Întrebări și răspunsuri: despre credință, fericire, teamă, sfinți…
3 iulie 2022
Cum să biruim voia proprie: Pași practici – p. Spiridon Bailey
4 iulie 2022
Vizionați un cuvânt cu putere al părintelui Ioan Meiu, unul dintre ambasadorii neamului românesc la Locurile Sfinte, în care acesta ne vorbește de duhul și minunile acestor locuri, în care un loc central îl ocupă, desigur, Sfântul Mormânt.
Vizionare plăcută! (după videoclipul adnotat aveți podcastul și transcriptul)
Powered by RedCircle
Părintele Teologos: Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Amin
Părinte, spuneți Împărate ceresc…
Părintele Ioan: Împărate Ceresc, Mângâietorule, Duhul Adevărului, Care pretutindenea ești și toate le plinești, Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea, și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin
Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește
Cu noi este Dumnezeu cu al Său har și cu a Sa iubirea de oameni totdeauna acum și pururea și în vecii vecilor. Amin
Sfântul Mormânt – loc al unității creștinilor
Părintele Teologos: Dragii noștri, îl avem pe părintele Ioan de la Ierusalim. Este reprezentantul ortodoxiei românești acolo…
Părintele Ioan: Nu reprezentantul, preot slujitor.
Părintele Teologos: Preot slujitor este, da. Este preot slujitor la Ierusalim și aș dori întâi de toate să ne spună un lucru care pe mine m-a fascinat întotdeauna la Ierusalim. Acela că acolo creștin-ortodocșii sunt foarte uniți. Sunt toți ca o obște, dacă doriți, ca o comuniune ortodoxă adevărată, toți inclusiv Patriarhul Ierusalimului și asta cred că este un har special care nu se găsește niciunde altundeva și aș dori să ne vorbească puțin Părintele Ioan, pe tema asta.
Părintele Ioan: Părinte Teologos, mulțumim Maicii Domnului, mulțumesc Maicii Domnului că ne-a îngăduit să fim din nou împreună în Sfântul Munte, în grădina ei cea frumoasă și binecuvântată și plină de har.
Chiar și pentru noi care venim de la Sfântul Mormânt este o mare binecuvântare să fim aici în Sfântul Munte, deoarece aici pătrundem mai ușor harul și liniștea lui Dumnezeu. Ierusalimul, bineînțeles, că este pe primul loc ca și binecuvântare și har, dar fiind un oraș gălăgios și multe probleme, este mult mai greu de a trăi harul Sfântul Mormânt, al Mormântului Maicii Domnului sau celelalte locuri care sunt acolo.
Într-adevăr, așa cum spuneați, există o unitate a ortodocșilor în Ierusalim și care este foarte bine legată și ținută de către Patriarhul Teofil al III-lea al Ierusalimului și datorită faptului că încă din perioada bizantină când Împărăteasa Elena a venit prima dată la Ierusalim și a dorit să ridice biserici peste toate locurile creștine pe unde a trecut Iisus: Golgota, Învierea, Betleemul cu nașterea din peșteră și așa mai departe.
De atunci încă se păstrează această conducere a grecilor ca Patriarhie în Ierusalim, dar pentru faptul că în afară de pelerini sunt foarte puțini creștini în Israel, atunci pentru Patriarhia Ierusalimului, toți creștinii care vin ca pelerini din toate țările ortodoxe sunt primiți și sunt văzuți ca fiind fiii Ierusalimului.
Adică toate delegațiile din țările ortodoxe, toți pelerinii care vin în Țara Sfântă, ajung să aibă întâlnire cu Patriarhul Ierusalimului, să primească binecuvântare. Acesta le spune câte un cuvânt de folos, le oferă câte o icoană cu Sfântul Mormânt, iar lucrul acesta creează o foarte puternică comuniune și dragoste, unitate pe care o oferă Sfântul Mormânt, cu care oamenii pleacă în țările lor ortodoxe și care și ei, la rândul lor, o împărtășesc fraților lor din România, Rusia, Georgia, Ucraina, Serbia, țările ortodoxe, Grecia Cipru și așa mai departe.
Părintele Teologos: De fapt, se trăiește, dacă nu mă înșel, duhul bisericii primare.
Părintele Ioan: Însă se simte, da. Și datorită faptului că pelerinii vin cu foarte mare evlavie la locurile sfinte și evlavia aceasta îi face pe creștini și pe oameni, într-adevăr să trăiască ceea ce au trăit creștinii în primele secole.
Harul de la Sfântul Mormânt
Părintele Teologos: Da, ăsta este un har special care există acolo și este irepetabil, dar pe de altă parte, întotdeauna m-a impresionat dincolo de acest har și faptul că – tot respectul pentru Țara Sfântă – dar Țara Sfântă este o bucată de piatră, este un deșert. Și vă întreb: de ce atâta sânge s-a vărsat? Nu știu dacă mai există un asemenea loc pe suprafața pământului în care s-a vărsat așa de mult sânge.
