Bucurie în Dar de la Sfântul Munte Athos – documentar artistic
14 decembrie 2024
Yoga: practică demonică – Danion Vasile, p. Teologos
15 decembrie 2024
Powered by RedCircle
Vă aducem o nouă rubrică realizată din întrebările primite de la cititori, pe teme duhovnicești, cărora le-am răspuns pe platformele O Chilie Athonită: Bucurii din Sfântul Munte.
Răspândiți dragostea!
Faceți click/tap pe întrebări pentru a vedea răspunsurile!
Lectură plăcută!
Nu e. Asta este o pedagogie a Domnului în Vechiul Testament pentru a ne păzi de idololatrie.
Prin credință și smerenie.
Da.
Să te depărtezi puțin de lume; să ai 20-30 minute în fiecare zi în care să te rogi fără să fii deranjată. Să studiezi Evangheliile și cărțile Sf. Părinți.
Evident că poate să intre pentru că tu/noi îi dăm drepturi.
Să ne tăiem aceste gânduri pentru că fiecare dintre noi suntem unici și irepetabili. Valoarea noastră constă în capacitatea noastră de iubire.
Cei care au dragoste, bucurie, pace, răbdare, bunătate… Îi găsim în Biserică.
Pentru că este cheia Raiului. Dragostea până la sfârșit duce la depășirea morții.
Ne concentrăm pe viața duhovnicească și doar ținem un ochi pe ce se întâmplă.
Prin ascultare.
Ascultarea, rugăciunea și credința.
Prin exemplul nostru personal și apoi prin propovăduirea noastră.
Este obișnuită în ortodoxie. Să trăim cu Hristos în inimă – să ne comportăm și să gândim ca și Hristos (pe cât posibil).
Să nu dai înapoi în fața gândurilor ci să fii constant în lupta ta duhovnicească.
Provine din întreruperea tradiției Sf. Părinți și impunerea logicii personale.
Prin program și silință în fiecare zi. De asemenea, să ne spovedim regulat astfel încât să simțim responsabilitate.
Prin creșterea măsurii duhovnicești. Abia pe plan secundar vine profesionalismul.
De când poate. Părinții știu asta. Să postească de feluri (la început) și nu de cantitate.
Creșterea dragostei și smereniei.
Pomelnice online și donații
Doamne ajută!
Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.
Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .
Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)
Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.
Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!
13 Comment
Câteva din răspunsurile date sunt adevărate apoftegme. Cum ar fi aceea ca omul valoreaza cât iubeste; teribil cuvânt.
❤️
Părinte, e păcat să încerci conceperea unui copil pe perioada Postului? Scopul fiind explicit ăsta și nu altul.
Nu neapărat. Depinde cum poate fiecare și dacă soții sunt ambii de acord.
Părinte am o psaltire cu o traducere mai veche, frumos decorată cu icoane și imagini sfinte pe pagini, amintind de manuscrisele medievale.
Singura problemă: este tipărită de stiliști.
Poate fi asta o problemă, atâta timp cât traducerea aparține, se pare, lui Chesarie, episcopul Râmnicului, și este din secolul XIX?
Am primit-o chiar de la duhovnicul meu și, se pare, este sau era vândută chiar și la Prodromu, in pangar.
Nu, nu este o problemă (în acest caz).
Eu nu mai am incredere in casatorie, dupa o relatie esuata. Iubirea fata de un barbat mi se pare ceva dureros si batjocoritor. Ce sa fac? Eu credeam ca e ceva frumos sa iubesti un barbat…
Ești în înșelare! Da este foarte frumos. Învață să iubești. Vezi https://www.chilieathonita.ro/2024/12/10/problemele-familiei-p-teologos/ și https://www.chilieathonita.ro/2023/07/04/familia-azi-parintele-teologos/ . Trebuie să ne cizelăm pe noi înșine.
Pai eu l-am iubit si pe cel cu care imi doream sa intemeiez o familie. Atat de mult l-am iubit, tot timpul ma rugam pentru el, tot timpul ma gandeam la el si ma gandeam cum sa fac sa ii aduc bucurie. Si el ma iubeste mult, chiar si acum ma considera ca si iubita lui, macar ca de atatea ori i-am zis sa nu mai faca asta. Desi e ateu….Dar cu ce am ramas? Tatal meu a zis sa rup legatura cu el, fiindca nu e de mine….mi-a ramas prieten si mai tinem legatura, dar mi-e greu sa am incredere in vreun baiat. Am mai vorbit si cu alti baieti, dar ei sunt interesati de munca lor, de viata lor. Eu cu ce sunt de vina aici? Eu nu as vrea sa ma marit?
Mi-e frica sa mai iubesc pe altcineva…
Cred ca am ramas cu niste traume in suflet…
Da – îmi pare sincer rău pentru tine și sunt alături de tine! Lasă să treacă ceva timp.
E decizia ta, nu a tatălui tău. În orice caz cam greu cu un ateu. Ai grijă, însă, să nu-l divinizezi – după cum se întâmplă de regulă în astfel de cazuri. Mai există speranțe.