Sfaturi duhovniceşti din mijlocul zăpezii: pace, spovedanie și smerenie – p. Pimen Vlad

În mijlocul iernii, pǎrintele Pimen ne oferǎ sfaturi duhovniceşti calde, ne aminteşte cǎ ninsoarea e o binecuvântare care ne dăruiește o frumusețe liniștitoare și că sufletul poate fi „alb” din nou prin spovedanie. Cuvântul de față trece de la pacea zăpezii la răspunderea pentru timp, la primejdia înșelăciunilor online făcute cu inteligență artificială și la chemarea de a iubi, nu de a aduna. Privind copacii plecați sub povară, învățăm smerenia și încredințarea în purtarea de grijă a lui Dumnezeu.

Dincolo de acestea, părintele ne reamintește de falsurile și prădătorii online care îi exploatează imaginea pentru bani astfel încât să ne păzească să nu cădem în mrejele lor.

Vizionare plăcută!

Powered by RedCircle

O zăpadă frumoasă care aduce pace și liniște

Iată, dragii mei, că ne vedem iarăși! O să încerc să-mi dreg un pic vocea, cât pot. Acum sunt mai bine, deja e a 25-a zi de răceală, cu antibiotice, cu tot ce se poate. Acum să zicem că-s mai bine. Am trecut prin toate fazele, cum se zice, dar încerc acum să-mi revin la voce, că nu mai puteam vorbi.

Da, dragilor! Vedeți frumusețea cu care ne lăudăm noi aici. E al doilea val de zăpadă. A fost prima dată în urmă cu o săptămână și ceva, aproape 10 zile și acum e al doilea val, mai bogat, mai frumos. Ca întotdeauna, ce vine de la Dumnezeu e și mai bogat și mai frumos. Vedeți câtă frumusețe e aici? Peste tot și la copaci și în jurul nostru, e belșug de zăpadă, o zăpadă frumoasă, o zăpadă liniștitoare, care aduce pace și liniște în suflet și peste tot. Acoperă toată murdăria, totul e alb și frumos, așa cum ar trebui să fie în sufletul nostru. Așa ar trebui să fie mereu în sufletul nostru și atunci când ne murdărim, să alergăm la duhovnic, să ne spovedim, ca să reînnoim și să albim din nou totul.

Sfaturi duhovniceşti: fără spovedanie nu este mântuire

Pentru că să știți, dragilor, fără spovedanie nu este mântuire, pentru că spovedania curăță totul, așa cum s-o lăsat. O dat Mântuitorul la Sfinții Apostoli și de acolo mai departe, la episcopi, la preoți: ”Ce veți lega pe pământ vor fi legate și în Ceruri și ce veți dezlega pe pământ vor fi dezlegate și în Ceruri”. Ați înțeles, dragilor? Deci, toate trebuie să rămână aici pe pământ, cele pe care le-am făcut aici cu trupul nostru, cu mintea, cu inima. Trebuie să rămână aici pe pământ, să fie dezlegate, să nu le luăm după noi dincolo ca să dăm socoteală pentru ele. Dacă le luăm după noi, plecăm nespovediți, dăm socoteală pentru ele și nu știu cum o să reușim noi să ne descurcăm în fața lui Dumnezeu când ne va spune:

– Dar, ai avut preot la fiecare colț, biserici peste tot, de ce nu te-ai spovedit?

– Păi, să vezi că nu știu ce…

Nu există îndreptățire, dragilor, să știți! Deci, toate trebuie făcute la timpul lor, pentru că timpul nu e al nostru, trece, se duce și nu știm când plecăm. Nu ne-o arătat Dumnezeu la naștere, să ne pună pe frunte că la data cutare plecăm din lumea asta, nu! Totul rămâne o taină, pentru ca noi să ne pregătim tot timpul pentru trecerea în veșnicie, care poate să fie azi, poate să fie mâine, poate să fie oricând, poate să fie cât mai aproape. De asta, dragilor, să fim foarte atenți ce facem!

Pentru îndrumare practică despre mărturisire, vedeți cuvântul Cum să ne Spovedim? Minuni, învățături – p. Efrem din Arizona, iar cadrul catehetic de ansamblu este rezumat în pagina Spovedania.