Părintele Ioan: Da, zidurile cetății Ierusalimului sunt îmbibate de sânge. Într-adevăr, așa cum știm și din istorie și arheologie, au fost foarte multe războaie purtate în Ierusalim și în general, în Țara Sfântă și din păcate, cele mai multe războaie din istorie, le avem datorită religiei, religiilor. Păcat că se întâmplă acest lucru și faptul că s-a întâmplat și se mai întâmplă încă acest lucru pentru că încă avem foarte mulți creștini care sunt prigoniți în Africa și în alte țările.
Există un fel de prigoană a creștinilor și În Israel. Adică nu suntem foarte iubiți de către unii dintre frații noștri de acolo, dar într-adevăr, pentru că este cel mai sfânt loc și diavolul știe lucrul acesta și atunci acolo apasă cel mai mult pedala pentru a se produce dezbinare, război și vărsare de sânge.
Știm din istorie, începând de la Avraam, în urmă cu 4 000 de ani, când să îl aducă jertfă pe fiul lui, Isaac, pe Muntele Moria…
Părintele Teologos: Care este acolo.
Locuri sfinte din Ierusalim
Părintele Ioan: Care este acolo. Și (este) locul celui de-al doilea templu evreiesc, iar în prezent este moscheea Domul Stâncii pe acest Munte Moria. E datorită acestor conflicte în primul rând între evrei și musulmani, după aceea și creștini pentru că și Împărăteasa Elena a ridicat o biserică acolo. După aceea, cruciații au ocupat locul acela. A fost o întreagă… perșii, otomani, turcii, toți…
Părintele Teologos: Deci putem să spunem că locurile sfinte sunt locurile cu cel mai mult har de pe suprafața pământului, dar și locul cu cea mai mare energie demonică, să spunem.
Părintele Ioan: N-aș putea spune că este o energie demonică.
Părintele Teologos: Nu, nu, ci o putere a diavolului, m-am exprimat eu greșit.
Părintele Ioan: O energie foarte puternică duhovnicească.
Părintele Teologos: Da!
Părintele Ioan: Adică avem marii profeți și proroci ai Vechiului Testament care încă sunt înmormântați valea Ghedeonului, valea judecății. Încă au mormintele acolo, la baza cetății Ierusalimului, între Muntele Eleon și cetatea Ierusalimului. În Grădina Ghetsimani este și mormântul Maicii Domnului și chiar pot să spun că este o energie extraordinară în Ierusalim. Dar tocmai că diavolul știe de această energie pozitivă, încearcă și el să își facă treaba.
Să mergem la Sfântul Mormânt (măcar) o dată în viață!
Părintele Teologos: Această energie extraordinară, acest har extraordinar se manifestă cumva dincolo de…. Bineînțeles că sigur se manifestă în inimile oamenilor și chiar văr rog, oameni buni, mergeți măcar o dată în viață la Ierusalim. Mergeți! Nu o să regretați!
Părintele Ioan: Păi, dacă musulmanii au datoria de a merge o dată în viață la Mecca să se închine, cu atât mai mult noi care avem dreapta credință, Calea, Adevărul și Viața, prin Iisus Hristos, am fi datori ca măcar o dată în viață, banii de concediu, Tasos, Santorini….
Părintele Teologos: Tenerife sau Dumnezeu mai știe ce…
Părintele Ioan: Care sunt frumoase și acestea, dar măcar o dată în viață să ne adunăm bani să merge la Ierusalim. Să vedem mormântul gol al lui Hristos!
Părintele Teologos: Așa este.
Părintele Ioan: Pentru că vom fi întrebați la judecată. Pe cei care n-au știut de Iisus Hristos, de Evanghelia Lui propovăduită, de faptul că a înviat… Vor fi întrebați aceia: ați văzut mormântul Meu gol? Dar unde eram Eu? Că nu eram acolo, am înviat. De aceea, suntem datori să vedem mormântul gol ca să mărturisim Învierea.
Părintele Teologos: Da, așa este. Să avem mărturia palpabilă. În cercurile protestante sau, mă rog, chiar atee, se discută faptul că mormântul lui Iisus nu ar fi fost acolo, ar fi fost undeva mai departe. Dar eu socotesc că dovada harului este cea mai mare dovadă, dincolo de… Ați putea să ne spuneți niște minuni, niște întâmplări inedite legate de Sfântul Mormânt sau de restaurare, că am înțeles că a fost o restaurare.
