Trăirea unei căsnicii creștine și creșterea copiilor în credință – p. Iosia Trenham
11 octombrie 2024
O viziune duhovnicească a filmelor – Mario Marian, p. Teologos
12 octombrie 2024
În ziua de 18 octombrie 2023, mormântul părintelui Constantin Sârbu, aflat în curtea bisericii Sapienței din București, a fost deschis după 48 de ani. Sunt martori care spun, și nu sunt puțini, că mireasma specifică Sfintelor Moaște a învăluit întregul cartier.
Și, totuși, s-a hotărât reînhumarea osemintelor părintelui Constantin Sârbu. Motivul? Nicidecum unul duhovnicesc, ci unul cât se poate de lumesc: presupusa nerespectare a procedurilor administrative. Poți, însă, să administrezi sfințenia? Poți să înghesui meticulos în tabele, ca mai apoi să o analizezi statistic, viața unui martir? Cât de birocrat poți să fii în fața lui Dumnezeu?
Invitații documentarului realizat de TVR: pr. conf. dr. Marin Cojoc, pr. conf. dr. Gheorghe Holbea, Adrian Nicolae Petcu, istoric, Marian Maricaru, teolog, membri ai parohiei Sapienței din București.
Vizionare plăcută!
Powered by RedCircle
Pomelnice online și donații
Doamne ajută!
Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.
Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .
Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)
Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.
Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!
9 Comments
Uau, încă un sfânt secret în București! Mulțumim, mult, părinte, mergem!
Ne puteți da o listă, vă rog, cu alte locații mai puțin cunoscute din București și România cu sfinte moaște ale altor presupuși sfinți contemporani?
Experiența la Ilie Lăcătușu a fost ceva absolut incredibil, ne nedescris în cuvinte, și am dori să mergem și la alții despre care sunt dovezi că sunt sfinți, chiar dacă încă nu sunt canonizați.
Și, o a doua întrebare legată de aceasta: Cunoașteți oameni în viață despre care se presupune că ar dobândi sfințenia? Știu că subiectul acesta e unul mai delicat, deoarece smerenia lor poate fi afectată dacă ajunge la urechile lor informația că lumea îi numește sfinți, dar, totuși, pentru binele nostru… al omenirii… să vorbim cu un sfânt un viață ar fi ceva absolut incredibil… cel mai mare vis… și de un foarte mare ajutor…
Și, iertați, acum vine și a treia întrebare – există așa ceva, sfânt în viață? Fiindcă și sfinții au momente de cădere. Deci azi poate are sfințenia, vine harul, dar dacă mâine are o cădere, face un păcat, și eu îl vizitez mâine înainte ca el să se spovedească, atunci eu mai vizitez un sfânt în acel moment sau nu? Fiindcă starea noastră duhovnicească aici e schimbătoare, tot timpul suișuri și coborâșuri, de aceea presupun că și sfințenia vine și pleacă de la sfinții în viață? Sau rămâne cumva statornică, în mod misterios?
presupuși…?
despre care lumea crede că sunt sfinți fără a fi canonizați, asta am vrut să zic
Doamne ajută!
Există o hartă cu locuri de pelerinaj. Se cheamă “Pe urmele mărturisitorilor”. Urmează a fi extinsă. Sunt date de contact, adrese, program, câteva informații, adrese web de la site-uri și altele. Trebuie dat click/țap pe fiecare loc/pin.
https://sfintiimarturisitori.ro/pe-urmele-marturisitorilor/
Doamne ajută!
@Marius, uau, minunat, mulțumesc mult!
Părinte, de ce uneori harul vine peste noi aparent fără explicație sau motiv, din senin, fără să ne știm să fi făcut ceva în mod special? Pur și simplu ne trezim într-o zi sau într-un anumit moment al zilei plini de ceva ce nu poate fi explicat în cuvinte…
Presupun că face asta cu toți oamenii, chiar și cu cei care nu sunt creștini, doar că ei nu știu să interpreteze starea, o numesc “inspirație”, pace, stare de bine sau altceva lumesc.
Ah, părinte, întrebare mult mai importantă legată de asta: Ce trebuie să facem când simțim că vine harul peste noi în mod neașteptat? Să ne oprim din treburi și să ne rugăm? Să ne continuăm treaba? Altceva?
Am rămas impresionat de această imagine a închisorilor comuniste ca mănăstiri… Mulți preoți sau monahi închiși acolo ca în chiliile mănăstirilor. Și mulți mireni care trăiesc o viață monahală.
Sau închisorile comuniste transformate de acești sfinți în facultate de teologie și mireni cu alte chemări au devenit preoți după ieșirea lor.
Oare au ieșit mai mulți preoți decât au intrat?
Slava lui Dumnezeu! Minunat!
Trebuia citita scrisoarea Sf Constantin catre Patriarhul Justinian, sa se cunoasca ignoranta la care a fost supus parintele si suferintele acestuia.