Sfintele Sărbători au trecut

Vedeți, or trecut Sfintele Sărbători, frumoasele sărbători ale Nașterii Domnului și tot ce a urmat după ele, au fost frumoase. Fiecare s-o bucurat cum a putut, în felul lui. Poate unii în biserică sau bucurat la o slujbă, alții s-au dus la cele pământești. Fiecare după cele la care o tânjit, cum să zice. Înăuntru lui, sufletul omului tânjește după Dumnezeu, după dragostea Lui. Cei care pricep, aleargă la Dumnezeu, se simt împliniți acolo în biserică, în rugăciune, în spovedanie, în împărtășanie, în toate astea. Ceilalți aleargă la cele pământești și vor mai multe și mai multe și mai multe, gândindu-se că poate în felul ăsta, or să fie fericiți, or să fie bucuroși, or să fie mulțumiți, dar văd că după toate nebuniile astea îs mai nefericiți.

Sfaturi duhovniceşti: lucrurile materiale nu ne împlinesc, fericirea vine oferind dragoste

Recent, discutam cu o fetiță la 17 ani pe care o cunosc de micuță și îmi povestea că își pusese anumite principii în viață: să muncească, să facă, să ajungă, să nu-i lipsească nimic, să aibă bogății, să aibă de toate. La un timp, mama ei i-a spus: ”Vrei lucruri scumpe, muncești și ți le iei! Eu atât îmi permit să-ți iau!”. Fata își pusese în gând să-și ia o pereche de adidași din aia scumpi, la 300 euro și toată vara, în vacanță, o muncit. S-o angajat, la 17 ani, o muncit, și o adunat 300 de euro și și-o cumpărat adidașii pe care îi dorea și gândea: ”Ce fericită o să fiu când îi iau!”.

I-o primit frumos, i-o încălțat, i-o purtat câteva zile entuziasmată și la un moment dat și-o dat seama că e tot nefericită și neîmplinită înăuntrul ei și și-o zis: ”Măi, dar am muncit atâta pentru lucrul ăsta, care credeam că mă împlinește și nu m-a împlinit cu nimic!”. Îi folosește, dar i-o pus acolo, și-o dat seama că nu o completat-o cu nimic, deși o muncit o lună de zile pentru ei cu osteneală și a văzut cât e de greu a fost zi de zi să câștige banii aceia. De multe ori, când primim de-a gata banii, ni se pare că ni se cuvin și vrem și mai multe și să ne bucurăm ca să ne împlinim, dar tot nefericiți suntem.

Dragilor, fericirea vine din a face bine în jurul nostru, din a oferi dragoste, pentru că atunci când o să ne ducem la Hristos, așa cum spunea unul de sfinți, o să înțelegem că tot ce-a avut valoare în viața asta o fost doar dragostea, cât de mult i-am iubit pe cei din jurul nostru și cât de buni am fost cu cei din jurul nostru. Până la urmă la asta se limitează toate: să iubești pe Domnul Dumnezeul tău din tot sufletul, din tot cugetul și din toată inima ta și pe aproapele tău ca pe tine însuți. Deci, asta ne spune că împlinește toată Evanghelia. Ăsta-i scopul nostru aici pe Pământ: să fim buni și mai buni și mai buni pe zi ce trece cu cei din jurul nostru, nu cu noi.

Pentru aprofundarea iubirii lucrătoare în relații și a felului în care poruncile devin viață, este folositoare convorbirea Relațiile umane în lumina lui Hristos – p. Zaharia Zaharou.

Sfaturi duhovniceşti: încercați să priviți doar partea frumoasă și bună

Noi întotdeauna o să încercăm să ne fie cald, să ne fie bine, să fim sătui, să nu ne lipsească nimic tot timpul. Asta vine de la sine, grija asta de noi. Dar să ne depășim, să ne uităm și în jurul nostru, unde-i nevoie, unde-i suferință, unde-i durere, unde-i nevoie de o mângâiere, de o strângere de mână, unde-i nevoie de o încurajare, de un zâmbet, de o îmbrățișare. Nu vă dați seama câtă valoare au lucrurile astea pentru cei care au nevoie și cât de mult o să ne ajute pe noi când ne ducem la Hristos, dragilor!

