Duminica slăbănogului – p. Pimen Vlad

Urmăriți un cuvânt de folos al părintelui Pimen în care acesta, cu ocazia duminicii slăbănogului, ne dă câteva sfaturi de viață.

Vizionare plăcută!

Powered by RedCircle

O vindecare minunată

În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, amin!

Preacuvioaselor maici și iubiți credincioși, vedem că astăzi și Apostolul zilei și Evanghelia ne vorbesc despre minuni. Sfântul Apostol ne vorbește despre o vindecare minunată, vindecarea unui slăbănog pe nume Enea. Se spune că Sfântul Apostol Petru mergând la templul a văzut un slăbănog. De opt ani era așa, nu putea să se miște, era întins pe un pat. Vedem că acum sunt lucruri mai moderne, scaune cu rotile, tot felul, acum se pot deplasa, dar atunci era doar un pat simplu pe care îl duceau în funcție de situație, doi sau patru oameni. Prea multă nădejde de vindecare nu aveau ei în timpurile acelea, dar uneori mai primeau câte ceva de la oameni, erau ajutați. Și Sfântul Apostol Petru i-a zis: ”Enea, Isus Hristos te face sănătos! Ia-ți patul tău și du-te la casa ta!”.

Vă dați seama? După opt ani de chin am putea spune, poate putea mișca doar ochii, capul, nu știm, era slăbănog, să se ridice deodată, să-și ia patul și să plece! Să ne gândim la zilele noastre, să vezi un om așa ca el să se ridice, să-și ia patul… Deci, nu numai că s-a ridicat, dar a avut puterea să-și ia patul în spate și să plece acasă. Și vedem că la Sfântul Apostol Petru, nu face vindecarea în numele lui, ci în numele lui Iisus Hristos.

Învierea Tavitei

Și tot la Apostol mai spune că era o tânără pe nume Tavita, ceea ce însemna ”căprioară”, o tânără milostivă, o tânără care își dedicase viața pentru a face bine. Permanent, dădea milostenie, ajuta săracii, ajuta văduvele, dar s-a îmbolnăvit și a murit.

S-au a adunat toate văduvele ajutate de ea. Prin asta se vede cât de mult le ajutase ea, câtă milostenie le făcuse și cum își dăruise viața ca să facă bine. Și plângeau cu toatele acolo. Și s-a aflat că undeva în apropiere este Sfântul Apostol Petru și l-au chemat și i-au arătat: ”Uite, câte ne făcea Căprioara!”. Toate pânzeturile țesute de ea, în tot ceea ce făcea se vedea că tot timpul era dedicată pentru a face bine. Și i-a fost milă Sfântului Apostol Petru când a văzut toate acestea, plânsetele lor și s-a dus în camera unde era pusă și a spus: ”Ieșiți cu toți afară!”. A apucat-o de mână și a zis: ”Tavita, ție-ți zic, scoală-te!” și s-a ridicat.

Cât de simplu, scoală-te! Dar cât de mare minune! Ce înseamnă credința! Nu s-a îndoit, știa că Mântuitorul le dăduse darul facerii de minuni, puteau face orice prin Isus Hristos și a dat-o sănătoasă în mâinile lor. Câtă bucurie să vadă că cea moartă este iar în mijlocul lor sănătoasă și plină de viață!

Minunea de la scăldătoarea Vitezda

Apoi mergem mai departe la Evanghelia de astăzi. Se spune că scăldătoarea Vitezda avea cinci pridvoare și un înger al lui Dumnezeu cobora o dată pe an și tulbura apa și primul care intra după tulburarea apei se făcea sănătos de orice boală era cuprins. Vă dați seama? O dată pe an! Se adunau sute de bolnavi acolo care așteptau ani la rând în nădejdea unei minuni. Dar ei vedeau că în legea veche nu se făceau minuni nicăieri. Se duceau la templu, erau toate astea, dar ei nu știau de minuni. Singurul loc era acolo la scăldătoarea Vitezda. Și se spune că era acolo un paralitic de 38 de ani. Gândiți-vă, 38 de ani, pentru unii e o viață întreagă! Și aștepta acolo, fiind slăbănog, paralitic, nu putea să se miște.

