Înainte de sinteza săptămânii vă invităm să vizionați un frumos documentar despre moartea întru cele pământești și nașterea întru cele veșnice a unuia dintre cei mai mari duhovnici contemporani români: părintele Justin Pârvu
Vizionare plăcută! (după clip aveți podcastul și sinteza săptămânii)
Citiți mai-jos o selecție de citate din articolele publicate în cursul acestei săptămâni pe site-ul nostru „O Chilie Athonită: Bucurii din Sfântul Munte”. Vă încurajăm astfel să reveniți asupra lor pentru o mai bună înțelegere. Dumnezeu să vă binecuvânteze!
Sub fiecare citat aveți și previzualizarea articolului din care a fost luat.
Dacă faceți click/tap pe previzualizare, veți naviga la articolul sursă. Ca și până acum, comentariile voastre sunt binevenite!
Răspândiți dragostea!
Lectură și vizionare plăcută!
(…) trebuie să încercați să vedeți binele în orice situație. (…) Deci este dragostea, sunt toate celelalte, dar întotdeauna să nu se piardă respectul. În momentul în care există respect unul față de celălalt, și chiar între voi, copiii, să existe respect unul față de celălalt. Să-l respecți ca om, ca persoană, ca suflet. Că e mic sau e mare, în fața lui Dumnezeu are un suflet, are valoare. Deci tu-l respecți pe el pentru sufletul pe care îl are și pentru că are și înger păzitor.
P. Athanasie Ulea: Da, păi, cred că ce ați spus la început și faptul că omul când rămâne la sentimente, rămâne într-o faza animalică, rămâne într-o fază inferioară, adică nu poate raționa, nu poate ajunge la cunoașterea lui Dumnezeu. Nici rațiunea pură nu este bună, dar este un pas superior unei iraționalități. Da și atunci când mulți îi spun – păi, asta fac, asta simt și știm în ziua de azi păcatele foarte mari care se fac pentru că omul așa simte chiar dacă simte invers, să zic. Și atunci sentimentele ne pot duce în eroare dacă ele nu sunt înțelese, dacă ele nu sunt raționalizate….
Părintele Teologos: Gestionate de către minte.
P. Athanasie Ulea: Exact, da și ele fiind înțelese și curățite prin nevoință ne pot aduce la Dumnezeu și de fapt, ne pot propulsa spre Dumnezeu, dar trebuie să ne folosim de forța lor cum trebuie.
Această lume nu îți poate potoli setea. Setea lui Hristos nu e o sete biologică. Nu Îi este sete de apă, ci însetează după sens. Însetează după depășirea morții, însetează să nu se despartă de persoanele iubite, să nu piardă mama pe copil. Însetează să nu audă la un om: „știi, mai am o lună de trăit”. Însetează să nu se strice prieteniile, să nu se zădărnicească iubirile, să nu se piardă oamenii, să nu se piardă frumusețea unică a trupurilor, frumusețea lumii, a creației.
Noi astăzi ar fi trebuit să fim o minte gigantică – una singură, fraților – să ne știm gândurile unii altora, să ne partajăm experiențele și să conlucrăm fără șovăială pentru unirea cu Dumnezeu adică pentru a ajunge la perfecțiunea personală veșnică. (…) De fapt, chiar fericirea raiului este exact aceasta: unirea dintre noi, întrepătrunderea persoanelor, frumusețea persoanei celuilalt văzută dinăuntrul meu și, mai presus de toate, frumusețea persoanelor perfecte, persoanelor dumnezeiești, a lui Dumnezeu. Aceasta se numește în termeni teologici „perihoreză”.
Atât de mult din Ortodoxie este denaturat pentru că vrem să vorbim înainte de a trăi și așadar, chemarea la succes, apologetica supremă a adevărului Ortodoxiei este transformarea vieții umane prin Unirea cu Dumnezeu și asta se arată în noi, apoi cei dragi sunt profund atrași, apoi spun: Ce se întâmplă cu tine? Ce este asta? Chiar dacă ar putea avea o aversiune față de asta, pentru că sunt într-o mișcare religioasă care nu e favorabilă Sfintei Ortodoxii și nu pot nega, transformarea unei persoane, nu o poți nega.
Ați văzut ce-a cerut el de la Dumnezeu? Deci, să vă rugați la el pentru pace și să ne ferească de ciumă, de diferitele boli, cum sunt și acuma. Pentru îmbelșugare, pentru sănătate ajută foarte mult Sfântul Haralambie. Să vă rugați la el cu credință și n-o să vă întoarcă spatele, n-o să rămâneți fără ajutor! Cel mai bătrân dintre sfinți, Sfântul mare mucenic Haralambie să ne ajute și să mijlocească la bunul Dumnezeu pentru noi!
Și să strig „De ce eu?” înseamnă să-mi imaginez că merit mai mult, că sunt demn de [cineva] mai bun decât acest Dumnezeu. „De ce eu?” înseamnă de asemenea și lipsă de înțelepciune, înțelepciunea de a avea încredere că suntem cu adevărat în mâinile iubitoare ale lui Dumnezeu atunci când Îl ascultăm. Și în această stare de ascultare, dacă încercăm să împlinim poruncile Lui, să urmăm chemarea Lui, în această stare, putem ști că toate lucrurile care ni se întâmplă în viața noastră se vor întâmpla ca o oportunitate de a ne apropia de mântuirea noastră.
Ce are de spus un fost gangster (membru al unei bande) care a fost arestat de multe ori (pentru prima dată la vârsta de 9 ani) și pentru mult timp (peste 12 ani) unui tânăr școlar care dorește să fie și el un gangster „cool” influențat de cultura și arta americană? Ce are de spus Hristos despre gangsterul respectiv? Poate că vameșii și desfrânatele merg înaintea noastră în împărăția cerurilor. Vizionați clipul pentru a realiza puterea cuvântului.
E ca și când îndrepți un telescop spre ceva. S-ar putea să miști telescopul doar cu o fracțiune de milimetru aici, dar rezultatul final la milioane de kilometri depărtare să fie un abis uriaș.
El l-a strigat pe bărbatul din groapă și l-a întrebat dacă vrea să fie liber. Omul acesta s-a coborât El însuși în pământ, în groapă, l-a apucat pe om și l-a târât în lumină.
Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.
Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)
Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.