Vedeți, lucrurile minunate, lucrurile frumoase. Eu nu mă mai satur să mă bucur, chiar răcit cum sunt. La cealaltă zăpadă eram răcit mai tare, dar tot am ieșit și m-am bucurat de ea. Am spus că Dumnezeu ne-a trimis binecuvântarea Lui, o venit cu Harul Lui, o venit cu toate astea și eu să stau închis în casă, să nu ies ca să spun ”Mulțumesc Doamne! Mulțumesc, mulțumesc Maica Domnului, că ne bucuri, că ai grijă de noi, că ți-amintești de noi în fiecare zi, ca să ne bucure cu toate lucrurile astea!”? Că doar nu Dumnezeu are nevoie de ele, ci noi avem nevoie de ele și El ni le dă nouă ca să ne bucure.

Da, dragilor, ar fi multe de spus! Vedeți că iarna încă-i în toi, cum se spune. O să mai fie zăpezi, o să fie friguri, o să fie de toate. Nu cârtiți, nu fiți nemulțumiți că de ce-i frig, de ce ninge, nu! Încercați să priviți doar partea frumoasă și bună. Ninge, deci înseamnă că pământul o să aibă apă din belșug, ca toată vara recolta să crească, să aibă ce trebuie. Pământul să se alimentează cu apă, ca izvoarele și fântânile să aibă apă din belșug. Deci, toate sunt binecuvântare. Da, poate-i mai greu, mai îngheți un pic de frig în anumite momente. Dacă vezi că e frig și în casă și nu mai poți, du-te, mai ieși oleacă pe drum, mai du-te pe la cunoștințe, mai caută-ți de muncă ceva, mișcă-te, nu sta! Caută motive prin care să te încurajezi și să te bucuri.

Nu trebuie să ajungem să ne închidem în casă în decepție, în deznădejde și nu știu ce, nu! Astea trebuie date deoparte și cerut ajutorul lui Dumnezeu. Dacă ți-e frig sunt atâtea biserici, mai ales pentru cei care sunt la oraș. În biserică e cald, du-te la biserică, stai două ore acolo frumos, este un calorifer, te rogi la Dumnezeu, e căldurică acolo și să vezi cât îți e de bine! Îți e bine și trupește și sufletește. Te și încălzești, te și bucuri de Harul lui Dumnezeu care e în biserică.

Înșelăciuni cu inteligenta artificială

Da, dragilor! Nu era momentul acum, dar pentru că s-a accentuat un pic prea mult, vreau să mai spun un lucru. Era prea frumos ca să ating subiectul de asta, dar pentru că n-am mai făcut filmări recente, trebuia să spun lucrul ăsta: Au apărut din ce în ce mai mult pe internet reclame puse sub numele meu. Multe făcute cu inteligență artificială, care îmi imită și vocea și fac reclamă la produse, la prostii, la nebunii, la ceaiuri, creme, tot ce există în pământul ăsta. Toate sunt false, dragilor! Eu nu am făcut niciodată reclamă la niciun produs și nici nu o să fac vreodată, orice ar exista în lumea asta, să vă fie clar! Toate sunt false, făcute cu inteligență artificială. O să ajungă la un moment dat să nu mai deosebim între realitate și inteligență artificială, atât de bine imită și chipurile și vorba și tot.

De asta, să aveți grijă, dragilor, la ce vă uitați și în ce vă încredeți. Filmările noastre, ca să aveți garanția că-s ale noastre, le găsiți doar pe site-ul nostru, chilieathonita.ro. Ce iau alții, le modifică, le mai schimbă, nu mai sunt garantate că pot să adauge, să scoată, să facă așa încât să nu mai fie ceea ce am spus eu.

Să aveți grijă, sunt pagini de Facebook, de TikTok cu numele meu sau care se folosesc de numele meu. Am mai spus-o, toate sunt false, nu-s ale mele! Eu nu am nimic sub numele meu: nici pagina de Facebook, nici TikTok, nimic, ca să fie clar! Tot ce apare cu numele meu acolo, e fals! Nu știu cine-i în spatele lor, mulți se folosesc de numele meu, mai spunea cineva că unii adună și bani… Deci, aveți grijă, eu nu am nimic din toate astea!

Pentru o analiză mai amplă despre manipulare, dependență și riscurile duhovnicești ale tehnologiei, vedeți articolul Inteligența artificială 2025 – p. Teologos.

