
Grupurile psaltice Tronos și Tronos Junior vor cânta la Suceava în sprijinul victimelor inundațiilor
25 august 2025
Nu confunda întristarea demonică cu cea dumnezeiască – p. Emilianos Simonopetritul
26 august 2025Urmăriți un reportaj care detaliază schimbarea majoră ce are loc în Iran și în restul lumii islamice, foarte mulți dintre musulmani convertindu-se la creștinism în ciuda persecuțiilor
Vizionare plăcută!
Powered by RedCircle
Iranul în stare de șoc – 1 milion de musulmani au trecut la creștinism!
O revoluție este în desfășurare în anumite părți ale regiunii, o revoluție a lui Iisus. Un număr fără precedent de musulmani renunță la islam și aleg să-L urmeze pe Hristos, în special în Iran. Ce s-ar întâmpla dacă o națiune cu tradiții vechi de secole ar începe să se schimbe în moduri pe care nimeni nu le-ar fi prevăzut?
Imaginați-vă asta: biserici pline de credincioși, în timp ce moscheile au tot mai puțini enoriași. Exact asta se întâmplă în Republica Islamică Iran, o schimbare dramatică de mentalitate care îi face pe toți să se întrebe: Ce se întâmplă? Credeți-mă, răspunsul este uimitor și veți dori să rămâneți să ascultați întreaga poveste. Peste un milion de musulmani din Iran au luat decizia neașteptată de a se converti la creștinism. Ar putea această creștere a creștinismului să semnaleze începutul sfârșitului pentru islamul radical? Să aflăm.
Când majoritatea oamenilor se gândesc la Iran, creștinismul nu este religia care le vine imediat în minte. Fiind cel mai mare stat musulman șiit din lume, Iranul nu numai că e profund înrădăcinat în tradițiile islamice, dar este și cunoscut pentru aplicarea strictă a principiilor religioase. Cu toate acestea, sub această suprafață, se desfășoară în liniște o transformare profundă și neașteptată, o creștere a numărului de conversii de la islam la creștinism. Această mișcare nu numai că remodelează peisajul religios al țării, ci și pune la încercare însăși fundamentul regimului său teocratic.
Republica Islamică Iran este construită pe principiile islamului șiit și, de zeci de ani, guvernul controlează strict exprimarea religioasă, pedepsind adesea cu severitate disidenții. Infama Poliție a Moralității, însărcinată cu aplicarea legilor islamice a fost din nou supusă atenției internaționale după ce ar fi împușcat o femeie pentru încălcarea legilor obligatorii privind hijabul. Astfel de incidente reflectă măsurile rigide și adesea opresive utilizate pentru a menține conformitatea religioasă. În ciuda acestor eforturi, semnele de nemulțumire sunt omniprezente. Se pare că 50.000 din cele 75.000 de moschei din Iran s-ar fi închis din cauza scăderii numărului de credincioși. Clericul iranian M. Muhammad Abul Qasim a atribuit acest lucru unei scăderi semnificative a numărului de credincioși, semnalând o criză mai amplă a credinței în rândul iranienilor. Această tendință se corelează cu rapoartele potrivit cărora aproximativ 1 milion de musulmani din Iran au îmbrățișat creștinismul, sugerând că o schimbare religioasă ascunsă prinde avânt. Termenul „revoluția lui Iisus” a fost folosit pentru a descrie valul crescând de iranieni care se convertesc la creștinism.
Potrivit unui studiu comun realizat de CBN și de Misiunea Radiofonică Internațională, „The Tide” (Fluxul), se estimează că aproximativ 1 milion de musulmani din Iran L-au acceptat pe Hristos. Aceasta nu este doar o anomalie statistică, ci reprezintă o schimbare culturală și spirituală profundă. Motivele din spatele acestei mișcări sunt profund legate de luptele politice, sociale și economice din Iran. Pentru mulți, creștinismul oferă un contrast puternic față de natura autoritară și punitivă a regimului islamic. El transmite un mesaj de speranță, iubire, iertare și o legătură personală cu Dumnezeu, principii care rezonează profund cu cei deziluzionați de decenii de opresiune.
