Românii din diaspora – Marius Mișin, p. Teologos

Urmăriți o discuție informativă și edificatoare despre problemele și soluțiile românilor din diaspora, oferite de un iubitor de Hristos care trăiește de mulți ani dincolo de granițele țării.

Vizionare plăcută!

Powered by RedCircle

Sfat pentru românii din diaspora

Părintele Theologos: Slavă Tatălui și Fiului Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin ! Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri Doamne Iisuse Hristoase fiul lui Dumnezeu Miluiește-ne pe noi. Amin !

Dragii noștri ne aflăm cu Marius Mișin care este președintele românilor din diaspora, din Nottingham mai exact, contează mai puțin unde în orice caz am vrut să fac acest interviu cu el, de fapt, o discuție va fi de ce pentru că știu că foarte mulți dintre voi sunteți din diaspora și pentru că el are o mare experiență din 2010, dacă nu mă înșel?

Marius Mișin: 2009-2010.

Părintele Teologos: Bun, deci gândiți-vă de „milioane” de ani se află în diaspora și deci socotesc eu care ceva să ne spună din viața unui român din diaspora care este aproape de Biserică. Prima întrebare, primul lucru: ce sfaturi ai da românilor care se găsesc în diaspora?

Marius Mișin: Doamne ajută, părinte ! Mulțumesc pentru oportunitate.

Părintele Teologos: Pentru puțin.

Marius Mișin: Ca și sfat principal pentru cei care se află în diaspora eu propun apropierea față de biserică și dacă au oportunitate să aibă o parohie în locul unde se află ar fi foarte important să se apropie de biserică pentru că-i ajută foarte mult din puct de vedere moral, spiritual și chiar social.

Părintele Theologos: Da, deci trebuie să știți fraților că Biserica nu este un ONG de ajutor social, Biserica este unitatea cu Hristos care este de dătătorul de viață, Hristos cel înviat dincolo de moarte și astfel într-adevăr, cum spunea Marius, omul se apropie de Dumnezeu și se apropie de viață, adică reușește să trăiască așa cum ar trebui și nu să subziste. Și asta am văzut și în cadrul comunităților românești și în cazul comunităților grecești. Dacă omul nu este aproape de biserică se dizolvă, nu rezistă. Care crezi că sunt cele mai mari provocări pentru un român din diaspora?

Marius Mișin: Tentațiile, ispitele sunt foarte multe și mari, mai ales fiind într-o țară străină. În primul rând, sunt tentațiile acestea sociale de a face parte dintr-o anumită categorie socială, de a te implica cu anumiți oameni dintr-o anumită categorie. De aceea, din punct de vedere personal este foarte important să fii apropiat de Biserică și faptul că poți să găsești o alinare, un răspuns la provocările pe care le întâmpini în viața de zi cu zi în diaspora.

Atitudinea în fața presiunilor sociale

Părintele Theologos: Da, într-adevăr trebuie să știți, fraților, că la ora asta presiunea socială este mare și foarte mare asupra oamenilor astfel încât oamenii să aibă un anumit tip de comportament. Din păcate, această presiune socială nu este duhovnicească, nu este una ortodoxă, adică una mântuitoare, vindecătoare și din cauza asta oamenii în diaspora păcătuiesc, din păcate mult mai ușor decât cei ce din țară. Ai putea să dai câteva exemple de astfel de presiuni?

Marius Mișin: În primul rând, cred că este foarte cunoscut faptul că în diaspora Dumnezeu nu prea există, în ceea ce înseamnă Europa de Vest și așa mai departe. Oamenii se îndepărtează foarte mult de Biserică, vorbesc din punct de vedere al Marii Britanii în care mă aflu și eu. Găsesc foarte multe ocazii și oportunități prin care găsesc oameni care doresc, în special cei în vârstă, doresc să se reîntoarcă la Biserică, în special anglicanismul în cazul nostru, dar nu mai au biserici pentru că nu le mai pot susține din punct de vedere financiar, pentru că nu mai au enoriași.

Ispitele acestea sociale, când e vorba de tineri. Ei nu mai au un Dumnezeu, nu mai au o biserică, uită absolut total, nu mai știu ce înseamnă botez chiar dacă este în anglicanism.

Părintele Theologos: Da, chiar dacă este eretic, totuși este o mică să zic așa, decât nimic tot e ceva chiar dacă e eretic.

Marius Mișin: O mică conexiune Biserica și cu Dumnezeu

Părintele Theologos: Sigur.

Marius Mișin: Am auzit foarte multe cazuri în care anumite biserici, catedrale au fost transformate în restaurante sau în cluburi.

Părintele Theologos: Ferească Dumnezeu! Ai fost de față?