Din istoricul Sfântului Mormânt
Părintele Ioan: Da. Bineînțeles că prima mărturie este lucrarea harului pe care o simțim și energia foarte puternică a Sfântului Mormânt. Dar există atestare arheologică și istorică a faptului că Împărăteasa Elena, când a venit în jurul anului 325 la Ierusalim, cu bani foarte mulți, fiul ei Împăratul Constantin, a excavat toată această zonă a Golgotei și a Sfântului Mormânt, grădina cu morminte cum erau atunci, pentru că Imperiul Roman, până la venirea lor la putere, au îngropat toată zona aceasta a Golgotei și a acestor morminte printre care și mormântul Domnului de lângă Golgota, ca să spurce oarecum lucrarea lui Hristos, ca lumea să nu creadă în El.
Părintele Teologos: Era o groapă de gunoi sau ce?
Părintele Ioan: Groapă de gunoi. Și au pus peste Mormântul Domnului o statuie păgână și peste Golgota, la fel. Nedându-și seama că prin faptul că ei au vrut să spurce, ei au marcat exact locurile. Împărăteasa știa acest lucru, că era împărăteasa Imperiului Roman. Și a excavat toată această zonă, a ridicat o biserică măreață peste Sfântul Mormânt și peste Golgota și sub Golgota, locul este marcat chiar și acum, sub stânca Golgotei, s-a găsit și Sfânta Cruce.
Părintele Teologos: Da…
Descoperirea Sfintei Cruci
Părintele Ioan: Bineînțeles că erau aruncate de pe Golgota pentru că erau multe răstigniri în acea vreme a Imperiului Roman, era cea mai urâtă cale de a muri și cea mai rușinoasă. Bineînțeles că au găsit gunoaie multe, schelete, bucăți de lemn, cruci și așa mai departe. Cum să afle Împărăteasa Elena care este crucea lui Hristos?
Și era atunci Arhiepiscopul Macarie al Ierusalimului și trecea un cortegiu funerar, o femeie care era moartă. Trecea prin zonă. Și au atins toate acele cruci, bucăți de lemn de sicriul femeii și când a atins Crucea lui Hristos, femeia a înviat.
Părintele Teologos: Slavă lui Dumnezeu!
Părintele Ioan: Atunci au înălțat crucea, prăznuire pe care o avem la 14 septembrie și au știut care e Crucea lui Hristos.
Părintele Teologos: A, din cauza asta, deci în urma acestei minuni…
Părintele Ioan: Da.
Părintele Teologos: Slavă lui Dumnezeu!
Buricul pământului – semnificație
Părintele Ioan: Ierusalimul, cum știm din prorocii și de la prorocul David din Vechiul Testament, se mai numește și buricul pământului. Că din mijlocul pământului a venit mântuirea.
Părintele Teologos: Da.
Părintele Ioan: De ce îi spune buricul pământului? Chiar în Biserica Învierii – biserica ortodoxă aflată în fața mormântului Domnului, se află un stâlp de piatră care reprezintă buricul pământului. De fapt, este simbolul Sfântului Mormânt, să zicem. Pentru că în mormânt, Hristos Dumnezeu S-a pogorât printre oameni ca pe oameni să-i ridice din mormânt și să-i îndumnezeiască. Deci este un cordon ombilical prin care noi ne hrănim cu dumnezeirea. Mormântul.
Părintele Teologos: Da.
Părintele Ioan: De aceea, din mijlocul pământului a venit mântuirea. De la Ierusalim.
Părintele Teologos: De la Ierusalim.
Mormântul lui Hristos
Părintele Ioan: Și într-adevăr, cum spuneați că protestanții spun că ar fi într-un loc, mormântul lui Hristos, chiar undeva foarte aproape de reprezentanța Patriarhiei Române, de biserica noastră românească. Dar este o greșeală pentru că sunt atestat documentar faptul că Împărăteasa Elena a găsit exact mormântul Domnului.
Cetatea de pe vremea Mântuitorului se află undeva între 7 și 10 m sub cetatea Ierusalimului de astăzi pentru că s-au tot construit, venind imperii, dărâmând ce a fost și construind peste. Fiind numai stâncă, s-au ridicat pe stâncă, pe piloni de piatră – toate orașele s-au ridicat unul peste altul. Există tuneluri chiar accesibile și pentru turiști pe sub cetatea Ierusalimului, iar altele sunt închise, sunt pentru acces doar pentru armată deoarece nu există oxigen deloc, stai cu mască de oxigen și așa mai departe.
Dar noi când mergem la Sfântul Mormânt, noi coborâm chiar peste 7 m până la Sfântul Mormânt.
Părintele Teologos: Slavă lui Dumnezeu!