Când se tulbura apa se duceau cei care poate erau orbi, dar cu toate astea reușeau să se arunce în apă, însă el de 38 de ani aștepta că poate își face milă cineva, când se tulbura apa, să-l bage și pe el primul. Stătea cu credința asta, ce putea să facă altceva? Și vedem că vine Mântuitorul acolo, care le știe toate și îl întreabă dacă vrea să fie sănătos. Cine nu vrea să fie sănătos după 38 de ani? Și la fel îi spune: ”Ia-ți patul tău și umblă!”. Câtă bucurie pe omul ăsta! După 38 de ani să se ridice și dintr-o dată să i se întărească tot trupul! Și mai vedem un lucru acolo: și-a luat patul să umble și era sâmbătă.

Dar cine te-a făcut sănătos sâmbăta?

Ceilalți, cârcotași am putea spune, în loc să se bucure: ”Măi, omul ăsta de 38 de ani o suferit!”, ei ziceau: ”Nu! De ce ți-ai luat patul? N-ai voie sâmbăta! Treci la loc acolo, mai suferă o zi și vindecă-te mâine dacă poți!”. Cât de mare era împietrirea inimii! Asta înseamnă să nu te pui în locul celuilalt, care suferă. Primești doar prin starea ta când ți-e bine, ai de toate, o duci bine, ești sănătos și imediat îi pui condiții la celălalt. Ia, cei care cârteau acolo să fi fost în locul lui! Să vedem dacă se mai gândeau să mai aștepte o zi?! Și mântuitorul s-o dat la o parte, ne spune Evanghelia. Și l-au întrebat:

– Dar cine te-a făcut sănătos?

– Păi, cel care m-a făcut sănătos mi-a spus să-mi iau patul și să plec!

– Dar cine e acela?

– Păi, nu știu!

Eu nu știa pentru că nu se putea deplasa, a venit Mântuitorul, l-a vindecat și s-a dat deoparte. Și se spune că Mântuitorul l-a întâlnit iarăși în templu. Acum era pe picioarele lui, era bucuros, poate alerga, se lăuda la toți că-i bine. Și i-a spus: ”Iată, te-ai făcut sănătos! Ai grijă să nu mai păcătuiești ca să nu ți se întâmple ceva și mai rău!”. Ce putea fi mai rău decât asta? Dar totuși se putea și mai rău! Poate să-și piardă sufletul!… De ce i-a spus Mântuitorul asta? Evident pentru că pedeapsa lui a fost pentru păcatele lui: ”Ai grijă, să nu mai păcătuiești!”. Deci, înseamnă că omul avea o vârstă undeva peste 50 de ani, poate 60 de ani și păcătuise, avusese în tinerețe o viață mai destrăbălată, cine știe și consecința fusese boala.

Firea slăbănogului lui era înclinată spre păcat

Și i-a spus: ”Ai grijă, să nu ți se întâmple mai rău, nu mai păcătui!” pentru că firea lui era înclinată spre așa ceva cu toată boala pe care o dusese. Și de unde vedem asta? Deci, el a văzut că ceilalți îl urau pe Isus când îl întrebau: ”Cine te-o vindecat? De ce a făcut-o sâmbăta?”.

Apoi, imediat după ce a văzut că-i Mântuitorul, că-i Iisus, se zice că o fugit repede la evrei și le-o spus: ”Iisus e cel care m-a vindecat, deci El e de vină!”. Deci, avea firea înclinată spre a găsi vinovați, a se îndreptăți. De aceea îl avertizase Mântuitorul: ”Ai grijă ce faci! Eu te am vindecat, dar nu cumva să ajungi mai rău!”. De patimi, de slăbiciuni, de tot ce întâmpinăm noi în viață, cât de recunoscători suntem noi? Facem noi la fel ca slăbănogul? Dăm vina pe Dumnezeu? Ne îndreptățim tot timpul? Suntem recunoscători că Dumnezeu ne-a vindecat?

Viața nu se termină aici pe pământ! Aici e pregătirea pentru veșnicie!