Marius Mișin: Da, chiar la noi în ora, în Nottingham, în centrul orașului este o catedrală destul de mare a fost transformată în club-restaurant, să zic așa. Deja era transformată când am ajuns în 2009 în Marea Britanie și am rămas surprins să văd acest lucru, foarte surprins. Deci tențiile sunt de tot felul.

Iarăși, revin la partea duhovnicească, partea cu Biserica, este important ca un român care se află în diaspora – și am observat chestia asta – pe măsură ce ce înaintează în timp îți diaspora, se apropie mai mult de biserică. Am observat că românii care locuiesc în România sunt apropiați de biserică, să zicem într-un fel, dar pe măsură ce se depărtează de țara natală parcă se apropie mai mult biserică.

Părintele Teologos: Da, pentru că socotesc că văd relativ iadul în hidoșenia lui și atunci își dau seama de rolul cu adevărat salvator, mântuitor al bisericii și atunci într-adevăr se apropie ca și de un colac de salvare. Dacă românii nu s-au apropiat cu dulcele, se apropie în afară cu amarul, cred că asta e.

Marius Mișin: Și pentru faptul că pleacă din casa lor, din țara lor și se află într-o țară străină unde poate nu au prieteni, cunoștințe, se găsesc așa solitari și atunci, tind să se apropie mai mult de biserică să caute răspunsuri, să caute preotul pentru anumite informații sau ajutor practic duhovnicesc sau social.

Învățământul. Criza de identitate

Părintele Teologos: Ai amintit de copii. Cum e cu învățământul?

Marius Mișin: Da. Cu învățământul este un pic complicat. Am și profesat ca profesor acolo câțiva ani după care m-am lăsat. Nu am mai rezistat ispitei, ca să zic așa. Învățământul este obligatoriu până la 16 ani, absolut obligatoriu și dacă nu se trimite copilul la școală este posibilă amenda și chiar închisoarea.

În schimb li se oferă foarte, foarte mare libertate copiilor în școală. Și nu se pune accentul pe profesori. Într-o balanță elev-profesor, profesorul cade mai jos decât decât elevul și atunci nu are în niciun fel de autoritate asupra elevului.

Părintele Teologos: Elevul are întotdeauna dreptate…

Marius Mișin: Tot timpul. Nu poți să faci sau să zici nimic împotriva lui pentru că tot timpul elevul are dreptate și va fi pus în fața profesorului ca prioritate. 

Părintele Teologos: Există ideologizarea adică se încearcă impunerea anumitor ideologii în învățământ?

Marius Mișin: Da. Se face această, să zic, educație socială prin care se promovează lgbt-ul, copiilor, de la vârsta de 6-7 ani li se explică diferența dintre bărbat femeie și așa mai departe.

Părintele Teologos: Se intră n probleme trupești, să zic așa…

Marius Mișin: Da, de la o vârstă foarte fragedă. Ceea ce personal consider că nu este chiar potrivit.

Părintele Teologos: E traumatic…

Marius Mișin: Și atunci ajung anumiți copii la vârsta de, nu știu, 10, 12, 14 ani să tindă să creadă că respectivul băiat este fată sau invers și așa mai departe. Și atunci, deja această ideologie de gen, gender ideology, cum i se zice, deja este foarte promovată în Marea Britanie. Autoritățile care de exemplu au la email o semnătură deja își scriu automat că este el sau ea.

Părintele Teologos: Adică cum doresc să fie chemați.

Marius Mișin: Da. Și ca să nu fie un fel de supărare dacă cineva îl numește el, de fapt e ea sau ceva de genul.

Părintele Teologos: Doamne ferește! Există o acută criză de identitate, nu mai există identitate, nu mai este sentimentul că da, eu sunt bărbat, tu ești femeie și așa mai departe. Asta e foarte grav, de ce? Pentru că în clipa în care omul n-are identitatea de gen, identitatea de neam, poți să faci ce vrei cu el. O mare problemă.

Marius Mișin: Încă nu s-a ajuns la faza cu pașaportul. În pașaport încă se specifică faptul că este bărbat sau femeie.

Părintele Teologos: Slavă lui Dumnezeu!

Marius Mișin: Dar pe certificatele de naștere emise se poate specifica nongender, de exemplu.

Părintele Teologos: A, da? Adică alte genuri decât cele două, să zic așa.

Marius Mișin: Decât bărbat sau femeie.

Părintele Teologos: Crunt. Pentru că este o construcție artificială și în clipa care ceva este artificial, se iese din natural și omul începe să facă cu nervii pentru că sistemul nervos face legătura între real și imaginar și în clipa care presezi foarte tare un imaginar care nu există de fapt, atunci sistemul nervos începe să plesnească. Ai văzut și ca profesor, dar nu numai ca profesor, ai văzut oameni sau tineri care au, încep sau au probleme cu nervii?