Un experiment
Părintele Ioan: Iar acum câțiva ani a fost înregistrat, dat și pe National Geographic și pe canale de media – știri: pentru prima dată s-a refăcut acest edicul sau cuvuclionul care îmbracă Mormântul Domnului, din marmură.
Părintele Teologos: O mică construcție care înconjoară Sfântul Mormânt. Da și s-a refăcut deoarece în 200 de ani nu s-a mai lucrat acolo.
Părintele Teologos: Punea probleme arhitectonice.
Părintele Ioan: Arhitectonice, de la cutremure, de la diferite… Și pentru prima dată în 500 de ani, această echipă de specialiști, venită de la Atena, care au refăcut și Acropole, au deschis piatra Sfântului Mormânt, piatra pe care noi o sărutăm, placa de marmură ca să vadă dacă dedesubt se află stânca originală pe care a fost așezat Iisus. Cum puteau să știe dacă este stânca originală?
Au încercat cu o sondă să extragă rocă din piatra de dedesubt ca să vadă dacă are aceeași compoziție chimică precum tot muntele de acolo – Golgota și așa mai departe. Patriarhul Ierusalimului dă mărturie despre acest lucru, chiar și într-un interviu în Grecia, a mărturisit faptul că… – și eram chiar de față în minutul acela la Sfântul Mormânt – că în momentul în care au încercat să extragă rocă, un magnetism foarte puternic, o energie foarte puternică a izvorât din mormânt și s-au stricat aparatele. Aparatele sunt foarte scumpe.
Părintele Teologos: Slavă lui Dumnezeu!
Părintele Ioan: Slavă lui Dumnezeu! Dar erau foarte scumpe. Dar Patriarhul Ierusalimului a spus: până aici. Mormântul este viu!
Părintele Teologos: Da. Slavă lui Dumnezeu!
Părintele Ioan: Adică a arătat că este viu.
Părintele Teologos: Și ați fost acolo?
Trăiri unice
Părintele Ioan: Da, eram într-una din zilele când s-a lucrat. Nu aveau voie pelerinii atunci, dar reprezentanții bisericilor aveau voie să intre. A fost un moment foarte emoționant! Apropos de minunile trăite la Ierusalim. Spre slava lui Dumnezeu, aproape în fiecare zi, având treburi pe la Patriarhia Ierusalimului, merg și mă închin în Sfântul Mormânt.
Părintele Teologos: Da, da.
Părintele Ioan: Să știți că, chiar dacă merg în fiecare zi să mă închin la Sfântul Mormânt, întotdeauna când intru simt că intru pentru prima dată. Iar când ies, mă uit și privesc, poate privesc pentru ultima dată, Mormântul Domnului.
Părintele Teologos: Slavă lui Dumnezeu!
Părintele Ioan: Dar atunci, am fost lăsat să intru după ce au dat placa de marmură la o parte – care nu a fost dată la o parte de 500 de ani. Și am pus mâna chiar pe stânca unde a fost așezat Iisus, care se află la 30 de cm sub piatra de marmură pe care o sărutăm. Dar a fost o emoție și o energie extraordinară.
Părintele Teologos: Da!
Părintele Ioan: Am avut pentru moment senzația că trăiesc ceea ce au trăi apostolii când au intrat și au văzut mormântul gol.
Părintele Teologos: Slavă lui Dumnezeu! Da.
Părintele Ioan: Deci am rămas foarte…
Părintele Teologos: Ați trăit Învierea?
Părintele Ioan: Marcat atunci, da. Cred că atunci a fost unul dintre momentele cruciale, da.
Părintele Teologos: Cruciale, de viață…
Părintele Ioan: Bineînțeles că cea mai mare minune este Sfânta Lumină.
Părintele Teologos: Povestiți-ne puțin!
Sfânta Lumină
Părintele Ioan: În Sâmbăta Mare, la momentul Vecerniei, adică pe la ora 1 la prânz, Patriarhul Ierusalimului dimpreună cu soborul de ierarhi și preoți și reprezentanți ai bisericilor ortodoxe care vin să ia Sfânta Lumină pentru a o împărți în țările lor, săvârșesc slujba vecerniei celei mari care este unită cu Sfânta Liturghie.
Începe slujba vecerniei, se înconjoară Mormântul Domnului de trei ori, se cântă Lumină lină…
Părintele Teologos: O, ce frumos! Ce frumos!
Părintele Ioan: Lumina lină care e așteptată să vină. După ce se înconjoară de trei ori și se cântă Lumină lină, Patriarhul Ierusalimului se așează în fața Sfântului Mormânt, este dezbrăcat de odăjdiile arhierești – de sacos, de omofor, de cruce, engolpion – și doar în stihar, mânecuțe, este controlat să nu aibă nici o sursă de foc, este controlat de către poliția evreiască și de câte un reprezentant al musulmanilor și al armenilor, intră în Sfântul Mormânt. Toate candelele din toată Biserica Învierii care este imensă pentru că că este un complex în care se află mai multe biserici situate în Biserica Învierii sau a Sfântului Mormânt.