Fiți atenți la tot ce apare pe internet

Dragilor, am accentuat lucrul ăsta ca să rămână și să înțelegeți și să fiți atenți. Sunt mulți oameni și o să mai fie și alții care or să profite cât de mult se poate. Am întâlnit și eu în viața mea mulți care veneau, se plângeau că suferă, că așa și pe dincolo și când cercetam mai adânc totul era fals, totul era acoperit de minciuni doar ca să le dau bani, să-i ajut. Mureau, aveau nevoie de operații, aveau cutare, dar nu era nimic adevărat. În timpul vieții, am trecut prin multe de astea, oameni care din asta trăiau, cu asta se ocupau, să poată câștiga bani ușor mințind, inventând diferite povești, istorii care nu aveau treabă cu realitatea.

De asta e bine să fiți un pic atenți. Eu i-am lăsat la mila lui Dumnezeu. Am zis: ”Cum vrea Maica Domnului, Ea le rânduiește pe toate!”. Chiar un prieten, care mai vine pe aici, mi-a zis: ”Părinte, dă-mi voi să mă ocup oleacă, că își bat joc, fac cu inteligență artificială!”. I-am zis să facă cum crede el. Mi-a spus de curând că se ocupă, le trimite ca avocat un fel de înștiințare, ceva. Dar de ce trebuie să se ajung acolo? Eu am vrut să le las așa, dar chiar duhovnicul mi-a zis: ”Măi, nu-i bine, pentru că trec sub numele tău diferite citate, ca și cum ar fi ale tale dar nu-s spuse de tine!”.

E câte un citat mare pe Facebook și dedesubt scrie părintele Pimen Vlad. Fals! Nu-s ale mele! Sau iau doar un rând din ce spun eu și restul mai completează ei zece rânduri. De asta spun să fiți atenți și cu citatele și cu tot ce apare pentru că au văzut că merge treaba dacă pun numele meu și atunci se folosesc de numele meu și încearcă cine știe ce mai departe. Nu-i cunosc, dar în privat discută cu oamenii, am observat că dau și sfaturi în numele meu ca și cum aș fi eu.

Eu am spus clar, eu nici la site-ul nostru de aici, de care se ocupă părintele Teologos, eu nu răspund la niciun comentariu niciodată. În afară de filmările astea pe care le facem ca să ajungă la voi, eu nu exist pe internet, ca să știți. Eu nu răspund la comentarii, la nimic. Au fost cu Cristi Bumbenici făcute diferite filmări când a mai venit și el și câteva podcast-uri la anumite evenimente, atât. Ca să știți, dragilor! Am intrat un pic în subiectul ăsta ca să vă rog să fiți atenți, atâta tot.

Sfaturi duhovniceşti: să fim smeriți precum copacii plecați de zăpadă

Să trecem mai departe că trebuie să ne bucurăm, nu se poate așa! Adică, să trăim așa cum se zice… fără să trăim. Nu vedeți ce frumos e? E prea frumos, cum se spune. Nu știu, cred că ar trebui să mai mut locul în altă parte, să vedeți și altceva, că e prea frumos. O să încercăm să mergem un pic încolo pe unde mai putem, prin toate frumusețile astea. Vedeți că totu-i bogăție aici, bogăție, multă multă. E o frumusețe! Nu știu, să mergem prin curte pe sus? Totu-i frumos! Hai, că mergem pe aici!

Așa! Acum să vă mai spun câteva cuvinte de aici. Am venit în partea astalaltă a bisericii. Avem biserica aici, Athon-ul acolo, zăpadă din belșug. Uitați, ce frumos e aici spre Athon! Iar aici nu se mai vede, e o floare, Camelia, care e deja o înflorit. Înflorește în timpul iernii, dar zăpada o acoperit-o. E floarea iernii sau a zăpezilor. Când începe frigul, zăpada, atunci începe și ea să înflorească. Uitați-vă și în depărtare. Toți copacii s-au plecat în smerenie, cum se spune, adică sub mâna lui Dumnezeu. Vedeți? Cei care nu s-au plecat, zice că în general se rup, pentru că se depune multă zăpadă. Și dacă e prea multă greutate, atunci cedează. Și-i vedem așa, smeriți cu toții, așa cum ar trebui să fim și noi! Că spune undeva la Sânta Scriptură că „Dumnezeu celor smeriți le dă har, iar celor mândri le stă împotrivă”.