Marius Mișin: A, da! De la vîrstă fragedă, ca să zic așa, sunt foarte mulți care sunt clasificați ca și ADHD, nu mai știu exact cum se numește în română…

Părintele Teologos: Hiperactivitate. Și în română tot ADHD se numește.

Marius Mișin: De la vârstă foarte fragedă și la ei este ceva normal în ziua de astăzi ca un copil să aibă ADHD. Este inclus în școala normală, deci nu este pus într-o școală specială sau așa. Cei care s au probleme de genul sau care au alte dizabilități mai mai puțin serioase, de obicei, au un ajutor la fiecare oră la care merg. Practic, statul angajează o persoană în plus pentru elevul respectiv ca să poată să-l ajute să se integreze să se integreze în școala respectivă. Nu știu dacă este un lucru bun faptul că este inclus într-o școală normală și nu este pus într-o școală mai specială, dar asta m-a mirat pe mine: faptul că fiecare copil cu probleme, ca să zic așa în ghilimele, are o persoană alocată pentru pentru ajutor și suport extra față de ceea ce este profesorul în clasă.

Părintele Teologos: Da, tot e ceva, dar știi care e problema? Problema este că dacă nu există Dumnezeu, omul nu se poate echilibra. Întâi de toate această pandemie, că de fapt vorbim de pandemia bolilor de nervi provine din faptul că sunt departe de Dumnezeu, provine din faptul că sunt departe de ortodoxie ca și mod corect de a fi. Și în clipa în care tu nu ești un om normal adică n-ai o viață normală, bineînțeles că o să dezvolți boli de nervi și bineînțeles că soluția ar fi să te întorci la viața normală. Dar cum spuneam, viața normală înseamnă întâi de toate o viață normală duhovnicească pentru că sufletul este mult mai presus decât trup. Din punct de vedere trupesc, am putea să spunem că în Anglia sau în general, în Europa de Vest, din punct de vedere trupesc nu există lipsuri. Deci nu s-ar putea pune problema unei vieți anormale din punct de vedere trupesc. Dar pentru că este o viață anormală din punct de vedere duhovnicesc, atunci automat apar toate aceste mari dereglări.

Apropo de normalitate și de anormalitate, am înțeles că în Anglia, pentru fiecare copil sau poate chiar mai mult, pentru fiecare copil, există câte un pet – câte un animal de casă, câte un câine, câte o…

Marius Mișin: Da, se promovează acest lucru. Părinții tind să aloce timp pentru copilul respectiv, oferind un animal de companie în loc să le ofere timpul lor copilului respectiv.

Părintele Teologos: Da, dar un animal de companie nu te poate iubi cum te iubește o persoană și dincolo de asta, părintele trebuie să fie exemplu personal pentru el. Cățelușul nu poate să fie.

Marius Mișin: Da. Părinții tind să lase copiii cât mai liberi, free, cum se zice.

Părintele Teologos: Libertinaj, nu libertate de fapt.

Marius Mișin: Exact, da.

Mănăstirea din Essex

Părintele Teologos: Apropo, că în clipa care vorbeam de modul corect de a fi asta este o expresie a părintelui Rafael Noica. Ai fost la Essex?

Marius Mișin: Da.

Părintele Teologos: Poți să ne spui o o impresie sau mai multe referitoare la Essex – părintele Zaharia, părintele Petru, alții…

Marius Mișin: Da. Essex, nu știu câți dintre dumneavoastră cunoașteți, dar este o mănăstire în sudul Angliei și este o mănăstire mixtă, ceea ce este foarte interesant. Adică sunt și călugări, sunt și maici. Mixte și din punct de vedere că sunt și ruși, greci, români, nu știu dacă sunt și alte naționalități, dar știu că cele trei sunt.

Este o mănăstire foarte interesantă de vizitat și de văzut ceea ce oferă în mănăstirea respectivă. Este un loc de liniște totală, nu știu dacă ați ajuns acolo.

Părintele Teologos: Nu. N-am fost niciodată în Anglia.

Marius Mișin: Vă invit cu această ocazie.

Părintele Teologos: Mulțumi tare mult. Eu sunt urs athonit…

Marius Mișin: Nu știu foarte foarte multe detalii despre Mănăstire. Am fost de câteva ori. Chiar acum se organizează un pelerinaj cu parohia, în 29 martie, dar este un loc foarte drag mie, adică mă simt foarte bine când ajung acolo.

Părintele Teologos: Foarte multă liniște.