Părintele Teologos: Deci toate candelele inclusiv Golgota, inclusiv…
Părintele Ioan: Tot, tot, tot. Inclusiv ce este electric, adică becuri și candele și lumânări, totul este stins. Chiar și la catolici care ei nu țin…, se nimerește rar să avem Învierea în aceeași zi. Sunt stinse toate și în Sfântul Mormânt.
Pe Sfântul Mormânt este așezată o candelă mare cu ulei, cu opt fitile curate, neîncepute. Rugăciunea pe care o citește Patriarhul Ierusalimului care și în limba română. Este o rugăciune foarte frumoasă de invocare a Luminii și o lumânare mică.
Chiar am o fotografie făcută de un ierarh al Sfântului Mormânt care a avut acces să intre până să intre Preafericitul în Sfântul Mormânt și a făcut repede o poză și am această fotografie. Cum este pregătit Sfântul Mormânt înainte de venirea Sfintei Lumini.
Și Patriarhul îngenunchează și se roagă, citește această rugăciune. Și uneori, dă senzația că nici nu apucă să o citească pe toată pentru că Sfânta Lumină țâșnește din Mormântul Domnului pentru că Mormântul este dătător de viață, dătător de lumină, cum spune și în acatistul Sfântului Mormânt.
Părintele Teologos: Slavă lui Dumnezeu!
Părintele Ioan: Deși mulți creștini și există mărturii nenumărate ale multor creștini, preoți și ierarhi care au văzut Sfânta Lumină venind în formă de fulger în Sfântul Mormânt. În formă de glob de lumină. Alți oameni au văzut cum s-au aprins candelele deasupra Sfântului Mormânt.
Părintele Teologos: Se aprind și singure și am înțeles că și la oameni în mână se aprind singure.
Experiențe trăite
Părintele Ioan: Da, eu am văzut în 2007, pe vremea aceea nu eram călugăr încă, preot, prima vizită a mea la Ierusalim și am fost la Sfânta Lumină atunci și am văzut o femeie căreia i s-a aprins în mână Sfânta Lumină până să iasă Preafericitul cu cele două mănunchiuri mari de lumânări.
Și poate unii oameni vor zice, da, părintele e dus cu pluta și n-a văzut bine. Dar sunt foarte mulți oameni care au văzut lucrul acesta, chiar și în exteriorul Sfântului Mormânt. Se stă și deasupra unde este cupola Sfântului Mormânt. Acolo este Patriarhia Ierusalimului și este o esplanadă și oamenii stau și acolo. Este foarte multă lume.
Părintele Teologos: În balcon sus de tot pentru cine nu știe.
Părintele Ioan: Da și în curtea Sfântului Mormânt, oameni cărora li s-au aprins din dragostea lor pentru Dumnezeu și pentru Sfânta Lumină și pentru Ierusalim, li s-a aprins lumina în mână. Dar și oamenilor care au fost foarte necredincioși și nu au crezut, li s-a aprins lumina ca să creadă.
Părintele Teologos: Slavă lui Dumnezeu!
De netăgăduit!
Părintele Ioan: Bun, să spunem că poate, oamenii acești au fost înșelați sau poate eu nu am văzut bine atunci în 2007. Dar mărturia o dau pe barba mea de data asta, spunând că în fiecare an, de când sunt în această ascultare la Ierusalim, când vine Sfânta Lumină, noi ca reprezentanți, și eu și părintele Teofil, superiorul așezămintelor românești din Țara Sfântă, participăm la procesiune și suntem în fața Sfântului Mormânt. Și aprindem lumânările chiar de la Preafericitul când trece pe acolo. Și până într-un minut, flacăra nu este materialnică.
Părintele Teologos: Nu arde!
Părintele Ioan: Nu arde! Și pe barba mea, pentru că am băgat flacăra în barbă și nu a ars.
Părintele Teologos: Slavă lui Dumnezeu!
Părintele Ioan: După ceea, devine materialnică, dar până într-un minut. Istoric, bătrânii stareți, maici bătrâne spun că în vechime ținea cam mai mult de trei minute. Dar probabil din cauza păcatelor noastre și a slăbănogirii noastre duhovnicești, acum ține mai puțin această minune. Dar vă spun sigur că nu arde. A văzut și delegația, au văzut și ziariști anul acesta care au fost prezenți la Sfântul Mormânt. Există filmări, există mărturii scrise.