Sau când întâlnim pe altul care suferă cum am suferit noi, îl disprețuim, îi dăm cu piciorul… Cum lucrăm? Și vine și ne spune și nouă: ”Ai grijă să nu ți se întâmple mai rău!”. Deci, te-am făcut bine, te-am ajutat în problema ta, în situația ta, dar tu ce faci acum? Ai devenit mulțumitor? Slăvești pe Dumnezeu? Ești recunoscător? Încerci să faci bine celorlalți? Deci, să ne gândim fiecare și să ne punem în situația asta: ce facem noi cu viața noastră? Dumnezeu e bun, e dragoste, e bunătate, dar ce facem noi? Viața nu se termină aici pe pământ! Aici e pregătirea pentru veșnicie și cât de curând plecăm cu toții! Nimeni nu rămâne aici indiferent ce situație sau ce posibilități are, toți plecăm! Și plecăm să dăm socoteală de cum am trăit aici pe pământ.

Nu ne cere Dumnezeu nu știu ce lucruri să facem, minuni, nu! Ci ne cere să ducem o viață normală, o viață firească, o viață frumoasă, în comuniune unul cu altul, cu dragoste unul cu altul, cu bunătate, să ne sprijinim unul pe altul, să nu fim răi, să nu fim invidioși și să păstrăm legătura cu Dumnezeu. În fiecare dimineață când te-ai trezit: ”Slavă Ție, Doamne, că m-am trezit și azi! Mulțumesc, Doamne! Mulțumesc, Măicuța Domnului că ai grijă de mine!”. Pleci la treburile tale, când te întorci seara spune la fel: ”Mulțumesc!”. Nu e atât de greu să spunem mulțumesc! Cum spunem atâtea lucruri, atâtea mii de vorbe fără rost într-o zi, e atât de greu să spunem mulțumesc? Să ne învățăm să spunem cât mai des mulțumesc și lui Dumnezeu, dar și la oameni!

Trebuie să învățăm să mulțumim! 

Chiar și la cel care te înjură, spune-i mulțumesc pentru că ai de câștigat atunci, nu-l înjura înapoi. Adică, să spunem permanent mulțumesc, să vedeți cum va fi viața noastră și chiar copiii noștri dacă ne văd pe noi ca părinți spunând mulțumesc la ori și ce! Îți aduce copilul acela o cană cu apă, spune mulțumesc și el ia exemplu și începe și el să spună mulțumesc. Să spunem cât mai mult pentru că atunci îi spunem și lui Dumnezeu mulțumesc, spunem la cei din jur și transmitem lucrul ăsta mai departe. Să existe mulțumire permanent, să nu fie cârteală că după aia foarte greu mai putem spune mulțumesc.

Că de asta se spunea undeva la Sfinții Părinți că un mulțumesc la Dumnezeu face mai mult decât o sută, două de Doamne miluiește! Să vadă Dumnezeu că și mulțumim! El ne dă aerul ăsta pe care îl respirăm, oxigenul…

Să ne bucurăm că avem atâtea lucruri gratis

Am întâlnit un om care avusese atac cerebral și-mi povestea că o fost în comă și când și-a revenit, toate astea pe care le avem noi că putem să mergem, nu-i mai dădea comandă creierul. Zicea: ”Și să respir, dacă nu dădeam eu comanda inspiră-expiră, stăteam așa până mi se oprea inima. Deci, trebuia să dea comandă la toate funcțiile astea pe care noi le avem gratis. După aia zicea că i-a luat nu știu cât timp, vreo jumătate de an ca să meargă, spunea ”stângul, dreptul, așa ca în reluare târâiam picioarele” până s-o învățat din nou să funcționeze normal. Și vedem că noi că le avem gratis de la Dumnezeu și nu le apreciem.  Ne e greu, ne cere cineva:

– Ajută-mă și pe mine să duc asta!

– Lasă-mă, ți-ai găsit!…

– Dă-mi și mie ceva!

– Dar lasă-mă, că n-am timp!

Și avem posibilitatea să facem lucrul ăsta, ne țin picioarele, mâinile, nu suntem paralitici, nu suntem la pat, nu suntem slăbănogi, suntem capabili, dar ne e greu… Ne e greu și ajungem să plecăm dincolo și când o să ne întrebe ce ai făcut…

– Ce am făcut?

– Păi, uite, ți-a cerut ăla ajutorul. Tu în loc să-l bagi în seamă un pic, săi spui un cuvânt și lui, să-l sprijini când era greu… n-ai timp!

Faceți-vă timp pentru cei dragi!

I-o început meciul, telenovele, e televizorul și nu mai ai timp în casă de cei dragi ai tăi, nu mai ai timp oleacă să te dedici, să stai de vorbă cu ei, să-i îmbrățișezi, să le spui că-i iubești, dar când vezi că ți-o murit cineva după aia, văleu, stai și plângi! Dar cât o fost în viață n-ai avut timp să-l bagi în seamă!

