Frații Karamazov – film serial (ep. 6)
8 martie 2025
Cuvântul de la gala Bookzone – p. Pimen Vlad
9 martie 2025
Vă mulțumim pentru întrebările pe care ni le-ați scris pe platformele O Chilie Athonită: Bucurii din Sfântul Munte, cărora le-am răspuns. Aveți mai-jos rubrica duminicală de azi „Întrebări și răspunsuri”.
Răspândiți dragostea!
Faceți click/tap pe întrebări pentru a vedea răspunsurile!
Lectură plăcută!
Să le citim viața și să încercăm să ne rugăm lor. Să le urmăm duhul.
Este vorba despre „Fiica Babilonului” (citiți puțin mai sus) adică despre fiica dezordinii, adică despre minte. Fericit este cel care zdrobește fii acesteia – o traducere corectă ar fi „bebelușii” – de piatra (din capul unghiului) Hristos. Adică fericit este cel care prinde gândurile când sunt mici, de la prima înfiripare și le ucide în fașă prin concentrarea pe Hristos nedându-le posibilitatea să crească.
Să ne aducem aminte că fiecare dintre noi este unic și ireductibil. Să avem credință în Dumnezeu și să ne concentrăm să devenim mai buni și nu să-i tragem pe ceilalți în jos găsindu-le tot felul de cusururi.
Prin paza minții și prin evitarea centrilor de plăcere puternici.
Prin rugăciune personală și prin milostenie.
Primesc har.
Pentru că este singura hrană adevărată a sufletului. Pentru că oamenii sunt închiși în fața harului.
Să ai încredere în Dumnezeu, să te rogi și să te spovedești. Vorbește cu oameni duhovnicești.
Foarte greu – însă este posibil.
Prin conștiința faptului că suntem fii lui Dumnezeu după har. Tot ce avem este de la Dumnezeu.
Să ne rugăm și să continuăm programul duhovnicesc. Curaj!
Să ne aducem aminte că și noi suntem la fel. Fiecare are problemele lui. Să nu ne credem mai presus decât „vameșii”. Toți suntem bolnavi. Să ne aducem aminte câte ne-a iertat și nouă Dumnezeu. Să iertăm și noi.
Sunt mai multe semne: dacă nu vorbește despre sine, iubirea ca jertfă concretă pentru cei de aproape etc.
Să vedem partea bună și să ne întrebăm „cum mă pot folosi duhovnicește din situația dată”?
Dacă nu avem experiența duhovnicească nu înțelegem, de fapt, teoria teologică.
Tristețea lumească e o patimă. Există însă o tristețe duhovnicească ce ne dă dorire, smerenie și zel după harul plecat.
Pentru că suntem uniți.
Prin atenția la noi înșine și prin rugăciune.
Prin harul lui Dumnezeu. Trebuie să avem o legătură bună cu Dumnezeu.
Pomelnice online și donații
Doamne ajută!
Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.
Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .
Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)
Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.
Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!
3 Comments
Părinte Teologos,
mulțumim cu recunoștință pentru toate învățăturile mult-folositoare publicate.
Astăzi, dimineața, am primit un răspuns la un comentariu scris la un material intitulat „Noapte bună, Grecia…” acum un an pe site-ul chilieathonita.ro și am nevoie de ajutorul dvs. Vreau să mă asigur dacă cu adevărat este răspunsul chilieathonita.ro și dacă puteți să-mi dați și un sfat.
Nu reușesc să găsesc acum răspunsul, dar se începe astfel: «Frații mei, vin împotriva oricărei puteri care luptă împotriva progresului tău, a progresului tău, a succesului tău și a destinului tău de a-și pierde stăpânirea în viața ta în numele puternic al lui Iisus Hristos, Amin…» Răspunsul este lung, eu am reușit să fac doar o captură.
Nu este adevărat. Puteți să vedeți și singură: https://www.chilieathonita.ro/2024/02/16/lgbtqia-noapte-buna-grecia-romania-mai-ai-un-an/
Doamne ajuta!
In contextul tulburarilor crescande din tara noastra ne-ar fi de folos niste indrumari despre cum isi poate sustine un crestin pozitia si valorile in societate. Este potrivita participarea la proteste sau este mai bine sa ramanem in rugaciune pentru tara noastra?
Privim cum se formeaza 2 tabere din ce in ce mai potrivnice intre ‘globalisti’ si ‘suveranisti’ si desi valorile crestine sunt mai apropiate de ceea ce sustine ‘suveranismul’ totusi nu ne este propriu sa intram in aces vartej de ura, acuze, dezbinari, judecarea aproapelui – cu atat mai mult in Postul Mare. A sta pe margine pentru a iti pastra linistea, luciditatea si starea de rugaciune – pentru sufletele din ambele ‘tabere’ – este pasivitate, lasitate etc? Sau sunt momente cand este nevoie si de implicare activa, de marturisire, de aparare a adevarului chiar in strada la nevoie?
Pana unde putem merge – duhovniceste vorbind – in aceasta situatie?