Un alt exemplu despre Sfânta Lumină
Părintele Teologos: Vă dau și eu o mărturie de-a mea. Iertați-mă că vă spun! Eu nu știam că lumina de Ierusalim nu arde doar pentru un minut. Eu știam pur și simplu că nu arde. Bun. Lumina vine în Sfântul Munte după mult timp, da, avion și așa mai departe, barcă. Noaptea, da, exact. Și încă eram în pantaloni, deci nu eram nici măcar frate de mănăstire și eram cu ascultarea la bucătărie.
Și ne-am dus să luăm lumina – „veniți de luați lumină!” – am luat toți lumină și eu știam că nu arde și am pus mâna și vedeam că într-adevăr nu arde. Eu însă nu știam că nu arde doar într-un minut, să zic așa. După care mă jucam în continuu și era ceva într-adevăr foarte nematerialnic. Deci era acolo, dar parcă nu era. M-am dus la bucătărie și în continuu mă jucam cu treaba asta. Și până la un moment dat când mi-au spus frații: „hai, ce faci? hai, ajută-ne să facem mâncare!” Eram ajutor acolo.
Și atunci, deșteptul de părintele Teologos ce face? Zice: bun, o sting pentru că iau de la ceilalți după aceea. Am stins-o și după care, când am luat-o, mă ardea.
Părintele Ioan: Pentru bucuria pe care ați avut-o atunci și nevinovăția și credința, ea nu a ars.
Părintele Teologos: Nu a ars.
Puterea credinței
Părintele Ioan: Ce spune Hristos: credința ta te-a vindecat. Credința ta!
Părintele Teologos: Da, exact.
Părintele Ioan: Deci minunile nu se pot înfăptui dacă nu există o comuniune între Dumnezeu și om. Tu trebuie să crezi. Poți să fii în fața Sfântului Mormânt și să vină Sfânta Lumină și să fii de piatră.
Dovezi
Părintele Teologos: Chiar evreii sau nu neapărat evreii, ci ceilalți, nu cred? Adică nu …?
Părintele Ioan: Să știți că foarte mulți din polițiștii care sunt la Sfântul Mormânt sunt evrei, că sunt majoritatea, sunt și palestinieni care au ID-uri israeliene, dar majoritatea sunt creștini.
Părintele Teologos: Serios? Slavă lui Dumnezeu!
Părintele Ioan: În Sfântul Mormânt își fac cruce, sărută Sfântul Mormânt, își pun chipa, că trebuie să țină unii și tradiția locală a Vechiului Testament.
Dar într-adevăr, bună întrebare: ce spun cei care nu cred și sunt indiferenți la acel moment. Că ei văd. Bun, vezi că iese cu o flacără. Oricum ei se gândesc că o aprinde Patriarhul.
Părintele Teologos: Da, bun….
Părintele Ioan: Să zicem că o aprind de la ceilalți…dar ceilalți, când vezi că stau atâția preoți, bărbați sau și femei…
Părintele Teologos: Păr, cu batic care se aprinde…
Părintele Ioan: E o văpaie de-asta că sunt mii de oameni acolo cu mănunchiuri de câte 33 de lumânări. Așa este tradiția la Ierusalim. Mănunchiul de lumânări pe care îl aprindem cu Sfânta Lumină, 33 de lumânări reprezintă cei 33 de ani ai Mântuitorului pe pământ. Dar mulți oameni au cinci mănunchiuri că vor să ducă la toată lumea în țară, să dea binecuvântare câte o lumânare.
Vă dați seama ce văpaie este acolo la atâția mii de oameni nu s-a întâmplat niciodată să ia foc ceva.
Părintele Teologos: Slavă lui Dumnezeu! Da, chiar că e…
Părintele Ioan: Deși poliția are niște spray-uri la ei cu care sting focul ca nu cumva să se întâmple ceva. Nu s-a întâmplat niciodată nimic.
Părintele Teologos: Slavă lui Dumnezeu!
Părintele Ioan: Dar de ce nu cred? Păi, n-au crezut nici ucenicii când le săvârșea Hristos.
Părintele Teologos: Da, exact. De piatră.
Părintele Ioan: Unii erau de piatră. Unii s-au lepădat de El necrezând că este Pâinea care se coboară din cer.
Părintele Teologos: Trebuie și omul să fie puțin deschis.
Părintele Ioan: Da! Dacă nu, Dumnezeu vrea să vadă intenția noastră. Dacă intenția omului este bună, Dumnezeu știe că face o mie de pași spre el și atunci și credința și minunile se întâmplă.
