Venerarea imaginilor sfinte – Jonathan Pageau, p. Iosia Trenham
23 octombrie 2024
Găsirea scopului și pocăința în Ortodoxie – p. Serafim Holland
23 octombrie 2024
Un politician moare. Ajunge sufletul său la poarta Raiului. Acolo, Sfântul Petru îl oprește să intre-n Rai spunându-i: „Nu poți intra aici, acum. Mergi întâi în iad pentru o zi apoi vei sta o zi aici și după aceea vei alege.”
Coboară politicianul în iad și… surpriză: îi găsește pe partenerii cu care a furat, a înșelat, a mințit într-un loc plin de mâncăruri bune, băuturi scumpe, femei frumoase pe un imens teren de golf și dracii toți zâmbitori, binevoitori, serviabili…
Timpul trece rapid și se mută politicianul în Rai. Armonie, liniște blândă, muzică îngerească, pace, iar sufletele se plimbau smerite printr-o grădină imensă…
Trece timpul și vine Sfântul Petru să-l întrebe unde vrea să stea pentru eternitate.
Politicianul nu stă pe gânduri și răspunde: „În iad.”
Ajunge-n iad dar în loc de foștii colegi, teren de golf, mâncăruri scumpe, găsește diavolii ce chinuiau sufletele în moduri îngrozitoare și în urlete înfiorătoare…
Vine un diavol și îl împinge înspre o mlaștină puturoasă plină de viermi și mii de alte gângănii, zicându-i: „ce aștepți? Mișcă!”
Speriat, politicianul întreabă: „Unde-i locul în care am stat cu o zi înainte? Acolo vreau să merg!”
Dracul râde și-i răspunde: „Păi, locul acela era înainte de alegere!”
Pomelnice online și donații
Doamne ajută!
Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.
Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .
Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)
Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.
Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!
6 Comment
Eu o știam cu un român (în locul politicianului), și replica finală era: asta e diferența între a fi turist și a fi emigrant economic
Pai cam asa e….
adevarat…🤗.
Părinte, sunt în juriu la un anumit eveniment în care trebuie să judec anumite lucrări de artă (nu zic din care artă, e dintre cele 7 principale), iar votul meu cântărește la acordarea premiilor. Problema e că cea mai bună lucrare din pdv artistic, de departe e una cu subiect LGBT… Cele fără elemente LGBT sunt inferioare artistic, așa s-a întâmplat, așa au selectat organizatorii (nu eu am făcut selecția). Mi-a fost foarte greu să votez acea lucrare pe primul loc, dar ar fi fost neprofesionist din partea mea să nu o fac… Am greșit? Am făcut bine? Sunt tare contrariat… Cum să procedez în astfel de situații pe viitor?
Țin minte un interviu cu fostul judecător de la CCR Augustin Zegrean, când a fost întrebat de judecarea acelui caz cu recunoașterea unei căsătorii LGBT în România, a răspuns că el personal crede că Dumnezeu a lăsat să se căsătorească bărbat cu femeie, dar ca judecător el trebuie să vegheze la respectarea drepturilor omului.
Cum facem în astfel de situații când responsabilitățile profesionale vin în contradicție cu morala creștină?
„Arta este o formă de rugăciune” – Andrei Tarkovski
„Arta trebuie să-i facă pe oameni mai buni” – Andrei Tarkovski
Arta are un scop și acest scop este ridicarea oamenilor mai aproape de Dumnezeu, mai aproape de perfecțiunea personală veșnică. În clipa în care arta are scop distructiv, chiar dacă respectă canoanele artei respective, această piesă de artă trebuie dezavuată. Fii împotriva artiștilor și de partea lui Dumnezeu – nu invers.
Am înțeles… sunt totuși și lucruri bune în lucrarea de care vă ziceam, are profunzime, dacă n-ar exista distorsiunea LGBT, ar fi minunată… pe mine m-a impresionat profund, fiindcă se pot recunoaște și simți acolo niște lucruri eterne despre umanitate precum puterea sacrificiului, chiar dacă sunt văzute prin prisma distorsiunii LGBT, ele nu-și pierd total valoarea, nu mi se pare că devin demonice, am simțit și lucruri pozitive care ar avea potențialul de a-l apropia pe om de Dumnezeu… De asta sunt atât de contrariat… Pot să vă trimit, vă rog, un email cu un link către acea lucrare, să vă cer părerea? Nu are nimic sexual sau nepotrivit pentru un monah, e cuminte din acel punct de vedere.
P.S. Mi-am schimbat votul, părinte, am pus acea lucrare pe locul doi, și am pus alta pe primul loc care nu are propagandă LGBT, dar care totuși e bună și din pdv artistic și tehnic. Locul 3 l-am păstrat pentru alta care promovează sinuciderea ca soluție de ieșire dintr-o situație dificilă, deoarece am considerat că promovarea sinuciderii e chiar mai întunecată decât promovarea LGBT, fiindcă de la LGBT mai există întoarcere, de la sinucidere, nu.
Mulțumesc mult pentru răspunsul rapid la întrebarea mea inițială, astfel am reușit să-mi pun în ordine gândurile și să-mi schimb votul în timp util.
Citatele din Tarkovski și explicațiile dvs. m-au ajutat, fiindcă am înțeles că nu e neprofesionist din partea mea să judec arta și din pdv. a ceea ce seamănă în societate, deoarece acele lucruri fac parte din definiția artei, nu sunt ceva separat, o latură socială diferită de artistic. Și atunci e bine să judecăm totul, și meritele artistice în mod laic/tehnic, dar și ceea ce provoacă ele în societate, fiindcă doar împreună dau adevărata dimensiune a artei.