Marius Mișin: Da…

Părintele Teologos: Asta este sfințenia. Deci e harul Dumnezeu pentru că roada Duhului, roada harului Duhului Sfânt este dragostea, bucuria, pacea, îndelungă răbdare și toate celelalte. Deci, oameni buni, să nu căutați dragoste, bucurie, pace și toate celelalte în afara bisericii, în afara harul Duhului Sfânt, pentru că nu o să găsiți. O să găsiți tot timpul tulburare. Marius a spus ceva că este o mănăstire mixtă. Trebuie să spun că e trist. De ce este mănăstire mixtă? Sfântul Sofronie este un mare, mare sfânt trebuie să știți și a avut descoperire de la Dumnezeu pe tema asta. De ce a avut descoperire de la Dumnezeu? Pentru că era o situație foarte delicată și foarte în afara modului corect de a fi în afara ortodoxiei.

Ce s-a întâmplat? Era vorba că era o mănăstire de bărbați, o mănăstire de călugări și în clipa în care au văzut englezii care erau căzuți total în trup – vorbim de o societate după cum, din păcate, bine a descris-o Marius, o societate îndepărtată de Dumnezeu, o societate căzută în animalic, în trup – când au văzut englezii că vine o grupare, pentru că ei nu știu despre monahism am spus că și-au vândut bisericile și așa mai departe, când au văzut e că vine o grupare de bărbați, au zis clar ăștia sunt gay. Ăștia sunt homosexuali. Și atunci, inclusiv în revistele lor și așa mai departe au promovat această mănăstire și era în continuu asaltată de către homosexuali. Și atunci Sfântul Sofronie s-a rugat la Dumnezeu și a primit descoperire de la Dumnezeu că să facă și o mănăstire de maici.

De fapt, cum bine spus Marius, este vorba de aceeași mănăstire, dar sunt de fapt, din câte am înțeles, două clădiri – una peste drum.

Marius Mișin: Da. Desparte clădirile… Chiliile călugărilor sunt într-o parte a drumului și chiliile maicilor, în cealaltă.

Părintele Teologos: Cealaltă parte a drumului. Astfel încât să se retragă homosexualii care îi atacau, care îi agresau încontinuu. Astfel acesta a fost motivul pentru care a fost făcut această mănăstire mai în afara rânduielii.

Comunitatea ortodoxă din diaspora

Să revenim la oile noastre. Apropo de oile noastre, ce activități crezi că ar fi bine să se desfășoare în rândul oilor, în rândul turmei, în rândul comunității.

Marius Mișin: Vă referiți la activități…?

Părintele Teologos: De tot felul.

Marius Mișin: Ar trebui să se desfășoare tot felul de activități. Activități culturale care să ajute diaspora, comunitatea din locul respectiv, să rămână cu identitatea ei românească. Activități sociale pentru o mai bună integrare în societatea britanică, dar totuși, păstrându-și rădăcinile și activități religioase care sunt foarte importante. După cum am spus, fără Dumnezeu este foarte greu în diaspora.

Părintele Teologos: Da… Peste tot este, dar mai ales în diaspora se vede treaba asta.

Marius Mișin: E mai greu.

Părintele Teologos: Vedeți că Marius a acționat foarte mult pe păstrarea identității naționale. Așa este, desigur că noi ne iubim neamul și trebuie să ne iubim neamul, dar este foarte important să ne păstrăm identitatea națională nu atât pentru faptul că ne-am născut români – desigur și asta – ci pentru faptul că neamul românesc este o învățătură de credință de succes adică există ortodoxia care este terapeutică. După cum vedeți, Marius din experiența personală știe lucrul ăsta.

Poți să ne dai un exemplu bun? Pentru că până acum am vorbit de societatea britanică care este o societate mai tristă, să zic așa. Spune-ne ceva să ne înveselească!

Un exemplu

Marius Mișin: Despre societatea britanică?

Părintele Teologos: Nu neapărat despre societatea britanică, despre orice, dar să fie exemplu bun din experiența ta.

Marius Mișin: O să vă zic despre un eveniment pe care l-am organizat. De obicei, se organizează în fiecare an de 1 decembrie evenimente culturale pentru a promova și a rămâne cu o identitate internațională, dar în anul 2018 când am celebrat 100 de ani de la Marea Unire, am avut evenimente destul de mari la noi în comunitate. Am avut invitați din țară, un ansamblul folcloric cu cântăreți de muzică populară…

Părintele Teologos: Foarte frumos…

Marius Mișin: Și am implicat foarte mult autoritățile locale, inclusiv poliția, consiliul local cei cu care colaborăm în general și au fost foarte pozitiv surprinși, ca să zic așa, încât la câteva luni după aceste evenimente, au revenit la mine, mi-au dat feedback-ul respectiv, mi-au spus că au fost foarte, foarte surprinși de ceea ce au văzut și despre cultură și tradiții, ce au găsit la noi și au zis că vor să organizeze un fel de excursie, trip, ca să zic așa, în România prin care vor să vadă școlile din România, vor să vadă cum lucrează poliția în România, vor să vadă lucrează primăriile în România și așa mai departe. Schimb de experiență. 

