Ecumenismul cu Occidentul și despre a deveni preot

Urmăriți un foarte, foarte frumos material în care părintele Zaharia Lynch răspunde cu mult discernământ la întrebarea despre Ecumenism cu Occidentul și cu multă emoție la ce înseamnă a deveni preot.

Vizionare plăcută!

Powered by RedCircle

– Care este părerea dvs. despre conceptul de ecumenism cu Occidentul?

– Ecumenismul. Ei bine, nu sunt un fan al ecumenismului. Nu cred deloc în ecumenism, ca în nimic cu terminația “-ism”, pentru că eu cred în Biserică. Am devenit ortodox pentru că este o singură biserică, precum spunem în Crez: una sfântă sobornicească și apostolică Biserică. Asta nu e ceva popular pentru că noi nu vrem numai una, noi vrem căile noastre, nu vrem Biserica lui Hristos, vrem “propriile noastre biserici”. Repet, Dumnezeu este stăpânul inimilor, dar problema cu ecumenismul este, în esență, că dă o nouă ecleziologie. Nu este o ecleziologie bisericească, este una nouă, o ecleziologie anti-Biserică, care spune că Biserica este distrusă, că Biserica a eșuat, că a devenit…

Oamenii eșuează, au existat oameni care au eșuat în Biserică, bărbați și femei, să fim egali, și bărbați și femei au eșuat în Biserică. Dar Biserica, ca acea realitate spirituală sacră, nu eșuează niciodată. Hristos a venit să Își întemeieze Biserica Sa, împotriva căreia Porțile Iadului nu vor triumfa niciodată. În Ep. către Timotei, se pune că Biserica este “stâlpul și temelia adevărului”. Noi spunem în Crez: “Cred într-una Sfântă, Sobornicească și Apostolică Biserică”. Una pentru că Dumnezeu este unul. La fel spune și Sf. Pavel în Efeseni: un Domn, un botez, un trup, pentru că Dumnezeu este unul.

Sfântă Treime nu înseamnă mai mulți, Dumnezeu nu este poligam, ca în ecleziologia modernă, unde are o mulțime de mirese. Nu, El are o mireasă (Biserică). Și de aceea cred că trebuie, cu dragoste, desigur, pentru că trebuie să existe dragoste, nu putem fi în adevăr și să stăm în picioare [altfel], dar eu cred că este o mare ispită, o mare eroare, pentru că acum pare a exista o dragoste modernă distorsionată.

Dar cel mai bun lucru pe care îl pot face este să spun: Nu, Biserica este aici, a fost mereu aici, este aici, îi așteaptă pe toți să se întoarcă la Biserică. Atunci vom avea unitate, doar să ne întoarcem [toți] la Ortodoxie. Dar spiritul modern ecumenist cred că nu este în Duhul lui Hristos, chiar deloc. Eu cred că este un duh fals și, în cele din urmă, scopul este să ne ofere o nouă… o voi numi anti-Biserică, pentru că este anti-Biserică. Dacă ai o anti-Biserică, atunci ai un anti-Hristos (antihrist). Și deci, acum, asta nu înseamnă…

Ai toată chestia asta: să ne prefacem că dogmele noastre nu contează și să fim de acord cu a avea dezacorduri, relativism, sincretism, să ne rugăm cu toții împreună… Acum da, pot și trebuie să am relații amiabile cu oamenii. Dar asta nu înseamnă că trebuie… Nu, asta este ceva diferit. O relație cu o persoană e ceva diferit, dar când vorbim la nivel colectiv, unde trebuie să ne comportăm cumva ca și cum toți suntem parte dintr-un sistem distrus, atunci nu. Da, suntem toți parte dintr-un sistem distrus de păcat, dar Biserica nu este distrusă. [Să susții că ar fi] este o erezie. Biserica nu este distrusă.

Și deci nu am nevoie de Consiliul Mondial al Bisericilor să remedieze ceva. Deloc! Părerea mea este că, sigur, dacă vrem să discutăm unii cu alții și să facem unele lucruri, bine, trăim în lume, putem face asta, dar trebuie făcute într-un context în care nu facem compromisuri, adică nu ne rugăm împreună, nu participăm la slujbe care să dea aparența că Ortodoxia ar fi doar o altă aromă din spectrul de unde să-ți alegi religia ta, biserica ta.

Și pe lângă asta, acum vedem că s-a mers chiar dincolo de religiile creștine, avem declarații de la oameni care spun că: “Oh, știi, toți slujim aceluiași Dumnezeu până la urmă, Dumnezeu ne ajută și Dumnezeu va judeca inimile oamenilor.” Dar nu e așa, Dumnezeu – Sfânta Treime – nu este același Dumnezeu, pur și simplu nu este, nu încerc să fiu răutăcios, este doar realitatea. Musulmanii înșiși resping Sfânta Treime, nu este că eu încerc să fiu răutăcios, dar ei Îl resping pe Dumnezeul meu, deci nu slujim aceluiași Dumnezeu.

