Lucrul care îți va schimba căsătoria pentru totdeauna – p. Iosia Trenham

Urmăriți un dialog în care părintele Iosia Trenham ne transmite un mesaj puternic legat de modul în care va aborda căsătoria un creștin conștient de necesitatea de a-și purta crucea pentru a putea urma Mântuitorului.

Vizionare plăcută!

Powered by RedCircle

Lucrul care îți va schimba căsătoria pentru totdeauna – p. Iosia Trenham

– Și de aceea, iarăși, căsătoria este indisolubilă, pentru că El a murit pe cruce mai bine să murim și noi pe crucile noastre. Și uneori asta înseamnă să rămâi cu persoana pe care tu… – Știi, frate, este absolut fezabil, nu vreau ca cineva care ne urmărește să gândească: Oh, asta e imposibil. Nu e imposibil.

– Da.

– A fost împlinit de strămoșii noștri timp de 2.000 de ani, acest concept este normal, este pur și simplu normal.

– Oamenii au făcut așa dintotdeauna.

– Suntem învățați astăzi că nu e normal și nu suntem învățați să înduram dificultăți aici pentru că nu vedem faptul că crucea este esențială pentru viața noastră. Odată ce devine centrală, odată ce o persoană devine creștină și aude cuvintele lui Iisus: „Dacă vrei să vii după Mine, lepădă-te de tine însuți, ia-ți crucea și urmează-Mă”, apoi există un context de a trăi, și ca păcătos, în căsătorie. Ai un context de ucenicie, înveți să fii un ucenic al lui Hristos negându-te pe tine și purtându-ți crucea pentru a fi slujitor soțului tău (respectiv soției tale) și copiilor tăi. Are sens. Dacă nu ai acest context, [îți spui] de ce ar trebui să sufăr asta?

– Și ați spus atâtea lucruri acolo, părinte, pe care vreau să le ating și eu, dar aveți dreptate, e normal, să faci asta e normal. Ceea ce nu e normal este să ai patru copii diferiți cu trei femei diferite. Asta nu este normal, asta e dezechilibrat, asta este o distorsiune, să ai toți acești copii cu toate aceste femei diferite și apoi toate fostele tale soții acum au noi soți, așa că acum copiii tăi sunt crescuți de alți bărbați. Asta nu este normal.

– Nu, este și o mare nedreptate.

– Da, este o nedreptate pentru copii. Și lucrul despre care nu vorbim suficient este că și copiii au drepturi. Și copiii au drepturi! Un copil are dreptul să fie conceput, să se nască și să rămână într-o casă cu doi părinți căsătoriți unul cu altul, acesta este un drept al copilului. Așa că atunci când aduci copii în această lume, prin desfrânare sau prin adulter sau în afara căsătoriei, deja ai încălcat de la bun început drepturile propriului tău copil, pentru că nu te-ai căsătorit cu mama lui.

– Da.

– Încalci drepturile atâtor oameni.

– Una dintre modalitățile prin care poți rămâne căsătorit este să faceți un acord atunci când vă căsătoriți, să faceți o înțelegere cu privire la modul în care veți rezolva conflictele.

– Bine.

– Eu trec cuplurile printr-un proces de stabilire a ceea ce eu numesc „reguli pentru lupta corectă”.

– Ah, foarte bine.

– Reguli pentru lupta corectă, știi, folosesc imaginea din box. În box ai o luptă.

– Vorbiți pe limba mea acum, părinte, vorbiți pe limba mea.

– Sunt unele lucruri pe care nu le poți face.

– Da.

– Nu poți lovi sub centură.

– Da.

– Și în contextul căsătoriei, să stabiliți un tipar, atunci când sunteți calmi, când sunteți logodiți, vă iubiți și sunteți în pace, gândiți-vă la potențiale conflicte, notați care vor fi tentațiile: să contactezi o veche prietenă sau un vechi iubit, să intri pe Facebook, sau mai rău, gândiți-vă la amenințări.