Todd Nettleton, de la [Radioul] „The Voice of the Martyrs” (Vocea martirilor), subliniază că Iranul se confruntă cu unele dintre cele mai ridicate rate de dependență de droguri din lume, corupție extinsă și o populație în care peste jumătate trăiește în sărăcie. Pentru un număr tot mai mare de iranieni, aceste eșecuri sistemice au afectat atractivitatea islamului practicat în țară. Dificultățile economice au fost un factor important de nemulțumire. Economia Iranului a suferit din cauza sancțiunilor internaționale, a proastei gestionări și a corupției. Sărăcia rezultată i-a determinat pe mulți iranieni să pună la îndoială promisiunile teocrației islamice. Un sondaj realizat de Institutul GAMMAN din Olanda a constatat că 80% dintre iranieni doresc un guvern democratic, respingând Republica Islamică în forma sa actuală. Această deziluzie față de islamul politic a creat un teren fertil pentru explorarea căilor spirituale alternative.
În acest context, creștinismul este văzut nu doar ca o religie, ci ca un mijloc de eliberare, atât spirituală, cât și socială. Promisiunea democrației și a drepturilor omului, adesea asociată cu națiunile cu majoritate creștină, atrage pe cei care tânjesc după libertate și egalitate. Acest interes crescând pentru creștinism se aliniează cu apelurile mai largi la reformă, sugerând că religia devine un punct central al rezistenței împotriva regimului. Nu este de mirare că liderii islamici din Iran au reacționat dur la creșterea numărului de convertiți la creștinism. Convertirea de la islam este interzisă, iar apostații se confruntă adesea cu pedepse severe, inclusiv închisoarea, și chiar moartea. Încercările guvernului de a suprima creștinismul fac parte dintr-o strategie mai amplă de a menține controlului asupra populației.
În ciuda acestor eforturi, bisericile clandestine și platformele digitale au devenit centre de rugăciune și educație creștină, permițând mișcării să crească în ciuda riscurilor implicate. Todd Nettleton explică că această creștere nu se datorează doar nemulțumirii față de islam, ci și atractivității unice a creștinismului. Convertiții menționează adesea accentul pus de această religie pe compasiune și iertare ca factori cheie în decizia lor. Pentru mulți, ideea unei relații personale cu Dumnezeu oferă un sentiment de speranță și implicare individuală, care lipseau în experiența lor religioasă anterioară. Într-o lume în care atât de mulți se simt dezamăgiți de cei aflați la putere și zdrobiți sub greutatea nedreptății sistemice, învățăturile lui Iisus se remarcă ca un mesaj de speranță și compasiune.
Cuvintele din Matei 11:28-30 au darul de a vorbi direct inimilor celor care se luptă: „Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi Eu vă voi odihni pe voi. Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi-vă de la Mine, că Eu sunt blând şi smerit cu inima, şi veţi găsi odihnă sufletelor voastre. Căci jugul Meu e bun şi povara Mea este uşoară.” Aceste cuvinte nu sunt doar o mângâiere, ci o promisiune îndrăzneață de pace și alinare pentru oamenii epuizați de ani de greutăți. Pentru mulți iranieni, ele oferă exact ceea ce căutau – un sentiment de libertate și alinare într-un sistem care pare să-i fi abandonat. În Iran, unde opresiunea și greutățile au devenit parte din viața de zi cu zi, creștinismul devine mai mult decât o simplă religie pentru mulți. Este un simbol al libertății personale și o modalitate de a se opune unui regim care leagă atât de strâns religia de politică. Pentru cei care se simt prinși în capcana promisiunilor goale ale teocrației islamice, a se întoarce la Iisus este ca și cum ar găsi o modalitate de a respira din nou. Nu e vorba doar de credință spirituală, ci de un act profund personal de rebeliune.