Iudaismul modern, care sunt ne-creștini, și ei resping [Sfânta Treime]. ei Îl resping pe Hristos ca fiind Mesia, Îl resping pe Hristos ca Dumnezeu, deci nu slujim aceluiași Dumnezeu, eu nu am același Dumnezeu cu ei, deloc. Și nu încerc să fiu răutăcios, pur și simplu acesta e adevărul. Nu înseamnă că trebuie să pornesc vreo agresiune împotriva lor, nu desigur, că nu. Dar realitatea rămâne. Eu slujesc Tatălui, Fiului și Duhului Sfânt, acesta este Dumnezeul meu. Și Budismul respinge, toți Îl resping [pe Dumnezeu ca Sfântă Treime] ca fiind singurul Dumnezeu adevărat. Poate L-ar include cumva, în special religiile orientale, în panteonul altor zeități, dar nu, El nu face parte din panteonul altor mici zeități, El este singurul Dumnezeu adevărat. Deci nu pot face niciun compromis aici.

Apoi, bineînțeles, la nivel creștin, nu pot pretinde că este în regulă să cred că Pururea Fecioara Maria nu a fost de fapt pururea fecioară. Asta este ceva dogmatic, nu pot schimba asta pentru tine. Nu pot. Acesta este doar unul, dar sunt o mulțime de alte lucruri. Nu mă pot preface că Filioque a fost doar o neînțelegere a cuvintelor și că de fapt spunem același lucru, dar cu cuvinte diferite, nu, Părinții Bisericii au spus altfel. Sf. Marcu al Efesului, Sf. Grigorie Palama și așa mai departe, lista continuă, ei spun: “Nu, nu aceasta este calea!”

Dar, știi, ecumenismul este foarte arogant pentru că vrea să se înalțe pe sine și să spună: “Oh, acești tipi au fost cam înguști la minte”, adică sfinții au fost cam înguști, nu prea au înțeles ei, nu erau așa de deștepți cum suntem noi astăzi. Sf. Grigore Palamas, știi, dacă ar fi fost cu adevărat nuanțat, ar fi văzut dincolo de propria sa prejudecată și ar fi înțeles… Nu! Nu așa au mers lucrurile. Iar Filioque este o erezie, nu pot face compromisuri cu asta. Dacă vrei să îmbrățișezi erezia, atunci fă-o, elimină-te singur! Dar eu nu voi pretinde că asta este același lucru ca adevărul, erezia nu este același lucru cu adevărul. Problema cu ecumenismul este că spune că erezia este la fel cu adevărul. Eu nu pot spune asta!

– Cum ați ajuns preot? Și vă rugăm să ne dați un cuvânt nouă, bărbaților care ne-am dori să devenim preoți.

– Cum am ajuns să fiu preot? Nu știu… Știți, e ceva frumos și cutremurător, în sensul propriu al cuvântului. Este ceva cutremurător să fii preot! Este frumos, într-un fel… Nu aș schimba [preoția] cu nimic. E ceva ce iubești, dar trebuie să mori… Și e cutremurător! E cutremurător! Nu este o carieră, este ceva ce trebuie pur și simplu să duci, într-un sens bun, împreună cu Hristos, pentru că intri în asta, cumva, la un nivel mai mic, pentru că preoția este a lui Hristos!

Și, așadar, este un lucru înfricoșător să fii preot! Este cu adevărat cutremurător! Dumnezeu să ne ajute! Suntem oameni, oameni care fac greșeli. Să sperăm că păstrăm învățătura Bisericii cât putem de bine. Dar… dacă vrei să fii preot, trebuie să fii pregătit să suferi. Pentru că trebuie să suferi cu Hristos, pentru credincioșii tăi și pentru lumea din jurul tău. Și deci trebuie să iubești, trebuie să încerci să iubești cât poți de bine, și acesta este un lucru greu, este greu.

Și sunt atât de multe ispite, foarte multe ispite… pentru preoții care se roagă cu adevărat pentru toți. Dar dacă o faci, nu este o carieră, nu este [doar] o profesie. De fapt, dacă vrei o carieră, [preoția] e cea mai proastă alegere de carieră pe care ai putea-o face în toată viața ta. Așa că nu face asta! Preoția trebuie să fie viață! Și uneori, tot ce ai este Hristos! Și ești “dezbrăcat” la aproape nimic. Îți mai rămâne doar Hristos! Și trebuie să te pregătești pentru asta, trebuie să fii gata să fii respins, trebuie să fii gata să fii persecutat, trebuie să fii gata să iubești când oamenii nu te iubesc, trebuie să fii gata să ierți când ție nu ți se oferă iertare, trebuie să fii gata să fii calomniat, trebuie să fii gata să fii vorbit de rău, trebuie să fii gata să fii batjocorit, trebuie să fii pregătit… Toți creștinii trebuie să fie [pregătiți], dar într-un mod și mai puternic preotul trebuie să fie, și asta este greu și exista ispita de a fugi de asta, de a te feri de asta ca preot.

