
Puterea rugăciunii – p. Teologos
16 septembrie 2025
În memoria lui Charlie Kirk – p. Iosia Trenham
17 septembrie 2025Urmăriți un foarte interesant dialog în care Iain Mcgilchrist și Paul Kingsnorth pun în evidență viziunea inumană asupra suferinței și lumii ce se răspândește în epoca modernă.
Vizionare plăcută!
Powered by RedCircle
Iain Mcgilchrist și Paul Kingsnorth despre suferință
– … statelor de a controla discursul, în special în Europa, este pentru mine o manifestare a unui fel de îngrijorare a sistemului pentru cât de deranjați sunt oamenii de numărul de tendințe, pentru că nu ar trebui să tot facă asta dacă oamenii nu ar fi vrut să continue să se plângă.
– Da, exact.
– În ceea ce privește tehnologia, în fine, sunt scrise destul de multe despre asta în [cartea mea] „Împotriva mașinii”, dar noțiunea de Internet al Corpurilor nu este o teorie a conspirației, ci exact într-acolo se presupune că trebuie să meargă lucrurile, deci, smartphone-ul este exact menit să fie un fel de treaptă către cipul în corp. Internetul Lucrurilor este acolo unde totul este conectat la web, fie că e frigiderul tău, mașina ta sau orice altceva, și asta deja se întâmplă, Iar următoarea etapă este Internetul Corpurilor, adică în care lucrul rațional de făcut este să ai un cip în mână, în mâna dreaptă, care este locul unde se spune că va fi semnul fiarei, apropo, în Cartea Apocalipsei. Dar nu, sunt sigur că asta este pură coincidență. Dar, știi, ai asta.
Și, apropo, oamenii au făcut deja asta. Oameni din diverse părți ale lumii deja au cipuri. Am întâlnit odată un bărbat care avea un cip în braț, căruia îi plăcea să se numească primul cyborg din lume. Și asta se întâmpla acum 10 sau 15 ani și era foarte mulțumit.
– Cred că ai scris despre asta, da.
– Da, cred că am scris. Și așa se presupune că va fi planificat viitorul. Și din nou, din perspectiva tezei tale despre dominanța emisferei stângi, are perfect sens rațional. Uite, totul este conectat cu totul. Putem face totul doar cu cipul din brațele noastre, suntem conectați. Adică poți intra într-un magazin cu acest cip în braț, nu e nevoie să fie niciun om în magazin ca să-ți vândă lucruri. Mergi prin magazin, scanerele vor observa ce ai luat și apoi pur și simplu ieși din magazin. Foarte rațional. În același timp, banii vor fi retrași din contul tău bancar, nu trebuie să scoți cardul de credit, nu trebuie să vorbești cu niciun om. Întreaga lume devine acest lucru tehnologic fără fricțiune, pe care un anumit tip de persoană, foarte dominată de emisfera stângă, probabil că îl consideră minunat, același tip de oameni care cred că Terraformarea planetei Marte e minunată și să trăim în spațiu, și să minăm asteroizi și să ne încărcam mințile în cloud, pentru că, din nou, bazându-ne pe noțiunea ta, acesta este un lucru pur rațional de făcut. Are perfect sens. Dacă ignori ceea ce poate vedea emisfera dreaptă, dacă ignori întreaga imagine…
Eu ascultând această viziune asupra lumii am acest sentiment de oroare, dar am vorbit cu oameni care cred că este absolut fantastică. Și există o asemenea prăpastie între aceste perspective asupra lumii. Este foarte dificil să… Aceasta este o întrebare la care trebuie să ajungem: Cum, Doamne, am putea face o punte peste prăpastia dintre cele două moduri radical diferite de a vedea lumea pentru că oamenii care creează narațiunea și oamenii care creează tehnologia ne împing foarte, foarte repede în această direcție, această lume robotică a emisferei stângi, care ne duce în… Da, Dumnezeu știe ce oroare. Dar, după cum spuneam, ei nu o văd ca pe o oroare. Ei o văd ca pe ceva utopic.