Smerenia
Părintele Teologos: Însă să te întreb ceva. Noi când am fost, ne-a primit Înaltul Capitoliadei, cred că știi despre cine este vorba, un ierarh foarte așa…
Părintele Ioan: Da. Înaltul Isihie…
Părintele Teologos: Da. Și l-am rugat să ne spună niște minuni apropos de lumina de la Ierusalim și a spus: o să vă spun ceva la care nu o să vă așteptați. Adică ceva care nu e… Și ne-a spus că la un moment dat, cred că nu cu actualul Patriarh, cu cel de dinainte, erau niște niște copți, dacă nu mă înșel, din Africa în orice caz (și) făceau o hărmălaie foarte mare.
Părintele Ioan: Așa se manifestă… Deseori
Părintele Teologos: Da și în clipa în care Patriarhul a intrat în Sfântul Mormânt să citească rugăciunile, agasat de hărmălaia aceasta, de vacarmul acesta, le-a spus acestor africani: Tăceți, odată! Tăceți, odată!
După care, când a intrat în Sfântul Mormânt înapoi și a citit rugăciunea, nu a mai venit Lumina. După aceea, și-a dat seama că i-a rănit pe acești oameni, a ieșit afară și a zis: faceți cum vreți voi, faceți cum vă spune conștiința voastră!
Părintele Ioan: Vedeți că modul de manifestare al creștinilor – și așa ar trebui să fie – nu trebuie să fie unul trist…
Părintele Teologos: Da
Părintele Ioan: Creștinismul este bucurie.
Părintele Teologos: Da.
Părintele Ioan: Veselie duhovnicească, bineînțeles.
Părintele Teologos: Da, da
Bucuria creștinului
Părintele Ioan: La Sfântul Mormânt în momentul în care vine Sfânta Lumină este o hărmălaie de nedescris. Pentru că toți creștinii – creștinii ortodocși, creștinii copți, creștinii armeni – aceștia prăznuiesc în general împreună Învierea Domnului – au un moduri diferite de a manifesta bucuria Învierii.
M-ați întrebat de minune. Cea mai mare minune pe care am văzut-o la Ierusalim este bucuria aceasta a Învierii.
Părintele Teologos: Da, exact.
Părintele Ioan: Pentru că la unii oameni poate ajunge Sfânta Lumină târziu și îi arde sau poate nu au credința necesară să nu îi ardă flacăra până într-un minut și așa mai departe. Nu asta trebuie să căutăm – că ne arde sau nu, flacăra. Ci să ne ardă inima.
Părintele Teologos: Exact.
Părintele Ioan: Este o bucurie de nedescris când vine Sfânta Lumină pe care nu o poți explica în cuvinte, Tainele lui Dumnezeu – mistirio în limba greacă sună mai…
Părintele Teologos: Mai tainic, mai misterios
Părintele Ioan: Mai misterios. Nu e pot explica.
Părintele Teologos: Așa este.
Părintele Ioan: Misterul nu se poate traduce. Ceea ce trăiești când vine Sfânta Lumină este între râs și plâns de bucurie.
Părintele Teologos: Da.
Părintele Ioan: Că a înviat Hristos și că nu mai suntem supuși morții. Moartea nu este o fatalitate, ci este doar o trecere – de la moarte la viață, cum zice Hristos, iar cuvintele Lui sunt vii. Noi nu murim. Sau cum există acest cuvânt în Sfântul Munte Athos la o mănăstire – să murim înainte de a muri ca să nu murim când vom muri. Nu?
Părintele Teologos: Da, da, da. Dacă mori înainte de a muri nu o să mori în clipa în care o să mori.
Părintele Ioan: Așa. Adică să murim păcatului.
Părintele Teologos: Exact.
Semnificație a Sfintei Lumini
Părintele Ioan: Și să înviem în Hristos. Iar cred că atunci când vine Sfânta Lumină, pregustăm această stare a întâlnirii noastre cu Hristos în grădina Raiului. Cred că această bucurie o avea și Adam când se întâlnea cu Dumnezeu în răcoarea serii.
Părintele Teologos: Depășirea morții, de fapt.
Părintele Ioan: Da. Adică în momentul acela nu ți-e frică de moarte.
Părintele Teologos: Da, da
Părintele Ioan: Eu ce am trăit în acele momente și am văzut și la părintele Teofil și la frații noștri care erau acolo, toți creștini – dacă s-ar întâmpla atunci să ne ducem dincolo, cred că ne-am duce bucuroși toți și pregătiți.
Părintele Teologos: Slavă lui Dumnezeu!
Părintele Ioan: Pentru că este starea aceea plină de har.
Părintele Teologos: Slavă lui Dumnezeu! Mare, mare bucurie!
Părintele Ioan: De aceea, vă spun, mergeți la Ierusalim cât se mai poate, cât este încă pace așa cum este, încă se poate să ne bucurăm. Și altă mărturie.
O întâmplare recentă
Eram cu o domnișoară de la o televiziune, nu o să o numesc acum, care a făcut o emisiune pentru Sfânta Lumină chiar anul acesta, oameni foarte cumsecade pentru că s-au și împărtășit în noaptea de Înviere.
