Minunatele moaște ale Arhiepiscopului Dmitri de Dallas – Diaconul Mark Barna

Ascultați o relatare a unui martor ocular – părintele diacon Mark Barna – de la deshumarea moaștelor Arhiepiscopului Dmitri de Dallas și care sunt dovezile sfințeniei sale.

Vizionare plăcută! (după clip aveți podcastul și transcriptul)

Powered by RedCircle

Am fost solicitat în Dallas de către Mitropolitul Jonah pentru a ajuta la îngroparea Arhiepiscopului Dmitri și am făcut asta. I-am pregătit corpul în modul obișnuit, adică l-am spălat, l-am îmbrăcat. Apoi, fiind membru al clerului, arhiepiscop, a fost evident înveșmântat și apoi l-am dus jos, în Catedrală, unde a fost depus și s-a odihnit în Catedrala sa timp de cinci zile. Nu-mi amintesc ce lună a fost. Tu îți amintești? Dar în Dallas erau 113°F (45°C) afară și a stat acolo cinci zile. Am avut gheață carbonică, am pus aerul condiționat jos … bineînțeles. Desigur, aerul condiționat nu poate să facă față în asemenea situații. Și pur și simplu nu ai fi avut cum să știi ceea ce făceam în culise pentru a păstra gheața uscată și ca să îl menținem rece. Apoi l-am dus afară, la locul de înmormântare, pe care îl cumpărase cu ani în urmă, într-un cimitir foarte, foarte mare în Dallas. Un loc imens…

Și cinci ani mai târziu, după ce s-a terminat capela în care urmau să fie adăpostire rămășițele sale, m-au rugat să mă întorc și să particip împreună cu echipa care urma să-i mute moaștele. Cu alte cuvinte, să-i exhumeze trupul din cimitir și să-l scoată din sicriu, să-l pună într-unul nou și cu veșminte noi și apoi să-i mute moaștele înapoi la Catedrală, pentru a-l înmormânta acolo, unde se află astăzi. Și, în timp ce eram în acest proces, un aspect interesant de menționat, erau doi directori de pompe funebre, care lucrau cu noi în acea zi. Și l-am întrebat pe unul dintre ei: „Bănuiesc că asta nu se întâmplă în fiecare zi, să îndepărtați corpurile oamenilor din mormânt?” și el a spus: „A, nu! Facem asta tot timpul, o facem în fiecare zi!” Și au spus că avem o societate atât de mobilă, încât este o modă ca copiii să-și deshumeze părinții, să-i incinereze și să-i ia cu ei când se mută. Of, este îngrozitor … că asta a devenit o simplă rutină! Este pur și simplu îngrozitor!

Așa că, a fost îngropat într-o boltă de mormânt din acest cimitir. Și vă spun chiar acum, pentru oricine ascultă și care a folosit vreodată o boltă de mormânt. Este o monstruozitate! Un cimitir comercial poate solicita orice vrea să solicite. Sunt doar două motive pentru care să folosești o boltă de mormânt și ambele sunt banii. Unul este că face întreținerea gazonului mai ușoară și mai rapidă, iar celălalt este profitul suplimentar pe care îl obțin când vă vând o boltă de mormânt. Nu există absolut niciun motiv ca să le folosiți … vreodată. De fapt, bolțile de mormânt au fost dezvoltate inițial pentru a conține fluide de îmbălsămare și pentru a împiedica aceste fluide să pătrundă în pânza freatică de mică adâncime. Nu să rețină fluidele corporale, căci fluidele corporale sunt aprox. 80% apă. Nu există niciun motiv ca să rețină fluide corporale.

Așa că am fost foarte supărat de faptul că a trebuit să fie sigilat într-o boltă de mormânt. Așa că mi-am exprimat aceste nemulțumiri și ipodiaconul Vladimir și cu mine am făcut niște găuri în partea de jos a sicriului pentru a scoate lichidul din sicriu, ceea ce s-a și întâmplat. Au scos sicriul. De fapt, au scos întreaga boltă de mormânt, au adus-o într-o magazie. Un aspect interesant, a trebuit să semnăm un formular de eliberare, fiecare dintre noi care eram acolo, pentru a degreva cimitirul de răspundere pentru orice daună psihologică care ne-ar putea apărea în urma a ceea ce eram pe cale să vedem.

Așa că au deschis bolta de mormânt și s-au uitat înăuntru. Și înăuntrul bolții erau bălți de apă peste tot. Pe sicriul lui era o baltă de apă. Era un sicriu din lemn, lucrat manual, făcut de unul dintre preoții din zonă. Așa că fluidele corporale s-au scurs, dar nu aveau unde să se ducă. Erau conținute într-o boltă de mormânt închisă ermetic. Așa că arhiepiscopul a fost în umiditate de 100% timp de cinci ani în subteran. Erau literalmente bălți atât de mari deasupra sicriului… Am scos sicriul.

Dacă vezi pozele care au fost făcute sicriului aflat în bolta de mormânt, vei observa…, s-ar putea să nu, dar eu am făcut-o, nu există nici urmă de mucegai înăuntrul bolții. Foarte ciudat! Spori de mucegai sunt peste tot, iar într-un mediu cald și umed mucegaiul ar fi trebuit să fie răspândit peste tot. Nu a existat urmă de mucegai în interiorul bolții și nici în interiorul sicriului. Așa că am scos sicriul, l-am deschis și [arhiepiscopul] era complet intact, complet nealterat… Gravitația își spune cuvântul și, evident, a existat o oarecare deshidratare, deși era într-o umiditate 100%. Fluidele s-au scurs din piele, pielea era mai subțire și se puteau vedea oasele mai mult. Dar când vezi fotografiile, poți vedea venele de pe picior, poți vedea venele de pe mână și veșmintele sale erau pline de apă. Unele dintre obiectele din sicriu se deterioraseră, pătându-se. Genul de lucruri la care te-ai fi așteptat … dar el [arhiepiscopul] era complet nealterat.

Am fost ultima persoană care i-a sărutat mâna în timp ce capacul sicriului cobora. Și ce este interesant, i-am sărutat mâna stângă, și exista o mică abraziune undeva pe mâna stângă, foarte mică, nu chiar de dimensiunea unui BB [proiectil sferic pentru pistol cu aer comprimat de 4,6 mm in diametru]. Și știi că atunci când este o abraziune se pot vedea capilarele și se poate vedea un pic de roșu în capilare dinăuntru de acolo și dintr-un motiv oarecare am observat acest lucru când i-am sărutat mâna. Această observație a rămas în mintea mea timp de cinci ani. Am căutat-o [abraziunea] și am găsit-o și arăta exact ca atunci când i-am sărutat mâna, cu cinci ani înainte. Încă se vedea roșul. Da …

Așa că l-am reînveșmântat cu mare grijă. Singura pagubă care s-a adus rămășițelor arhiepiscopului Dmitri a fost făcută de către bolta de mormânt. Dacă fluidele corpului s-ar fi putut scurge, așa cum ar fi fost normal în sol, atunci ar fi fost complet nealterat. A pierdut câteva unghii, pur și simplu pentru că a stat în umiditate de 100% timp de cinci ani. Dar în afară de asta era complet intact. Așa că l-am înveșmântat, l-am pus într-un sicriu nou și l-am transferat la Catedrală, unde a fost reîngropat cu o ceremonie mare. Acolo se află și astăzi.

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!