Cel puțin asta este uneori ispita mea. Dar în Hristos există viață. Și deci trebuie să numeri costurile pe care trebuie… Eu nu sunt un preot bun, deci nu vorbesc despre mine, dar avem nevoie de preoți buni, avem nevoie de preoți care vor apăra Evanghelia, de episcopi care să apere Evanghelia care să-L iubească pe Hristos și să-și iubească turma, care ar fi dispuși să moară pentru turma lor, precum Hristos, Păstorul cel Bun, și nu doar… Dumnezeu să ne ajute să facem asta! Este o părtășie în viață, sau ar trebui să fie în viața creștină, dar este împărtășire în acea viață, este un lucru copleșitor, aș spune, să fii acolo, să stai în fața altarului. Și tu te lupți cu ispitele, preotul se luptă cu toate luptele umanității și, cumva, stă în picioare în fața focului altarului uneori, pe măsură ce războiul amplifică acele lucruri din inima sa, astfel încât acea viață intensă interioară… este…

Deci trebuie să fim pregătiți pentru acele lucruri, trebuie să fii… Deci nu știu, cred că este interesant, cred că Sfântul Ioan Hrisostom (Sf. Ioan Gură de Aur), vorbind despre căsătorie, spune, și este frumos, spune ceva despre faptul că… știi, ești un bărbat tânăr, ca și mine când eram tânăr cu soția mea și mă gândeam că e frumoasă…, că vreau să-mi petrec restul vieții cu ea, și chiar vrei asta și e bine, dar, știi, acel frumos și acel bine sperăm că îl folosim în sensul bun, ca bărbați, acea dorință de a găsi femei frumoase, ceea ce trebuie, nu e nimic în neregulă cu acest lucru, dacă îl folosim corect, dacă nu abuzăm de asta. Creștinismul presupune folosirea corectă a lucrurilor. Dar spui că “vai, simt acea iubire, [fata] este atât de frumoasă… și vreau doar…”

Dar nu înțelegi prea bine, până nu intri în asta, ce înseamnă să fii căsătorit. Și cred că asta se aseamănă pe undeva și cu [cum vedem] monahismul, poate zici că te duci la mănăstire că: “uită-te la acești monahi, ei se roagă, fac asta, vai cât este de grozav”, dar să știi că adevărata luptă monahală este intensă. Lupta nu înseamnă ceva negativ, este o frumusețe a vieții, viața în acea lume presupune luptă. Și în căsătorie este la fel. Te căsătorești și spui: “Uau, e frumoasă, o iubesc” și toate astea… Dar apoi te gândești: “stai că acum trebuie să mă sacrific pentru ea…, acum trebuie sa fac asta pentru ea”, știi ce vreau sa spun. Dar atunci găsești toată dinamica asta, de care ești cumva conștient, dar nu… Și intri în asta cu atitudinea: “Oh, uau!” Dar, apoi după ce învățați împreună, atunci începe să funcționeze.

Dar când te căsătorești, nu e aproape deloc… În fine, ceea ce știu eu despre a fi căsătorit, acum, după 28 de ani de căsătorie cu soția mea, este atât de drastic diferit decât atunci când am intrat în asta. Cred că a fi preot este asemănător, arăți și ai acea dorință, care sunt lucruri bune: “vreau să slujesc lui Dumnezeu”, dar odată ce intri în asta, intri cam ca într-o căsătorie pentru că în preoție ești legat de altar, ești legat de Hristos. Dar cu cât mergi mai mult în adâncime, realizezi: Uau!

Sfântul Ioan spune că ești ademenit în căsătorie, nu știu dacă ademenit era, am uitat care era exact cuvântul, dar cumva că ești ademenit în căsătorie de frumusețea și plăcerea soției tale și de dorința ta pentru ea, care este un lucru bun dacă e folosit corect. Și preoția este ceva similar: “Oh, uită-te la asta, să slujești…” adică ai o dorință bună pentru asta. Dar apoi intri și zici: “Uau, bine, dar asta e ceva mult mai adânc, este ceva cu mult mai profund…” Și, știi, cu cât trece mai mult timp de când sunt preot… cu atât…, nu știu, nu încerc să fiu exagerat de dramatic sau… să pretind ceva ce nu sunt, dar cu cât sunt preot mai de mult timp, cu atât îmi dau seama cât de nevrednic sunt… de a fi preot.

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!