Părintele Teologos: Da, da.

Marius Mișin: Și încă nu am reușit să organizez…

Părintele Teologos: Această excursie.

Marius Mișin: Ei fac parte din mai multe autorități locale și trebuie să se pună la un numitor comun.

Părintele Teologos: Să se sincronizeze oarecum, da.

Marius Mișin: Și atunci, într-o zi puteau unii, într-o zi nu puteau ceilalți și încă nu am reușit să găsim ziua comună pentru toți, dar urmează, este în plan.

Părintele Teologos: Să ajute bunul Dumnezeu!

Întâmplări minunate

Am vorbit despre Dumnezeu, am vorbit despre importanța apropierii de Dumnezeu. Ai putea să ne dai exemplu al implicării lui Dumnezeu în cotidian, o minune, o întâmplare concretă prin care se vede faptul că Dumnezeu v-a ajutat sau te-a ajutat?

Marius Mișin: Da. Sunt mai multe. Vă pot spune din experiența parohiei noastre, a părintelui…

Părintele Teologos: Mai multe că dăm curaj oamenilor.

Marius Mișin: Lucruri pe care ni le spunea părintele la biserică. Hramurile parohiei noastre sunt Sfinți Petru și Pavel și Sfântul Ierarh Spiridon. Și acum trei sau patru ani, părintele a primit o icoană cu Sfântul Spiridon în dar de la cineva. La biserică a venit o doamnă. Soțul respectivei era foarte foarte grav bolnav. Și părintele s-a decis să îi dea această icoană în dar. La scurt timp, a revenit doamna la biserică. În urma multor rugăciuni și multor acatiste la Sfântul Spiridon, a revenit la părinte și i-a spus că soțul ei s-a vindecat total de boala respectivă.

Părintele Teologos: Slavă lui Dumnezeu!

Marius Mișin: Și au mai fost câteva minuni de genul ca să zic în parohie, dar evlavia este foarte mare la Sfântul Spiridon la noi și chiar urmează să organizeze părintele un pelerinaj la Corfu. Sperăm anul acesta.

Părintele Teologos: Adică vă face bine Sfântul Spiridon. Trebuie să știți că Sfântul… în general, oameni buni, Sfântul Spiridon și sunt alți sfinți care fac foarte ușor minuni. Sunt sfinți care sunt mari cărturari, care sunt mari apostoli și așa mai departe, dar nu prea fac minuni, pe când sunt alți sfinți care sunt în Biserică și au o slavă chiar mai mare decât sfinții cărturari, de multe ori, sunt sfinții care fac minuni, foarte ușor fac minuni. Sfântul Spiridon este unul dintre aceștia care face foarte multe minuni.

Despre „construirea” bisericii

Ce biserică aveți? Este o biserică anglicană pe care ați cumpărat-o sau slujiți într-o biserică anglicană care nu este a voastră? Care este starea…?

Marius Mișin: Da, este un pic de de istorie și la parohia noastră…

Părintele Teologos: Pentru cineva care vine din diaspora, cum să gestioneze acest lucru și ce posibilități are pe tema bisericii?

Marius Mișin: Nu știu, văzut din România poate se vede altcumva, dar simțit pe propria piele e diferit un pic.

Părintele Teologos: Tocmai din cauza asta întreb.

Marius Mișin: Când am ajuns în 2009, 2010 în Marea Britanie, era foarte proaspăt înființată parohia, avea în jur de maxim, să zic maxim 10 persoane la liturghie. Atunci m-am apropiat și eu mai tare de biserică, atunci am devenit paraclisierul părintelui. Închiriam o biserică anglicană, o biserică imensă. Erau foarte puțini enoriași anglizani. Nu știu, să zicem 20 de persoane duminică de duminică, dar majoritatea vârstnici și practic, noi ar trebuit să ne confecționăm tot. Sfânta masă, proscomidiarul, icoanele împărătești fără de care nu se poate face Liturghia. Iconostasul l-am improvizat cumva. Toate acestea trebuia să fie mobile pentru că englezii aveau slujbă până la ora 11:00, la ora 11:00 începeam noi până după-masă când terminam. Toate aceste icoane, iconostase trebuia să fie mobile, trebuia să le punem, să le luăm în fiecare duminică.

Acest lucru a durat mai mult de 10 ani. După aproximativ 10 ani, am reușit să găsim o biserică catolică care urma să se închidă deoarece nu mai avea enoriași. Prin minunea lui Dumnezeu, am reușit să dobândim această biserică, să o cumpărăm, am resușit să o și achităm până la urmă. Este a noastră. Practic, este ca și o clădire, ca un Centru Cultural, ei foloseau acea biserică și ca centru cultural. Chiar este o scenă unde se află corul nostru la ora actuală și urmează să fie… Bine, este cu icoane multe și așa mai departe, dar încă nu arată a biserică românească, să zic așa. 