De asta, dragilor, să avem smerenia ca virtute de pază. Se zice că omul smerit se vede cel mai jos. Și când ești jos, nu poți să cazi și mai mult pentru că tu ești deja cel mai jos. De asta smerenia să ne fie virtutea de pază întotdeauna! Oricât ne-ar lăuda lumea, oricât ni s-ar părea nouă că suntem grozavi, să ne gândim cu adevărat cum suntem noi. Cine suntem? Praf, pământ! Ce i-o spus Dumnezeu lui Adam? ”Pământ ești și în pământ te vei întoarce!”. Deci, fără harul lui Dumnezeu suntem nimic. Ceea ce are valoare în trupul nostru e sufletul, îi scânteia dumnezeiască ce se întoarce din nou la Dumnezeu. Trupul ăsta ni s-o dat ca să ne ajute sufletul. Doar că trupul nu trebuie să ia comanda, nu trebuie să preia controlul sufletului. Sufletul trebuie să comande și trupul să asculte.

Pentru o tâlcuire aplicată despre odihna pe care o aduce smerenia, citiți Smerenia e odihna sufletului – părintele Teologos; definiția și reperele biblice sunt rezumate în Smerenia, iar textul scripturistic citat se găsește în 1 Petru 5.

Sfaturi duhovniceşti: să fim permanent pregătiți pentru moarte

Și întotdeauna trupul trebuie să fie smerit, să muncească, să facă… Spunea cuviosul Porfirie foarte frumos: ”Să muncești cu trupul ca și cum ai trăi 500 de ani, dar să fii pregătit de moarte ca și cum ai pleca mâine!”. Adică, tot timpul să ne gândim: Bun, azi e ultima zi. Îs pregătit să mă duc să dau răspuns lui Dumnezeu? Sau încă mai am multe datorii? De asta să avem grijă cum lucrăm în viața noastră pentru că viața e foarte scurtă. E scurtă mai mult decât ne putem noi da seama. Și încetul încetul, ne pregătim pentru trecerea dincolo.

Vedem cum au fost lăsate de Dumnezeu anotimpurile. Primăvara e copilăria, ieșirea la viață a copilului când se naște, e perioada aia de bucurie. Cât crește până la douăzeci și ceva de ani, e primăvara aia plină de viață, verdeață, fluturi, de toate. Așa e viața asta în copilărie, fără griji. Vine vara, începe să se maturizeze, să muncească, să se pregătească în viața asta, să-și facă o familie. Așa e vara asta a maturității. După aceea începe omul să încărunțească, vine toamna. E toamna, căruntețea, începe ușor ușor o ploaie, un vânt, să-i mai cedeze una alta, să vadă omul că parcă-s niște telegrame, că-i timpul să se pregătească. Și la urmă vine iarna. Toți plecăm în timpul ei mai devreme sau mai târziu, unii la început, alții mai târziu. Îi iarna aceea când vine zăpada, se liniștește totul, trupul intră în pământ, sufletul se duce la Dumnezeu.

Pentru o reflecție despre timp ca dar al pocăinței și pregătirea pentru veșnicie, vedeți și Timpul și mântuirea: darul pocăinței și pregătirea pentru veșnicie – p. Teologos.

Sfaturi duhovniceşti: Doamne, vreau lucrul ăsta, dar dacă-i voia Ta și-mi este de folos!

Și dacă am lucrat cum trebuie ne bucurăm de pacea pe care o dobândim, de bucuria Raiului. Ați înțeles, dragilor? Da! Ce să vă mai arăt, ce să vă mai spun, că-i prea frumos? Zăpada, uitați-vă! Parcă-i făină, făină din aia albă, bună, de calitate, știți? Cam așa ne-o dă Dumnezeu. Dumnezeu ne dă numai ce-i bun și frumos, numai ce-i plăcut, exact ce trebuie pentru noi. Știe Dumnezeu întotdeauna! De asta în rugăciunile noastre orice ne-am dori noi, să știm un lucru, să încheiem așa rugăciunea: Doamne, vreau lucrul ăsta, dar dacă-i voia Ta și-mi este de folos! Să fie după voia lui Dumnezeu și să ne fie de folos, pentru că multe lucruri le cerem și ne dăunează și ne fac rău după ce le dobândim și poate fac rău chiar și altora.

Sfaturi duhovniceşti: cu ce mână dai, cu aceea primești!