Îmi amintesc că recent, anul trecut, cineva zicea că îi murise tatăl. Dar o cunoștință zice: ”Da, i-a murit! Dar știi ce a făcut? În ultimii 5 ani nu mai vorbi cu el. Era bolnav ăla acasă și nimic! M-a nedreptățit, că fratelui meu i-a dat cu o bucată de pământ mai mult”. Și cinci ani nu s-a dus la el, o murit și acum se ducea în fiecare zi la cruce și plângea… Și când am aflat eu situația, zic:

– Amu ce cauți la cruce? De ce plângi:

– Pentru că a murit!

– Bun, dar cinci ani cât el o fost bolnav la pat, n-ai vrut să calci pe acolo că te-a nedreptățit!

Și acum o mustra conștiința și se ducea și plângea în fiecare zi la mormânt. Cu ce-l încălzește acum că plângi tu la mormânt? Deci, să-i apreciem pe cei din jurul nostru cât îi avem în viață pentru că într-o zi o să plece și atunci o să ne dăm seama de valoarea lor. Și să facem bine oricât putem pentru că binele ăsta nu rămâne aici pe pământ, se duce în Cer și îl găsim acolo. Când ne vom ducem dincolo acel bine va fi moștenirea noastră, binele făcut pe pământ o să-l găsim acolo și o să ne deschidă porțile Raiului. Ceea ce facem pentru noi aici rămâne, pe pământ. Faci pentru tine, îți crești copiii, e o îndatorirea asta, să nu aștepți răsplată de la Dumnezeu că ți-ai crescut copiii. E datoria ta ca tată, ca mamă să-ți crești copiii frumos.

Dacă mai mulți oameni se roagă, Dumnezeu ascultă!

Dar ce bine faci în jurul tău, acela se duce la Dumnezeu. De asta, dragilor, să avem grijă să facem cât de mult bine! Să nu treacă nicio zi, chiar de n-aia apucat să faci ceva, du-te acasă, fă trei metanii pentru toți cei pe care i-ai întâlnit în ziua aceea. Pe unii poate i-ai supărat cu ceva, poate le-ai greșit cu ceva, fă ceva, fă o rugăciune pentru ei! Întotdeauna e o mare milostenie se faci rugăciuni pentru ceilalți. Dacă sunt mai mulți oameni care se roagă pentru un bolnav, Dumnezeu ascultă și când vede intervenția, chiar de bolnavul nu merită, poate să-l vindece Dumnezeu pe cel bolnav datorită celor care se roagă pentru el. Și de asta să păstrăm legătura cu Dumnezeu cât de mult, pentru că de la El vin toate darurile, de la El vine Harul, cu El cum se zice, putem merge mai departe.

Cum păstrăm legătura cu Dumnezeu?

Și ca să păstrăm legătura cu Dumnezeu trebuie să fim spovediți, să ne împărtășim, să participăm duminica la Sfânta Liturghie și mai des când putem, să păstrăm o legătură continuă cu Dumnezeu! Și oricând, oriunde suntem, putem spune un ”Doamne Isuse Doamne, miluiește-mă! Doamne, ajută-mă! Ajută-i și pe ceilalți! Maica Domnului, ai grijă de familia mea! Ajută-ne!”. Deci, putem tot timpul să facem lucrul ăsta și în felul ăsta ne transformăm viața noastră în ceva frumos, în ceva așa, mai plin de dragoste. Pentru că altfel, ne chinuim aici pe pământ și nu știm unde ne ducem dincolo, dacă și-a face sau nu milă Dumnezeu cu noi dacă nu-i dăm motive pentru asta.

Deci, să avem nădejde în bunul Dumnezeu, în Maica Domnului și permanent să nu uităm să ne uităm mai des la Cer. Pentru că de multe ori ne lipim atât de mult de pământul ăsta încât nu mai vedem Cerul și rămânem până plecăm tot uitându-ne la materia asta. S-o mai lăsăm deoparte, să ne mai bucurăm de tot ce-i frumos în jurul nostru și atunci și Dumnezeu o să aibă mai multă grijă de noi!

Să ne ajute Bunul Dumnezeu, Maica Domnului și toți sfinții, amin!

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!