Guvernul iranian și-a construit puterea pe interpretări stricte ale islamului, iar convertirea la creștinism pune în pericol această bază. Alegerea creștinismului în Iran nu e doar o chestiune de credință, ci o declarație. Aceasta spune: resping sistemul care m-a dezamăgit. Timp de decenii, poporul iranian s-a confruntat cu o serie de provocări: sărăcie generalizată, corupție guvernamentală și una dintre cele mai ridicate rate de dependență de droguri din lume. Pentru mulți, aceste realități le-au zdruncinat credința într-un sistem care le promitea dreptate și demnitate prin islam. În contrast, creștinismul oferă ceva radical diferit. Mesajul său de iubire, iertare și speranță se simte ca un antidot pentru duritatea vieții de zi cu zi. Ideea unei relații personale cu Dumnezeu, una bazată pe compasiune mai degrabă decât pe control, i-a atras pe mii de oameni să exploreze o credință care pare mai umană și mai accesibilă.
Desigur, această mișcare nu a trecut neobservată. Guvernul iranian consideră creșterea creștinismului ca o amenințare serioasă, nu doar la adresa autorității sale religioase, ci și a întregului său sistem politic. Răspunsul regimului a fost să ia măsuri dure: bisericile clandestine sunt percheziționate, creștinii convertiți sunt arestați, iar manifestările publice de credință sunt monitorizate îndeaproape. Temerile guvernului sunt clare: dacă oamenii găsesc speranță și sens în afara versiunii de islam a statului, acest lucru le subminează controlul. Dar, cu toate aceste riscuri, mișcarea continuă să crească. Mulți convertiți se bazează pe platforme digitale și întruniri secrete pentru a-și practica credința și a se sprijini reciproc. Este o revoluție tăcută, dar hotărâtă, iar eforturile guvernului de a o opri nu au făcut decât să evidențieze reziliența celor implicați.
În tot Iranul, noii convertiți la creștinism împărtășesc în liniște schimbările profunde din viața lor cu prietenii și cei dragi, navigând prin realitatea periculoasă a noii lor credințe cu grijă și prudență. Spațiile sigure pentru căutătorii spirituali, precum biserici ascunse în case și grupuri discrete de studiu biblic, oferă refugiu, dar rămân sub amenințare constantă. Aceste mici adunări, care adesea nu numără mai mult de 10-15 credincioși, au loc în locuri modeste, apartamente simple sau case discrete. Când ultimul participant ajunge și ușa se închide, un val de ușurare cuprinde grupul, care îmbrățișează cu căldură siguranța comunității sale, oricât de efemeră ar fi.
Această fragilă senzație de pace este adesea spulberată când autoritățile fac raiduri asupra acestor adunări cu precizia unei operațiuni militare. Liderii, considerați pilonii acestor rețele clandestine, sunt vizați pentru pedepse severe. Arestați fără avertisment, ei sunt închiși în centre special concepute pentru a le frânge spiritul prin izolare, tortură și presiune psihologică neîncetată. Intenția guvernului este clară: să-i forțeze pe acești credincioși să renunțe la credința lor și să se întoarcă la islam. Deținuții suportă condiții dure: sunt izolați de familie, de asistență juridică și de orice formă de echitate, fiind acuzați de fapte vagi, precum acțiuni împotriva securității naționale. Chiar și după ispășirea pedepselor, coșmarul continuă. Guvernul menține o supraveghere strictă, monitorizând fiecare mișcare și comunicare a celor pe care îi consideră o amenințare.
Cu toate acestea, în ciuda acestor riscuri, tot mai mulți iranieni sunt atrași de învățăturile lui Iisus, găsind în ele un mesaj de speranță și eliberare în mijlocul nedreptății, corupției și opresiunii care le definesc viața de zi cu zi. Tacticile regimului, bazate pe frică, vizează suprimarea acestei mișcări spirituale în creștere, dar cifrele spun o altă poveste: creștinismul câștigă teren în liniște. Această schimbare este în concordanță cu cuvintele lui Iisus din Matei 10:22: „Veți fi urâți de toți din cauza Mea, dar cel care va răbda până la sfârșit acela se va mântui.” Aceste cuvinte profetice rezonează profund cu creștinii iranieni care îndură persecuții inimaginabile, dar rămân neclintiți în credința lor. Curajul și rezistența lor strălucesc în timp ce se confruntă cu amenințări constante de violență, închisoare și chiar mai rău. Interesant este că, în timp ce guvernul răspunde cu represiuni dure, mulți prieteni și membri ai familiei convertiților manifestă o atitudine mai înțelegătoare.