Părintele Teologos: Sigur, e arhitectura care este.

Marius Mișin: Important este că este a noastră și putem face slujbe când dorim și când este nevoie.

Părintele Teologos: Da. Foarte important.

Marius Mișin: A fost foarte greu, vă spun, din punct de vedere personal,10 ani să închiriem acea biserică. Nu din punct de vedere financiar, că nu era asta o foarte mare problemă, dar faptul că începeam foarte târziu Sfânta Liturghie, terminam târziu, tot acest pune-ia, toate lucrurile care le țineam în portbagaj la părintele sau la unul, la altul. Plus o perioadă de timp, părintele paroh era paroh și la Liverpool. Deci era o duminică la Nottingham, o duminică la Liverpool. Distanța dintre Liverpool și Nottingham este aproxiv două ore și ceva de mers cu mașina.

A fost experiență frumoasă ca să zic așa și din punct de vedere duhovnicesc, dar și greu.

Părintele Teologos: Da. Erați ca și Moise cu cortul prin deșert, ceva de genul și acum, încet-încet ajungeți în Țara Făgăduinței nu din punct de vedere material, trupesc, ci din punct de vedere duhovnicesc. Adică încet-încet e…

Ispite în diaspora

Ce alte ispite crezi că poți să aibă români în diaspora? Mai ales între ei, că românii uneori sunt celebri pe tema asta.

Marius Mișin: Da, nu știu… Oricum, când un un colnațional ajunge în diaspora parcă uită de semenii lui, ca să zic așa, și sunt foarte multe ispite din acestea sociale… În loc să se ajute unul pe celălalt, încearcă să se dezbine, să-și provoace rău unul celuilalt…

Părintele Teologos: Și să se țepuiască. Un cuvânt așa care nu-mi place…

Marius Mișin: În jargou așa…

Părintele Teologos: Da. E trist pentru că de fapt oamenii nu se duc în diaspora să-L caute pe Dumnezeu, ci se duc în diaspora pentru interesul personal. Cred că de acolo vine pe toată problema.

Marius Mișin: Da și românul, când merge în diaspora, merge să muncească, să facă bani și atunci uită de cei din jurul lui și atunci, normal că intervin și ispitele și problemele.

Părintele Teologos: Și nu se trezesc? Adică nu dau cu capul și se trezesc?

Marius Mișin: Se trezesc și majoritatea ajung pe la biserică.

Părintele Teologos: Pe le biserică…

Marius Mișin: Ajung la o spovedanie sau așa mai departe. Probleme există și sunt foarte, foarte multe în diaspora din acest punct de vedere. Dar cum am zis dacă se apropie biserică…

Părintele Teologos: Au curajul să se spovedească și merg la slujbă…

Marius Mișin: Și urmează sfatul duhovnicului, eu, din punct de vedere personal, vă zic că se rezolvă.

Perspectivă asupra viitorului

Părintele Teologos: Se rezolvă. Cum vezi viitorul?

Marius Mișin: Viitorul în diaspora, în Marea Britanie?

Părintele Teologos: Da. Sigur, din punctul tău de vedere.

Marius Mișin: Da. Eu încă momentan sincer nu am de ce să mă reîntorc în România. M-am acomodat destul de bine, m-am integrat de bine, ca să zic așa, mi-am făcut și familie pentru care îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru toate. Sincer, mi-e frică. Mi-e frică pentru că am o fetiță de șase luni…

Părintele Teologos: Să-ți trăiască!

Marius Mișin: Mulțumesc! Și o să crească și nu știu ce fel de societate și ce fel de școală va fi când la va trebui să meargă ea la școală și ce vor încerca să le implementeze copiilor la școală de mici. Asta este un pic de sperietură.

Părintele Teologos: Asta am auzit de la foarte mulți, de la foarte mulți din diaspora: problema învățământului. Învățământului global. Întâi de toate la copii prin școală, dar și la copii și la adulți prin media, în general, prin media, prin artă adică filme, muzică toate.

Marius Mișin: Absolut toate. Se implementează concepții.

Provocarea islamului. Consecințe

Părintele Teologos: E o mare problemă. O altă mare problemă din câte am auzit este problema musulmanilor, problema emigranților neortodocși. Ai putea să ne spui câteva cuvinte pe tema asta?

Marius Mișin: Da, din câte am văzut și eu în 2021 s-au descoperi foarte multe orașe mari din Marea Britanie în care majoritari sunt musulmani.

Părintele Teologos: Doamne ferește!