– Da, pentru că este atât de mult de spus despre toate acestea. Și o parte din asta este, cred, completa pierdere a oricărei înțelegeri a ceea ce înseamnă să fii om, să fii o ființă umană. Noi nu mai știm cine suntem, ce facem aici și… tot ceea ce face viața mai lipsită de fricțiuni, chiar dacă ne sacrificăm libertatea, demnitatea și totul doar pentru a fi această entitate care consumă și trebuie să fie servită cu mâncare și altele și, care, de preferat, nu ar trebui să călătorească și ar trebui să permită statului să-i citească mintea ca să nu aibă niciun gând potrivnic.
Oare nu văd oamenii că această tendință către conformitate și existență mecanică, dacă ar reuși, ar distruge complet libertatea noastră și demnitatea noastră? Și multe dintre lucrurile pe care ni le-ar oferi sunt pur și simplu ca niște dulciuri, probabil chiar literalmente dulciuri. Dar mă gândesc, știi, când oamenii vorbesc despre dorința de a deveni o mașină, la faimoasa poveste a lui Pinocchio, care era un mecanism ce voia să devină o persoană adevărată. Adică, Pinocchio voia să fie un băiat adevărat. Și în filmul Disney, care nu e deloc rău, pe care îmi amintesc că l-am văzut în copilărie, este luat de cineva, cumva de un agresor, care îl ademenește într-un tărâm de joacă unde totul este strălucitor și colorat și nimeni nu trebuie să muncească. Și pentru o clipă, este oarecum sedus de asta și trebuie să învețe pe calea grea că, de fapt, sta nu va fi o cale către oriunde ar vrea el să meargă, iar asta nu este compatibil cu a fi în viață.
Dar eu aș înțelege, și sunt sigur că mulți ascultători vor spune: Despre ce tot vorbește? Dar eu vreau să spun că, eu cred că ne înșelăm complet când credem că orice fel de fricțiune, orice fel de opoziție, orice fel de restricție este ceva ce ar trebui eliminat și este negativ. Împlinirea este adesea ceva ce nu vine decât dacă ai depășit un anumit obstacol pentru a o obține, iar făcând asta, îți mărești capacitatea de a face lucruri ca ființă umană, și cu siguranță ce poți face tu. Dar cineva care nu a făcut niciodată asta și nu a suferit niciodată sau nu i-a fost voința zădărnicită va ajunge să devină o persoană monstruoasă care nu va avea prieteni, pentru că nu este o persoană bună de cunoscut.
Suferința este parte din ceea ce ne face împliniți, și spun asta citându-l pe Viktor Frankl, care până la urmă și-a văzut familia distrusă într-un lagăr de concentrare și abia a scăpat cu viața din unul el însuși. La urma urmei, el era o figură autoritară și a spus că cele trei lucruri care împlinesc o viață umană sunt: primul – a fi împreună cu alți oameni, lucru pentru care știu că există o mulțime de dovezi cum că asta este important pentru fericirea și sănătatea umană. El nu a spus comuniunea cu natura, care cred că este importantă, însă a spus: simțirea că ai depășit un obstacol pentru a realiza ceva important. Iar al treilea lucru era să fi suferit, și că în suferință devenim oameni. Suferința, evident, nu este ceva ce ar trebui căutat, desigur, și există suferință atât de neconceput și atât de îngrozitoare încât e greu să știi ce să spui despre ea, și este o problemă celebră pentru toți cei care o înțeleg.
Dar totuși, rezistența și ceea ce numim negarea unor pofte înseamnă adesea calea către ceva mai măreț. Goethe are acest vers: „In der Beschränkung zeigt sich erster Meister.” Adică: „În constrangere maestrul își arată măiestria.” E celebru faptul că poeții au fost adesea forțați să creeze cele mai bune versuri de tirania unei scheme de rimă și măsură. Și, la urma urmei, definiția, care face ca un lucru să fie ceea ce este, definirea lui înseamnă separarea lui de altceva, și asta înseamnă că are anumite limite. Asta nu înseamnă că este divizat atomistic pentru totdeauna de orice altceva, dar pentru a fi o entitate identificabilă trebuie măcar să fie distinct, iar parte din asta este formarea granițelor. Scuze, am deviat puțin de la subiect.
