Sofia – serial de lungmetraj (ep. 8)
24 august 2024
Mama, tata, copilul, tânărul – p. Athanasie Ulea, p. Teologos
25 august 2024
Pe baza întrebărilor pe care ni le-ați trimis pe platformele O Chilie Athonită: Bucurii din Sfântul Munte și a răspunsurilor pe care vi le-am scris, am alcătuit o nouă rubrică de duminică. Să le citiți cu folos duhovnicesc! Vă mulțumim pentru comentarii!
Răspândiți dragostea!
Faceți click/tap pe întrebări pentru a vedea răspunsurile!
Lectură plăcută!
Prin rugăciune și mai ales prin întrebare. Să întrebi pe oamenii duhovnicești care sunt validați de Dumnezeu.
Din cauza depărtării de Dumnezeu și încrederii în sine.
Sf. Siluan Athonitul și Evanghelia după Ioan
Harul lui Dumnezeu
Prin Sf. Împărtășanie primim puterea să nu mai facem păcate. Și primim puterea de a ne pocăi.
Prin constanță și ascultare.
Nu, nu știe decât numai gândurile pe care el însuși le pune. Pentru că este un tip de minte, îți vede reacția.
Prin depărtarea de duhul lumesc și constanța în programul duhovnicesc și de ascultare.
Ambele, dacă are drepturi. După cum mintea noastră ne spune să mâncăm până devenim obezi, la fel și diavolul. După cum creierul declanșează atacuri de panică, la fel și diavolul.
Prin curajul de a începe concret să socializeze și să nu creadă că o să fie distrus dacă greșește. Desigur că trebuie să fim atenți să nu greșim, însă să ne pocăim cu curaj. Domnul ajută!
Nu. Invers. …fără numai dacă spunem că ascultarea este partea esențială a pocăinței.
Să avem curajul să tăiem grijile. Să nu dăm importanță exagerată lucrurilor trecătoare.
Să nu accepți gândurile care îți spun că grijile sunt importante. Orice lucru trecător are importanță secundară.
Să nu dăm atenție și să ne concentrăm pe altceva – preferabil pe rugăciune. Dacă avem o relație pe verticală și noi suntem mai sus, atunci putem să spunem o observație.
Da, singura dependență bună.
Să te rogi cum poți astfel încât să ajungi să te rogi cum trebuie. Curaj și nevoință! Fii constantă.
Depinde de concentrarea minții. Desigur că păcatul în lucrare nu ajută deloc însă dacă este pocăință Domnul este milostiv.
Da, dacă se mântuie.
Pomelnice online și donații
Doamne ajută!
Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.
Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .
Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)
Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.
Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!
6 Comment
Părinte, deci diavolul ne poate da și boli fizice, să înțeleg, dar numai prin controlul minții? Spre exemplu, diavolul nu poate crea o tumoare canceroasă, dar poate crea gândul de a fuma care duce la tumoare?
Sau poate crea și tumoarea în mod direct dacă are drepturi? Eu știam că diavolul nu poate acționa direct în viața noastră, adică de exemplu să ne pună piedică să cădem să ne rupem oasele. Deși avem istorisirile despre pustnicii asupra cărora diavolul acționa și direct… nu prea înțeleg…
Ai dreptate în toate. Ce îți scapă este că pustnicii sunt o excepție asupra cărora Dumnezeu îngăduie ca diavolul să acționeze direct. Dumnezeu nu îngăduie niciodată asta dacă sufletul omului nu are rezistența necesară.
Am înțeles, mulțumesc!
Nu toate vin de la diavol, unele sunt si din prostia noastra, sau din alte cauze! Sa ne rugam Domnului sa ne lumineze mintea!
Desigur, din ce am înțeles eu, sunt 3 tipuri de gânduri:
– de la Dumnezeu/Fecioara Maria/sfinți/îngeri
– de la diavol/demoni
– gânduri care sunt propriile noastre creații.
Deci presupun că și noi putem avea propriile gânduri rele sau bune, care să ducă la efecte benefice sau negative.
Am identificat uneori gândurile rele care vin de la satana. Ele vin instant, de nicăieri, de obicei, ca un fulger sau ca o pană. Presupun că propriile gânduri rele (propriile noastre creații) sunt mai raționale, mai greoaie. De exemplu: satana ne fulgeră în minte un scurt gând rău, o ispită de exemplu. Aia durează o fracțiune de secundă. Dar apoi toate planurile noastre detailate despre cum să ajungem la ispită și care nu ne lasă să dormim noaptea, nu mai sunt de la satana, acelea sunt propriile noastre gânduri. Gândurile de la satana nu sunt greu de dus, ele par foarte ușoare, fiindcă satana vrea ca ele să fie plăcute și ușor de primit. Spre exemplu: cineva ne-a făcut ceva rău. Satana ne dă un scurt impuls de răzbunare, care se resimte ca o ușurare, ca o soluție la problemă. Dar apoi toate planurile noastre despre cum să punem la cale răzbunarea, planuri care pot fi mult mai stresante și complexe, alea sunt gândurile noastre.
Sunt doar presupunerile mele acestea, sper să nu mă înșel. Mă bazez pe faptul că satana vrea ca tot ceea ce el/ea dă să pară plăcut. De aceea mă îndoiesc că gândurile noastre rele foarte complexe, acele labirinturi raționale pline de anxietate și stres, sunt de la satana. Cred că sunt doar urmarea gândului sădit de satana. Satana sădește o sămânță, iar toate celelalte sunt copacul (unul negru, urât, nu verde).
E posibil să fie așa și cu gândurile de la Dumnezeu. Ne dă un gând bun, iar apoi noi îl dezvoltăm cu propriile noastre gânduri bune (sau mai puțin bune, uneori, din păcate). N-aș crede că putem noi să naștem gânduri bune de la sine putere, fără ca Dumnezeu să fie sursa. La fel n-aș crede că putem naște gânduri rele inițiale, fără ca satana să fie sursa, fiindcă Adam și Eva au fost ispitiți, nu s-au ispitit pe sine cu gândul fructului oprit.
Gândul rău de la satana: o sămânță otrăvită
Gândurile noastre rele: copacul otrăvit crescut in acea sămânță (pe care Dumnezeu poate altoi ramuri de lumină, scurte gânduri bune ca să ne aducă înapoi la El)
Gândul bun de la Dumnezeu/Theotokos/sfinți/îngeri: o sămânță de lumină
Gândurile noastre bune: copacul de lumină (pe care satana încearcă să altoiască ramuri otrăvite, scurte gânduri rele care să ne devieze)
Nu este adevărat ce scrieți. V-am răspuns mai pe larg. O să-l șterg și pe acesta pentru că nu este la subiect. Vizionați și episodul 8. Se merită!