Unul dintre lucrurile pe care le cer cuplurilor să le noteze, pe baza sfatului meu, nu al lor, să le noteze indiferent de ce se află pe lista lor, ca fiind sub centură și inacceptabil, este ceea ce eu numesc folosirea cuvântului cu „d” ca amenințare. Acesta este o lovitură sub centură. Când cuplurile au conflict și unul dintre ei spune: „O să divorțez de tine”, oricare ar fi fost conflictul, acela [deja] nu mai este conflictul, acum problema este acel cuvânt cu „d”. Acela este o bombă pe care acea persoană tocmai a aruncat-o, subminând orice încredere pe care cuplul o are pentru a-și rezolva problemele. Cuplurile trebuie să hotărască să nu folosească niciodată acel cuvânt, este sub centură, este inacceptabil. Asta trebuie să fie pe lista lor, să nu folosească niciodată cuvântul cu „d”. Și dacă faci greșeala de a folosi cuvântul cu „d”, uită conflictul, oricare ar fi fost, pentru că nu despre asta e vorba, problema mai mare ești tu și lipsa ta de angajament față de Dumnezeu de a onora instituția lui care spune: Nu există cuvântul cu „d”, îl eliminăm.

– Asta se întoarce la faptul că de fapt căsătoria e un lucru public, nu privat, și căsnicia ta nu este despre tine. Pentru că ați mai spus ceva, părinte, cu doar câteva minute în urmă, că un soț (soție) este un slujitor, un slujitor pentru soția sa (soțul său) și pentru copiii săi. Căsătoria este un sacrament, dar ce fel de sacrament este? Este un sacrament al slujirii. Scopul căsătoriei este de a sluji, pentru asta este. Așa că ajungem de fapt la motivul din care toată lumea a luat-o așa de mult în jos.

Majoritatea oamenilor astăzi când se căsătoresc în lumea seculară se gândesc: „Voi fi servit de acum de soția mea.” Și nu, este chiar invers – intri în acest legământ ca să-ți poți sluji soția (respectiv soțul) și copiii tăi, nu este vorba despre tine. Mereu le spun oamenilor: Viața ta nu este despre tine, căsnicia ta nu este despre tine, nimic nu este cu adevărat despre tine, este despre cei cărora ți-a poruncit Dumnezeu să le slujești. Și asta e șmecheria. Dacă vrei adevărata…, și ne întoarcem la întrebarea inițială despre împlinire, libertate și bucurie. Îți vei găsi împlinirea, libertatea, bucuria, fericirea, tot ceea ce vrei nu în ceea ce se poate face pentru tine, ci în cum slujești.

– Să vorbim despre asta, despre fericire, despre conceptul de fericire personală.

– Da

– Știi, mulți oameni care vin dintr-o viață seculară pe care o consideră nedemnă și vin la Hristos și intră în biserica Lui se întreabă exact cum ar trebui să-și recalibreze întreaga orientare către fericire. Lumea seculară vrea să obțină fericirea cât mai mult posibil. Asta are adesea o manifestare foarte…, cum să spun, orientată spre patimă, foarte fizică. Pentru noi, căutarea fericirii personale nu e ceva ce considerăm o virtute, acesta e un dat. Hristos presupune că fiecare ființă umană se iubește pe sine, nu există nicio poruncă să te iubești pe tine însuți.

– Corect.

– Școlile noastre de aici din California îi învață literalmente pe copii să se iubească pe ei înșiși, că nu poți iubi pe altcineva dacă nu înveți să te iubești pe tine însuți. Asta este exact pe dos. Sf. Pavel dă un sfat pentru soți și soții. Acesta e în Efeseni 5, cea mai detaliată învățătură despre cum ar trebui să trăiască soții și soțiile împreună. Sf. Pavel spune că nimeni nu-și urăște propriul trup. Niciun om! Scopul este să înveți să-ți iubești soția așa cum te iubești deja pe tine însuți.

– Exact.

– Când te trezești dimineața și trebuie să mergi la toaletă, te duci la toaletă, când ți-e foame îți iei ceva de mâncare. Ne adaptam mereu nevoilor corpului nostru, adesea chiar prea mult.

– Corect.

– Scopul în căsătorie este să-ți tratezi iubita…

– …ca pe tine însuți pentru că este, sunteți un singur trup.

– Da.

– Sunteți un singur trup.

– Da, și ea ți-a fost dată de Dumnezeu pentru a fi persoana prin care îți dezvolți asemănarea firii cu a lui Hristos. Nu doar oamenii căsătoriți ar trebui să facă asta, toți oamenii ar trebui să fie slujitori, nu doar soții și soțiile. Motivul pentru care soții și soțiile sunt slujitori este pentru că ei slujesc lui Dumnezeu care e un slujitor. Hristos însuși a venit [să slujească]. Unde Îl poți vedea pe Iisus în vreuna dintre Evanghelii urmărindu-și fericirea personală? Îmi poți da un exemplu?

– Nu.