Marius Mișin: Deci creștinii declarați sunt mult mai puțini decât decât musulmanii în orașul respectiv sau în localitatea respectivă. Ceea ce este foarte, foarte de îngrijorat, ca să zic așa.

Părintele Teologos: Evident. De ce? Mare atenție. Deci noi nu-i urâm pe oameni, să ne înțelegem, dar islamul este o lege foarte, foarte agresivă și musulmanul nu vine niciodată ca imigrant. Musulmanul vine întotdeauna ca și cuceritor. Deci el totdeauna încearcă să-și impună el legile lui în țara țintă, să spun așa.

Marius Mișin: Foarte radicali…

Părintele Teologos: Și cum îi simțiți, cum e?

Marius Mișin: Așa, în ziua de zi cu zi, nu pot să zic că am avut experiențe negative cu ei și așa mai departe, dar ei țin foarte foarte mult la religia lor și nimic nu depășește ceea ce ce gândesc ei și ceea ce știu ei despre religia lor. Vă pot da un exemplu. A fost un meci de fotbal între Liverpool și nu mai știu ce echipă acum câțiv ani și unul dintre jucători era musulman. Și era în perioada ramadanului și pur și simplu a oprit tot meciul de fotbal pentru că el să-și facă rugăciunile.

Părintele Teologos: Serios? Tot meciul?

Marius Mișin: Tot meciul.

Părintele Teologos: Slavă lui Dumnezeu! Păi, ce s-ar fi întâmplat dacă un jucător român ortodox să zic așa ar fi cerut să oprească meciul ca să spună un Tatăl nostru, de exemplu?

Marius Mișin: Asta am vrut să zic. Câți dintre noi mergem la serviciu și zicem angajatorului nostru: vreau 5 minute sau 10 minute să-mi fac rugăciunile? Nimeni nu cred că face chestia asta. Dar uitați, un musulman oprește un eveniment întreg pentru…

Părintele Teologos: Da, și toată tribuna și așa mai departe îl așteaptă pe el. Și iarăși, eu cred că acest acest lucru era văzut așa foarte cum să spun înțelegător și cool, hai, să spun un cuvânt din ăsta așa oarecum nepotrivit. Dar dacă un creștin, un ortodox ar fi făcut treaba asta ar fi spus că este extremist, ar fi fost blamat…

Marius Mișin: Nu ar fi fost văzut cu ochi buni oricum.

Părintele Teologos: Da, da.

Marius Mișin: Voiam doar să mai revin la o chestie – la școală. Să facem legătura cu islamismul și cu religia. La școală, ei studiază toate religiile. Nu studiază să zicem doar creștinismul și așa mai departe. Deși ar trebui să studieze  pentru că oficial sunt creștini, dar se va pune foarte mare accent pe religiile noncreștine. Din punct de vedere personal, am văzut la școală, de exemplu, când era lecția de creștinism, se explicau doar chestii foarte, foarte vagi și o chestii mari. De exemplu, nașterea Mântuitorului sau Învierea și așa mai departe, dar nu se intra în subiect sau să se explice ce înseamnă și unde…

Părintele Teologos: În adâncime, da.

Marius Mișin: Când era vorba de islamism sau despre hindu sau despre alte religii, se explica cu tot cu zei, cu ce se face, cum se face și de asta am rămas surprins. Și poate că și asta ajută la faptul că cei din vestul Europei deja nu mai sunt cu Dumnezeu. Faptul că de mici, la școală nu li se explică, nu li se impune o explicație creștinească, să zic așa, a religiei lor.

Părintele Teologos: Adică de fapt, tu spui că se vede o părtinire pentru religiile necreștine și o minimizare, o formă de atac uneori chiar frontal, dar subtil, împotriva creștinismului.

Marius Mișin: Da.

Părintele Teologos: Păcat, pentru că asta asta duce la dezintegrarea societății pentru că în istorie se vede că toate religiile adică islamul și budismul și hinduismul, vedem că erau niște societăți și sunt niște societăți foarte dure, foarte războinice.

Deci în clipa în care ne depărtăm de Dumnezeu în clipa respectivă ne îndepărtăm de Dumnezeu adevărat, de Sfânta Treime cunoscută corect prin ortodoxie și hai, să zic oarecum și prin creștinism, în clipa respectivă ne apropiem de război. E o mare problemă asta.

Viața comunității ortodoxe

La biserică se organizează activități? Adică des, în fiecare duminică, aveți activități ca să vă întâlniți adică există coeziune în comunitatea voastră? Cum se poate realiza o coeziune? Adică sigur că într-un oraș sunt x oameni. Adică să nu fie x oameni singuri, ci să fie o comunitate. Mă interesează care ar fi mijloacele foarte concrete prin care oamenii se pot uni, se pot întâlni între ei.