Așa cum explică Todd Nettleton de la „Vocea Martirilor”, perspectiva lor se schimbă adesea în acceptare: „Dacă ai descoperit ceva ce funcționează pentru tine, fie că este vorba de Iisus, ateism sau orice altceva, este minunat. Eu știu doar că islamul nu funcționează, așa că mă bucur că ai găsit altceva care funcționează.” Această mișcare spirituală de la firul ierbii nu se limitează la Iran. Don Chen, directorul executiv al Misiunii „Tide” (Fluxul), subliniază că Iranul reprezintă doar o parte dintr-o tendință mai largă în lumea musulmană. Ceea ce se întâmplă în Iran este doar vârful icebergului. Mișcări similare către Hristos apar în întreaga lume islamică. În timp ce guvernul iranian luptă pentru a menține controlul, valul crescând de convertiri semnalează o schimbare mai profundă și ireversibilă, alimentată de dorința de libertate, adevăr și speranță.
Rapoartele Organizației „The Tide” dezvăluie un fenomen convingător. Mulți musulmani au vise și viziuni cu Iisus, experiențe care adesea marchează începutul unor călătorii spirituale profunde. Deși aceste întâlniri nu duc întotdeauna direct la convertire, ele ajută adesea indivizii să treacă peste barierele culturale și religioase profund înrădăcinate. Pentru mulți, aceste viziuni deschid ușa către explorarea creștinismului și stabilirea de legături semnificative cu credincioșii creștini. Shank, un reprezentant al Organizației Misionare „The Tide”, observă că persoanele care au aceste experiențe împărtășesc adesea reflecții similare. „Acum realizez cât de mult mă iubește Dumnezeu. Întotdeauna am crezut că El dorește să mă pedepsească.” Visele și viziunile au o semnificație specială în cultura islamică, unde sunt adesea interpretate ca o comunicare divină. Pentru musulmanii care îl visează pe Iisus aceste experiențe au o rezonanță profundă, transmitând un mesaj de compasiune, iubire și îndrumare care contrastează puternic cu înțelegerea lor anterioară despre Dumnezeu. Aceste întâlniri îi determină adesea pe indivizi să-și pună la îndoială credințele și să caute răspunsuri în învățăturile lui Iisus, marcând începutul unei treziri spirituale. Natura transformatoare a acestor viziuni a atras atenția nu numai în Iran, unde fenomenul este cel mai frecvent raportat, ci și în întreaga lume musulmană.
Shank crede că ceea ce se întâmplă în Iran face parte dintr-o mișcare mai amplă care afectează întreaga lume musulmană. În Afganistan, de exemplu, creștinii secreți se confruntă cu riscuri grave, practicându-și credința sub amenințarea permanentă a persecuției talibanilor. Pericolul de a fi descoperiți creează o atmosferă generalizată de neîncredere în rândul credincioșilor, care trebuie să facă față fricii constante de infiltrare. Shank subliniază miza mare: „Acceptarea lui Hristos vine cu o amenințare foarte reală de moarte.” În ciuda acestor provocări, feedback-ul din Afganistan indică faptul că un număr tot mai mare de oameni îmbrățișează creștinismul, motivați de dorința de a avea o relație cu Dumnezeu care să fie profund personală și mântuitoare. Yemenul reprezintă un alt exemplu frapant al acestei mișcări. Studiile sugerează că răspândirea creștinismului în această țară se produce la o rată de aproape două ori mai mare decât rata globală. Această creștere este deosebit de remarcabilă, având în vedere tradițiile islamice profund înrădăcinate în Yemen și criza umanitară actuală care domină țara în acest moment. Între timp, chiar și în Arabia Saudită, o națiune cunoscută de mult timp pentru interpretarea strictă a islamului, există semne de toleranță crescută.
Nettleton, de la „Vocea Martirilor”, observă că, „deși mediul pentru creștini rămâne dificil, monarhia saudită a început să recunoască posibilitatea coexistenței pașnice cu creștinii.” Aceasta reprezintă o schimbare semnificativă față de atitudinea de acum un deceniu sau două, când orice formă de pluralism religios era ferm respinsă.