– Ce înseamnă asta? Asta înseamnă că nu era fericit? El era bucuria întrupată.

– El îi spune lui Ioan că El trebuie să facă voia Tatălui, de acolo își primește El [bucuria], din a face voia Tatălui. De acolo îți găsești împlinirea, bucuria și fericirea personală, făcând voia Lui, nu voia ta. Exact asta este ideea, de a servi. Le spun mereu oamenilor. Oamenii îmi spun mereu: Sunt deprimat, mă simt deprimat. Și eu spun: Știi ce ai de făcut? Nu te mai gândi la tine. Motivul pentru care ești deprimat este pentru că te gândești prea mult la tine și te-ai prăbușit în tine însuți.

Cred că Sfântul Augustin a spus: Păcatul e ca și cum te-ai prăbuși în tine, te gândești prea mult la tine. Ceea ce trebuie să faci este să ieși și să-i slujești pe alții și vei fi foarte surprins de cât de repede îți dispare depresia, anxietatea, disprețul tău de sine dispare când mergi și slujești altora.

– Da.

– Dispare. Cu toții suntem chemați să fim slujitori și a fi slujitori în căsătorie, în taina căsătoriei, este cea mai înaltă chemare, după aceea de a fi slujitor al lui Dumnezeu, aceea de a fi un slujitor hirotonit al lui Dumnezeu, acestea sunt cele mai înalte moduri în care putem sluji. Deci da, toți suntem chemați să fim slujitori, părinte.

– Așa poate fi revigorată o cultură.

– Da.

– Prin conceptul de slujire și de iubire față de celălalt.

– Da.

– Acest [concept] tangibil este ceea ce inspiră…, întregul concept de slujire a comunității inspiră etica bisericii. Avem asta și cred că este foarte consistent ortodox-catolic și provine din istoria noastră comună, care este marea parte a istoriei creștine.

– Corect.

– Ceva ce ați putea găsi, să spunem, în Compendiul despre Doctrina Socială a Bisericii, care este publicat în engleză, cred că în jurul anului 2004 de către USCCB, este un document foarte fascinant și edificator. Și în fronima ortodoxă, în propria noastră mentalitate, este ceva foarte similar, faptul că angajamentul nostru cu societatea este conceput pentru a fi o reflectare a slujirii smerite a lui Hristos, astfel încât să vedem contribuțiile noastre în fiecare domeniu ca aducând acolo viața lui Hristos. Și asta să fie normativ. Nu credem că asta e doar pentru oamenii credincioși, e pentru fiecare ființă umană, pentru fiecare cultură.

– Este o vocație.

– Dacă doriți să prospere cultura voastră, conectați-o la Duhul lui Dumnezeu, manifestați ca scop al vostru viața lui Hristos. Dacă eroul vostru este Domnul Iisus Hristos și dacă viața de slujire smerită e care a manifestat-o El este scopul vostru în viață, veți avea o societate extrem de prosperă și de fericită.

– Exact, pentru că vă lucrați mântuirea, așa cum spune Sfântul Pavel în Filipeni 2, cu frică și cu cutremur. Și faceți asta slujind altora. Și tot ce noi am spus până acum, părinte, Domnul nostru Iisus Hristos ne spune în Evanghelia lui Luca în cuvinte atât de scurte și clare, El spune: „Dacă îți iubești viața, o vei pierde. Dacă îți iubești viața mai mult decât pe Mine, o vei pierde.”

– Da. „Dar dacă îți pierzi viața pentru Mine și pentru Evanghelie, o vei găsi”, și vei primi totul.

– Da. Vei primi totul.

– Da. E adevărat.

– Cred că scopul…, pentru că așa cum ați spus, părinte, în ultimii 50 de ani fiecare a încercat să-și câștige viața, să-și trăiască propria viață, să fie el însuși și să-și atingă toate speranțele și visele egoiste. Eu cred…, findcă evident asta nu a funcționat, cred că acum trebuie să mergem și să ne „pierdem” viețile. Să ne pierdem viețile și pe noi înșine, construindu-ne viețile în jurul oamenilor pe care suntem chemați să-i slujim.

– Sunt de acord.

O zi a Domnului binecuvântată tuturor, fraților și surorilor, în ziua de 17 noiembrie în care îl comemoram pe Sfântul Grigorie de Tours și începem acest nou curs în școala de catehetică Sf. Ioan Hrisostom. Acum disponibil atât în magazinele Apple, cât și în Google Play.

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!