Marius Mișin: Când închiriam biserica militară de la englezi, atunci, la sfârșitul Liturghiei, nu știu dacă ați văzut o biserică anglicană în spatele bisericii au ei o anumită zonă în care, nu știu, se bea un ceai, se bea și așa mai departe și atunci, și noi rămâneam la o mică socializare după, ca să ne mai cunoaștem între noi și așa încet-încet a crescut comunitatea.

Părintele Teologos: Slavă lui Dumnezeu! Da.

Marius Mișin: Așa, în biserica noastră actuală, unde suntem acum, sunt tot felul de activități. Nu neapărat de cunoaștere între noi pentru că suntem foarte mulți acum, suntem undeva la 200-300 de persoane pe duminică și biserica este neîncăpătoare.

Părintele Teologos: Să ajute Dumnezeu! Slavă lui Dumnezeu!

Marius Mișin: Se organizează evenimente, acțiuni. De exemplu, cursuri de limba engleză pentru cei care vor să-și îmbunătățească limba engleză gratuit, prin parteneriat cu un anumit colegiu. Sau, inclusiv, facem strângere de fonduri din timp în timp după care organizăm de exemplu, nu știu, un eveniment cu dulciuri, cu prăjituri.

Părintele Teologos: A, da, mă interesează….

Marius Mișin: Lumea vine și practic în schimbul unei cutii cu prăjituri donează niște bani bisericii…

Părintele Teologos: Dar se întâlnesc oamenii, asta important. Pelerinaje, am înțeles că faceți.

Marius Mișin: Pelerinaje, la fel, se fac. Am făcut și de exemplu, un fel de recrutare ca să zic așa prin biserică. În parteneriat cu Poliția Locală, pentru că ei caută să angajeze foarte multe persoane din diferite comunități, am făcut un eveniment de informare a comunității legat de posibilitatea de a angaja în poliție și ce condiții sunt și așa mai departe și au venit diferite persoane de la poliție și au vorbit despre acest lucru. Se fac. În general, se fac evenimente.

Întoarcerea în România

Părintele Teologos: Da, am înțeles, știu că foarte mulți, mă rog, destui, un număr mare de români și nu zic neapărat din Notthingham, dar în general, din diaspora ar dori să se întoarcă în țară. Există fenomenul acesta și în Nottingham?

Marius Mișin: Da, este. Chiar în ultimul an ultimii doi ani, în special de la Brexit încoace, am observat foarte multe persoane care s-au reîntors sau își planifică să se reîntoarcă…

Părintele Teologos: În România, da…

Marius Mișin: Un pic, ca să zic așa, nivelul de trai a scăzut din cauza Brexit-ului și din cauza crizei care este mondială. Da, am văzut foarte multe familii care e tind să se reîntoarcă.

Părintele Teologos: Eu cred că problema cea mare, sigur și nivelul de trai, dar cred că problema cea mare este această distorsiune care există, acest păcat la nivel de civilizație care există și oamenii cred și speră că dacă se întorc în România o să găsească o societate mai bună adică o apropiere mai mare de biserică. Și eu cred, oameni buni, că trebuie să-i găsiți unde există biserica adică unde există această comunitate vindecătoare de suflet. Dacă o găsiți în diaspora, foarte bine, dacă nu întoarceți-vă în România!

Sigur că în România , avem avantajul că societatea în general este ortodoxă, dar vedeți, sunt și cazuri cum este cel din Nottingham în care există o comunitate ortodoxă și dacă sunteți bine, sunteți aproape de biserică în diaspora, trebuie să vă gândiți bine înainte să vă reîntoarceți în țară pentru că trebuie să vă găsiți undeva unde să aterizați, într-o comunitate duhovnicească. Asta este foarte foarte important.

Pentru români

 Un ultim cuvânt ce ai putea? Încă o dată, un sfat, două sfaturi pentru cei din diaspora.

Marius Mișin: Să nu-și uite tradițiile, să nu uite că sunt români și le recomand din propria experiență să fie mult mai apropiați de biserică pentru că îi ajută foarte mult pe calea lor pe care o urmează să fie mai ușoară, ca să zic așa din din toate punctele de vedere nu doar duhovnicesc…

Părintele Teologos: Adică biserica este terapeutic globală și nu doar, cum să spun, o congregație care se ocupă de Hristos, să zic.

Marius Mișin: Da.

Părintele Teologos: Mulțumim tare mult lui Marius! Fraților, apropiați-vă de biserică! Să știți că așa ne mântuim, doar prin biserică indiferent că suntem în România sau nu.

Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Amin

---

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!

Valoarea donației

20 €

5 €

10 €

31 €

50 €

100 €

300 €

Altă valoare

Valoare

€

Frecvența donației

O dată

Săptămânal

Lunar

Pomelnic Vii:

Adormiți:

Adresa de email

Numele de pe card

Donați