Calea vieții duhovnicești: de la minte la inimă – p. Arsenie Muscalu …și Sinteza săptămânii

Vă rugăm să ascultați o conferință cu un duh de liniște duhovnicească ținută de părintele Arsenie Muscalu pe tema căii duhovnicești de la minte la inimă.

Vizionare plăcută! (după clip aveți podcastul și sinteza săptămânii)

Powered by RedCircle

În continuare, citiți și o selecție de citate din articolele publicate în cursul acestei săptămâni pe site-ul nostru „O Chilie Athonită: Bucurii din Sfântul Munte”. Vă încurajăm astfel să reveniți asupra lor pentru o mai bună înțelegere. Dumnezeu să vă binecuvânteze!

Sub fiecare citat aveți și previzualizarea articolului din care a fost luat. 

Dacă faceți click/tap pe previzualizare, veți naviga la articolul sursă. Ca și până acum, comentariile voastre sunt binevenite!

Răspândiți dragostea!

Lectură și vizionare plăcută!

Trupul Ei a devenit trup duhovnicesc. (…) Noi îi spunem Adormirea Maicii Domnului, dar de fapt e mutarea Ei la cer. De acolo, are mai multă putere, mai multă îndrăzneală la Dumnezeu și ne ajută mult mai mult. De asta, întotdeauna să-I cerem ajutorul, să strigăm la Ea și n-o să ne lase niciodată.

Ce este mai frumos să devenim în viața noastră uneltele prin care Hristos lucrează în lume până la sfârșitul acesteia? Predicând evanghelia, împlinind poruncile și toate cele ce sunt necesare în viața Bisericii și a credincioșilor ei. În epoca noastră se pare că această greutate a engolpionului crește foarte mult întrucât trăim într-o lume din ce în ce mai dezorientată, confruntată cu mari probleme cu care nici eu în tinerețe nu m-am confruntat.

Când avem harul dumnezeiesc și suntem purtători de har, chiar dacă nu spunem nimic, Hristos lucrează și se schimbă oamenii și locul.

Să ne liniștim, să facem această asceză. Să ne închidem în cămara inimii noastre, să nu ne împrăștiem: „Ce ne-au zis? Ce vom spune? Ce vom face?” Departe de astfel de împrăștieri! Sunt situații demonice, bolnăviciose, toate aceste preocupări: „ce ne-au spus și ce vom zice.” Să ne liniștim, să tăcem și să rămânem într-o stare de rugăciune continuă si să o avem zilnic companie pe Maica Domnului.

Într-un gest de neputincioasă încrâncenare care le arată caracterul lor barbar, turcii au purtat capetele celor uciși în sulițe prin oraș. Asta s-a întâmplat chiar de Adormirea Maicii Domnului chiar când Sfântul împlinea 60 de ani. Maica Domnului i-a făcut cel mai mare dar posibil. Adică victoria mântuirii prin cununa martirajului. Domnul Domnilor, Iisus Hristos i-a dat cununa de voievod și în cer după cum i-a dat și pe pământ. În cer însă este veșnică și nestricăcioasă, ferită de intrigi și mâhniri.

„ia-ţi patul şi mergi la casa ta.” (Matei 9:6) Dar deoarece omul paralitic ne reprezintă pe fiecare dintre noi, trebuie să ne întrebăm: ce înseamnă această poruncă pe care ne-o dă Hristos? Unde este casa mea? Și, bineînțeles, este în Împărăția cerească, Împărăția lui Dumnezeu. Hristos ne spune: ridică-te din boala ta, din păcat, și întoarce-te în Împărăție, intră în Împărăția lui Dumnezeu, vino la Mine!

La Sfânta Scriptură spune așa: „Când oamenii de nimic ajung sus, nelegiuiții mișună pretutindeni”. Adică dacă în conducere ajung oameni de nimic, se lasă în așa fel legile astfel încât indiferent de ce răutăți fac să li se îngăduie lucrul ăsta sub o formă sau alta.

Noi acum privim lucrurile astea sub o formă materială, dar cel mai mult la nivel pătimaș. Acum se încearcă ce-a fost pe timpurile vechi, pe vremea Imperiului Roman când început creștinismul. Ce se dădea oamenilor ca să-i poată ține ocupați? Pâine și circ! Era pâinea care se dădea să aibă omul să-și umple burta și distracție. La fel și acum. Îți asigură pâinea să ai ce mânca, distracția o ai pentru că ai acum 100 de canale la televizor acasă, ai internet ai tot ce vrei. Asta ca să fie omul ocupat, să nu se mai gândească la Dumnezeu, la aproape, la cel de lângă el care are nevoie. Să devenim toți egoiști, fiecare să se gândească ca lui să-i fie bine. 

Și de aceea spun că Sfânta Ortodoxie nu este chiar pentru toată lumea, pentru că, așa cum le spun oamenilor care vor să devină ortodocși, Ortodoxia este precum ultima oprire a trenului. Trenul nu merge mai departe. Nu este ca în Protestantism, unde [zici]: „nu-mi place biserica asta, poate mă duc de la Presbiteriansm la Baptism sau poate voi încerca Metodismul mâine… Nu! Ortodoxia este ultima oprire a trenului. Nu merge mai departe! Dacă te îndepărtezi de Ortodoxie, te îndepărtezi de tren cu totul…

Mi-aș da viața, fără ezitare, dacă prin asta s-ar schimba lumea și s-ar eradica traficul [de persoane] şi pornografia și toate cele opt brațe ale acestei caracatițe care trebuie distrusă. Singurul mod să o distrugi e să îi tai capul! Dacă ar fi așa, mi-aș da viața pentru asta într-o clipă!

Da, sora mea, … personal, cred că pe ea a afectat-o cel mai mult. Spunea: „M-am rugat pentru tine în fiecare zi”. Chiar dacă suntem la o lume distanță, legătura noastră de sânge nu se rupe. Asta pentru mine este, ca și cum, „Uau, nu am fost niciodată uitată.”

(…) după cum spunea Kipling: „Oh, Estul este Est și Vestul este Vest și niciodată cele două nu se vor întâlni”. Adevărul este că verigile lipsă ale lui Darwin lipsesc în continuare pentru că nu au existat niciodată. Oamenii au fost creați în mod special, după chipul lui Dumnezeu. Din păcate, credința în ideile evoluționiste înșelătoare i-a determinat pe mulți oameni să concludă că Dumnezeul Bibliei nu există, în marele detriment al omenirii.

Urmăriți un material emoționant în care o aruncătoare de greutate belgiană devine celebră după ce a sărit garduri pentru a-și salva echipa de la descalificare. Desigur că a pierdut cursa de garduri datorită faptului că era total nepregătită pentru aceasta, însă jertfa sa pentru echipă a provocat admirația tuturor.

(…) un preot cândva care a descris păcatul ca fiind distanțarea de Dumnezeu și când nu facem ceea ce trebuie să facem pentru a-i ajuta pe cei în nevoie. Când vedem nevoia, când chiar suntem expuși la ea și ne întoarcem privirea, atunci ne îndepărtăm de Dumnezeu în sensul cel mai profund…

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!