Povestea convertirilor în masă a câștigat avânt pe rețelele de socializare. Un tweet viral al comentatorului conservator Dinesh D’Souza a afirmat că „Milioane de musulmani se convertesc la creștinism”, stârnind discuții pe scară largă și strângând mii de răspunsuri. Investigații ulterioare au descoperit un interviu mai vechi, din 2000, în care Al-Qatani ar fi declarat că „667 de musulmani se convertesc la creștinism în fiecare oră,” ceea ce echivalează cu 16.000 de convertiri zilnice și 6 milioane anual. Deși cifrele sunt uimitoare, ele nu au surse credibile, ceea ce pune sub semnul întrebării acuratețea lor.
Cu toate acestea, dovezi anecdotice de la organizații misionare precum „Fluxul” și „Vocea Martirilor” precum și mărturii personale ale convertiților indică o creștere semnificativă a creștinismului în rândul musulmanilor. Noii credincioși din Orientul Mijlociu consideră trezirea lor spirituală ca parte a unei mișcări mai largi a Duhului lui Dumnezeu, o undă de transformare care are potențialul de a remodela nu doar vieți individuale, ci și întregi națiuni. În regiuni adesea etichetate ca bastioane islamice, Duhul Sfânt sparge bariere și schimbă vieți în moduri care sfidează așteptările culturale și politice. Mesajul Bibliei, cu chemarea sa universală la mântuire prin Iisus, transcende granițele, vorbind inimilor oamenilor din toate colțurile lumii. Această mișcare nu se limitează la o singură țară sau comunitate, ci este o mărturie a naturii profunde și universale a iubirii lui Dumnezeu, oferind speranță și reînnoire oamenilor care au îndurat mult timp opresiunea, nedreptatea și disperarea.
Pentru mulți din Orientul Mijlociu, realizarea iubirii necondiționate a lui Dumnezeu este un concept revoluționar. Ea înlocuiește frica de pedeapsa divină cu asigurarea harului și iertării, introducând un Dumnezeu accesibil, milostiv și profund interesat de bunăstarea lor. Schimbarea spirituală care are loc nu se referă doar la credința personală, ci creează valuri în structura socială și culturală a regiunii. Orientul Mijlociu, considerat mult timp ca fiind rezistent la schimbare, trece printr-o transformare silențioasă, dar incontestabilă. Pe măsură ce oamenii acceptă darul mântuirii prin Iisus, peisajul spiritual al regiunii începe să se schimbe. Această transformare are la bază un mesaj care aduce libertate, adevăr și lumină în locuri mult timp umbrite de întuneric. În ciuda opoziției semnificative, dragostea și adevărul lui Dumnezeu continuă să pătrundă în aceste regiuni, înmuiind inimile și inspirând speranță acolo unde era cândva disperare.
Pomelnice online și donații
Doamne ajută!
Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.
Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .
Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)
Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.
Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!









6 Comment
Slavă lui Dumnezeu! Să îi ajute Dumnezeu pe cât mai mulți să cunoască Dreaptă Învățătură.
Mare minune, slava Domnului.
Mi-a venit acum în minte o întrebare: o fi vreo legatura între aceasta si atacul asupra Iranului?
Da
Iertare parinte, dar trebuie sa fim echilibrati si sa verificam sursele care distribuie diferite informatii
https://spzh.eu/ro/news/86431-khristianstvo-v-irane-rastet-bystree-chem-hde-libo-v-mire-otchet
Conform informațiilor misiunii creștine Open Doors, în 2014 numărul creștinilor din Iran era de aproximativ 370 de mii de persoane (aproximativ 0,5% din populație). Totuși, până în 2025, conform organizației Article 18, acest număr a crescut aproape de două ori — până la 800 de mii.
Pana la un milion mai este putin.
Doamne ajuta!
„Uniunea Jurnaliștilor Ortodocși” este o recunoscută trompetă ideologică rusă controlată de fostul KGB, actualul FSB.
Doamne ajuta