Părintele Teologos: Slavă lui Dumnezeu!
Părintele Ioan: Oameni de televiziune au vrut să se spovedească, să se împărtășească.
Părintele Teologos: Slavă lui Dumnezeu! Să îi binecuvânteze Dumnezeu!
Părintele Ioan: Da și explicându-le, eram în Vinerea Mare sau în Joia Mare, le explicam în Sfântul Mormânt tot ce trebuie pe acolo și eram în Capela îngerului, anticamera Sfântul Mormânt unde pe piatra de la ușa Mormântului, o bucățică din ce a mai rămas de la piatra de la ușa Mormântului, piatra Arhanghelului Gavriil se numește pentru că este piatra dată la o parte de către Arhanghelul Gavrill care le-a vestit femeilor mironosițe că Hristos nu este aici, a înviat.
Acolo tot timpul arde lumânarea cu Sfânta Lumină. Și le-am spus: oricând, în orice zi a anului dacă punem mâna în această flacără, ea nu arde atât de tare. Nu numai când vine Sfânta Lumină în Sâmbăta Mare la prânz, ci în orice zi a anului când intrăm aici și punem mâna nu arde. O să vedeți, când o să veniți, o să facem…
Părintele Teologos: Da, da…
Părintele Ioan: Și au pus mâna. Și au rămas – există în emisiune acest cadru și această bucurie se vede pe ochii lor, cum au rămas cu mâna în flacără și nu-i ardea.
Părintele Teologos: Slavă lui Dumnezeu!
Părintele Ioan: Dacă aprindem un chibrit sau o brichetă, imediat te pișcă.
Părintele Teologos: Da, da
Părintele Ioan: Acolo stăteam cu mâna în flacără și nu mistuia.
Părintele Teologos: Slavă lui Dumnezeu!
Părintele Ioan: În orice zi a anului. În Sfântul Mormânt.
Părintele Teologos: Slavă lui Dumnezeu!
Misterul se trăiește
Părintele Ioan: Există mărturii ale marilor părinți duhovnicești, chiar și Sfântul Paisie Aghioritul pe care îl iubim cu toți care spune că de foarte multe ori se pogoară Lumina în Sfântul Mormânt nu numai atunci de Înviere…
Părintele Teologos: Da. În Sâmbăta Mare și așa mai departe…
Părintele Ioan: Dar puțini văd fiindcă ochii noștri, din cauza păcatelor, sunt închiși. Dar de multe ori trăim în inimă această pogorâre a Sfintei Lumini.
Părintele Teologos: Da! Slavă lui Dumnezeu! E ceva care trebuie trăit, nu poate fi explicat de fapt….
Părintele Ioan: Da, cum am spus: misterul se trăiește.
Părintele Teologos: Se trăiește…. Și de fapt, Ortodoxia este un mister, o taină.
Părintele Ioan: Întreaga Ortodoxie.
Părintele Teologos: Da. Deci, oameni buni, mergeți la Ierusalim și încercați să trăiți taina. Mulțumim foarte mult părintelui Ioan pentru că ne-a împărtășit puțin din taina Învierii, din taina Sfântului Mormânt.
Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Amin!
Pomelnice online și donații
Doamne ajută!
Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.
Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .
Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)
Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.
Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!
4 Comments
Sa traiti Parinti dragi pentru ca ne-ati impartasit si noua din minunile traite la Sfintele Locuri. Exista oare in viata unui crestin un moment anume, cand e pregatit sa mearga acolo?
Faptul ca incearca sa mearga cineva acolo dar are piedici din cauza instabilitatii sociale poate fi interpretat ca nefiind pregatit sa mearga atunci?
Doamne ajuta!
doamne ajuta. poate ne puteti spune ceva si despre urmatoarele https://dimpenews.com/2022/07/02/4-%ce%b5%ce%b9%ce%ba%cf%8c%ce%bd%ce%b5%cf%82-%ce%bc%cf%85%cf%81%cf%8c%ce%b2%ce%bb%ce%b9%cf%83%ce%b1%ce%bd-%cf%83%cf%84%ce%bf%ce%bd-%cf%80%ce%b1%ce%bd%ce%ac%ce%b3%ce%b9%ce%bf-%cf%84%ce%ac%cf%86%ce%bf/
Se știe că dintr-una a curs mir în momentele mai dificile ale Ierusalimului. Referitor la toate acestea, este puțin cam dubios – posibil să fi pus cineva mir. În orice caz, dacă ar fi fost adevărat, ar fi stârnit senzație.
Mulțumim din suflet părinților, pentru că ne-ați împărtășit din tainele Sfântului Mormânt.
Doamne Ajută.