De asta, dragilor, să aveți grijă cum trăiți, pentru că într-o zi plecăm, plecăm cu toții! Și eu trebuie să am grijă și voi pentru că vedem în jurul nostru că în fiecare zi pleacă o grămadă oameni. Unii la bătrânețea firească, la alții poate le stă inima mai devreme, alții într-un accident, fiecare cum îngăduie Dumnezeu, dar nimeni nu rămâne aici pe pământ. De asta să încercăm să trăim frumos fiecare moment, fără să lăsăm răni în urmă. De multe ori suntem indiferenți, îi rănim pe alții, le facem rău din interese, din egoism, mândrie… Toate astea au urmări. E o vorbă în popor: ”Cu ce mână dai, cu aceea primești!” și cândva toate astea ni se întorc. Am adus lacrimi în ochii cuiva, s-ar putea să ne vină și nouă rândul să plângem sau am făcut rău, să ne facă alții și nouă rău.

De asta să avem grijă cum lucrăm pentru că toate se întorc la noi și răspundem pentru tot ce facem, dragilor. Ați înțeles? Ce să vă mai arăt eu frumos, că toate sunt frumoase acum? Zăpada-i din belșug, uitați-vă, deja e la vreo 40 de centimetri, adică e mare. Chiar e mai mare decât data trecută, e aproape dublu și e frumos. Hai, că mergem un pic încolo.

Noi ne îngrijim de cele materiale, păsările se lasă în voia Domnului

Uitați-vă, avem câțiva creștini pe care i-a prins zăpada la noi și uitați ce-au făcut! Unul așa mai burdihos oleacă și i-o pus pe cap… am zis că parcă-i musulman ăsta, i-o pus tichie din plastic pe cap, ochi de bomboane ca să fie dulci și morcov, iar aici i-au pus mandarine. Măi, măi, măi, ce idee le-o venit lor! Da, dragilor, uitați-vă! Mă uit peste tot la toată zăpada asta, păsărelele se bucură. Le văd zburând prin copaci, au locușoarele lor. Mai ales în copacii care rămân verzi permanent, acolo e locul lor de scăpare. Se bucură ele că își găsesc locușorul și de acolo mai mănâncă și semințe. Mai sunt chiparoși din ăștia verzi care au semințe și mai găsesc. Bine, că le punem și noi. Și eu am acolo un loc unde le pun permanent și vin din belșug acolo, mănâncă și se bucură.

Acum le-am învățat cu hrișca. Am mai multă hrișcă expirată pe acolo și atâta le place, mănâncă, vin toate că e mai sățioasă. Înainte le mai dădeam pâine, dar nu le făceam față, că voiau din ce în ce mai mult. Da! Și ele trăiesc, le-o lăsat Dumnezeu ca să ne bucure, să ne încânte cu cântecele lor, cu bucuria lor, cu lipsa lor de grijă lor, că vedeți că noi ne îngrijim mai mult de cele materiale, dar ele nu se îngrijesc, se lasă în voia lui Dumnezeu. E iarnă, zăpadă și Dumnezeu le hrănește pe toate. Totdeauna ori le hrănește cineva, ori își găsesc ele prin atâtea locașuri de mâncare și trăiesc și ele și se bucură.

Dumnezeu e dragoste

Cred că o să închei aici, dragilor. Îi frumos, îi bucurie, să ne bucurăm chiar dacă mai șchiopătăm, mai tragem de noi, dar să nu uităm că Dumnezeu e dragoste. Și dacă Dumnezeu e dragoste, înseamnă că e cu brațele deschise ca să ne ia în brațe întotdeauna. Și mai mult decât atât, Maica Domnului e alături El și permanent, cum se spune, Îl trage de mânecă, mijlocește pentru noi, se roagă pentru noi, încearcă să intervină tot timpul pentru noi ca să-și facă milă cu noi, să ne ajute, să ne mai rabde, să ne mai îngăduie și la urmă să ne mântuiască. De asta, dragilor, să nu fim nerecunoscători pentru toate aceste lucruri, să încercăm și noi din partea noastră să venim cu tot ce putem spre Dumnezeu și atunci Dumnezeu nu ne lasă!

Să ne ajute Bunul Dumnezeu, Maica Domnului și toți Sfinții și să ne bucure, dragilor! Da? Și să nu uitați să vă bucurați, mai ieșiți în zăpadă, mai jucați-vă, nu contează vârsta! Și bătrâni și copii și tineri, încercați să deveniți copii, copii la suflet, să vă bucurați împreună cu copiii! Să ieșiți, să nu stați să vă plângeți de milă în casă! Ieșiți și bucurați-vă pentru că atunci o să vă lungiți viața și o să vă simțiți mai tineri! Da, dragilor? Bine! Doamne ajută!

Întrebări frecvente

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!