– Nu, este foarte interesant. Chesterton a spus că a iubi ceva înseamnă a iubi limitele sale, ceea ce a apărut ca…
– Este foarte bine. Scuze, înainte să continuăm, Chesterton a mai spus ceva care mi-a venit în minte mai devreme când ai spus: „Dar uite, totul este rațional”, spun oamenii. Da, și am avut de-a face cu mulți oameni extrem de raționali care sunt nebuni, nu doar după părerea mea, ci a tuturor. Deci, unul dintre lucrurile legate de schizofrenie este că se obișnuia să se spună că oamenii își pierd rațiunea, iar Chesterton a spus că un nebun nu este cineva care și-a pierdut rațiunea, ci a pierdut totul în afară de rațiune, și asta este evident în schizofrenie. Deci ei nu sunt iraționali. Ei și-au pierdut rațiunea doar în sensul de a fi oameni rezonabili, familiarizați cu experiența. Deci dacă ei aud o voce în cameră și nu e nimeni acolo se gândesc: Cum a putut să ajungă asta în cameră? Trebuie să fie prin acea priză de acolo, și vecinii au umblat la cabluri și transmit mesaje prin priză. Și într-un fel are un sens științific raționalist, dar nu are niciun sens rațional pentru oricine știe ceva despre lume.
– Nu, asta este… Mă gândeam acum la…, mă gândeam la limite și la suferință, de fapt, pentru că fiecare religie din lume învață că suferința este calea către Dumnezeu, către iluminare, către îmbunătățire spirituală, și din nou, nu ar trebui să o cauți intenționat, dar când vine la tine, îți este dată cu un scop. Iar societatea în care trăim acum învață că cel mai mare bine este să abolim suferința, și nu e chiar așa. Din nou, e vorba de nuanță, asta nu este întotdeauna un lucru rău, uneori e bine să abolim suferința, este bine să avem progrese medicale și diverse lucruri pe care le prețuim. Dar odată ce pui asta pe un piedestal și ești pregătit să sacrifici aproape orice pentru o utopie axată pe siguranță, atunci ce obții este ceea ce a scris Aldous Huxley în cartea „Minunata lume nouă”, care este exact unde suntem acum, mi se pare, ai o utopie axată pe siguranță în care oamenii renunță la libertatea lor în schimbul plăcerii.
Întregul mod de gândire din Silicon Valley, și am studiat destul de mult acest lucru și am vorbit cu unii dintre cei implicați, este exact despre eliminarea suferinței din toată viața umană, care e văzută ca cel mai mare bine. Este extrem de utilitarist. Dacă putem elimina toată suferința, atunci am reușit. Și modul suprem de a elimina toată suferința este să abolim moartea, ceea ce este moartea suferintei, și este pur și simplu abolirea umanității Și, știi, totul se lovește de limite. Fiecare societate tradițională, fiecare învățătură religioasă spune că limitele sunt importante. Trebuie să te lovești de unele suferințe asta e ceea ce te schimbă, asta te ajută să crești.
Această mentalitate spune: „Nu, să abolim acele lucruri, nu avem nevoie de ele. Vrem ușurință, lipsă de suferință și sfârșitul morții.” Și asta ajunge să fie, în mod ciudat, o versiune exact inversată, să zicem, a poveștii creștine în care avem o ascensiune către rai, dar [acum] raiul în care urcăm este încărcarea minților noastre într-un Silicon Cloud sau într-o inteligență artificială. Este o viziune foarte ciudată, aproape autistă, utilitaristă despre cum ar arăta o lume fără suferință. Și ajunge să fie ceva care pentru mine arată a iad, de fapt, în mod Ironic, ajunge să arate ca un loc în care nu există libertate, nu există umanitate, nu există nimic din ceea ce am recunoaște ca fiind oricare dintre aceste lucruri. Deci, e aproape ca și cum ajungem să vedem consecințele propriilor noastre fantezii, cumva, desfășurându-se în jurul nostru.
– Da, exact. Și nu am putea fi creativi, pentru că eu cred că nimic nu este creat fără un anumit grad de suferință. Trebuie să existe un efort împotriva a ceva care face un lucru nou să ia naștere. Oamenii pot să nu fie de acord cu asta, dar oricum, eu cred la fel ca tine și ca toate marile tradiții religioase, că noi creștem și devenim mai mult prin suferință și prin moarte. După cum a spus Goethe, moartea este modul naturii de a crea mai multă viață.
Pomelnice online și donații
Doamne ajută!
Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.
Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .
Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)
Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.
Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!








