Viața călugărilor români din Schitul Lacu, Muntele Athos (Euronews)
6 mai 2023
Mari duhovnici ai Sihăstriei – p. Cosma Giosanu, p. Teologos
7 mai 2023
Powered by RedCircle
Citiți rubrica de astăzi, alcătuită din întrebări de la cititorii platformelor noastre și răspunsurile pe care le-am scris. Temele abordate în această săptămână fac referire mai mult la conduita în fața ispitelor care ne provoacă gânduri nepotrivite și la modul cum le putem învinge, cu darul lui Dumnezeu, prin rugăciune și iubire.
Vă mulțumim pentru comentarii!
Răspândiți dragostea!
Faceți click/tap pe întrebări pentru a vedea răspunsurile!
Lectură plăcută!
Trebuie să te concentrezi pe cuvintele rugăciunii și să faci ascultare de Dumnezeu prin cei prin care îi validează Dumnezeu în fața ta.
Cu smerenie. Să nu deschidem gura dacă suntem mânioși. Dacă e nevoie, să avem grijă să ne pregătim cuvintele. Dacă greșim, să ne cerem iertare.
Da, – depinde de cauză. De asemenea, pot fi și de la Dumnezeu însă diavolul să ne împingă în patimă – de obicei slavă deșartă.
Nu suntem mântuiți până murim. Jocul se joacă până în ultima secundă.
Îi cerem lui Dumnezeu și ne gândim la păcatele noastre. Ne concentrăm pe lumea noastră interioară și încercăm să devenim mai buni. Atunci nu vom mai vedea pe ceilalți.
Prin rugăciune și atenția la conștiință și la cantitatea de iubire față de aproapele.
În clipa în care îți vine în gând cineva să zici că „Dumnezeu știe pe fiecare!” și să alungi gândul. Să nu spui că respectivul o face din motive rele. Totdeauna să avem gând bun.
Îl iubim pe Dumnezeu precum îl iubim pe medicul care ne dă leacuri amare. Să ne gândim totdeauna la efectul terapeutic: viața veșnică.
Da – că sunt afierosiți lui Dumnezeu.
Știu că e dificil, însă dacă ne gândim la veșnicia noastră și răsplata noastră acolo vom face mai multă răbdare.
Pentru că e închisă și murdară. E nevoie de viață duhovnicească în timp pentru a ne deschide și curăța inima și a auzi vocea lui Dumnezeu. De asemenea, trebuie să ne oprim ca să-L auzim.
E nevoie de Duhul Sfânt în lucrare. Atunci când nu suntem în ispită trebuie să ne pregătim să agonisim Duhul Sfânt astfel în clipa ispitei și să rezistăm.
Să-i cerem asta lui Dumnezeu
Pomelnice online și donații
Doamne ajută!
Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.
Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .
Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)
Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.
Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!
7 Comments
Părinte, dar cei care nu s-au căsătorit până la o vârstă mai înaintată, și nici nu au căutat asta, dar nici nu au reușit să trăiască în castitate și curăție (cum e cazul meu și, probabil, a majorității în situația asta) (și când spun curăție, mă refer la curăție completă, desigur, adică nici desfrânare cu alții, nici de unul singur, nici pornografie), se poate spune că nu sunt făcuți pentru căsătorie, sau că ar putea fi vorba de o afierosire Domnului?
Desigur că avem și exemplul lui Samson, care, deși a fost afierosit, nu a reușit să se păstreze așa.
De obicei cauza principală pentru care oamenii nu se mai căsătoresc astăzi este faptul că sunt „tari la cerbice” – nu mai pot să CONviețuiască cu altcineva pentru că își țin voia lor. Au o părere/voie proprie foarte puternică și nu au răbdare și ascultare față de celălalt.
Mai am o întrebare: dacă sunt vegetarian, adică mănânc doar vegetale, ar fi acceptabil duhovnicește să mănânc pe săturate sau cât consider că e necesar, ținând cont și de faptul că, de obicei, am activități zilnice destul de solicitante fizic (grădinărit, întreținere gospodărie și livadă) și chiar psihic (o îngrijesc pe bunica mea, care e la pat, zi și noapte )? Adică, as vrea să asigur nevoile nutritive și energetice ale corpului în aceste circumstanțe, și nu aș vrea să îi lipsească ceva. Este greșit? Mai ales că uneori observ și o stare mentală mai aspră, de nervozitate și de aversiune față de alții, atuci când sunt nemâncat sau mi-e foame.
Sărutmâna, bună ziua!
În mai multe răspunsuri din aceste rubrici, vorbiți despre „atenția la conștiință”.
Personal, văd că mă mustră conștiința pentru lucruri nesemnificative și nu mă jenează deloc pentru lucruri însemnate (și când zic „văd” vorbesc de discuții la spovedanie cu preotul).
Deci nu prea am încredere în propria conștiință, nu am discernământ bun.
Ce ar fi de făcut?
Mulțumesc
(și bineînțeles nu e nici o problemă dacă nu puteți răspunde:))
Trebuie să întrebi pe oamenii pe care i-a validat Dumnezeu înaintea ta.
Doamne ajută!
Cum sfătuiți să procedeze o fată care își dorește sa se apropie de un tânăr care frecventează aceeași biserica?
Este un gând care mă frământă, cu atât cât in ultimul timp mă gândesc mult la căsătorie si simt ca acest băiat ar putea fi persoana potrivită.
Va mulțumesc!