Noblețea sufletească – Cuviosul Emilianos Simonopetritul

Ascultați un cuvânt foarte duhovnicesc al Cuviosului Emilianos Simonopetritul în care acesta, plecând de la exemple ale Sfinților Părinți, ne arată cum viața duhovnicească este plină de noblețe și delicatețe.

Vizionare plăcută!

Powered by RedCircle

Noblețea sufletească – Cuviosul Emilianos Simonopetritul

Oare e virtute ceea ce spui tu despre fratele tău? E spre lauda și cinstea lui? De ce vorbești despre el dacă nu este de față? Dacă era prezent, ți-ar fi tras una și te-ai fi temut de el! Acum, că nu e de față, de ce nu-l respecți și nu te temi de îngerul lui, care e prezent înaintea lui Hristos, Care se află printre noi?

Mai spune Marele Vasile ca nimeni să nu râdă de frații săi. Dacă faci ceva de felul acesta… Adică, stăm aici împreună. Să presupunem că cineva dintre noi a făcut ceva urât. Și eu fac un semn, iar ceilalți bușesc în râs, vâzându-l pe cel care a făcut ceva nu chiar potrivit. Sfântul Vasile Cel Mare se adresează monahilor. Nu vă temeți! Spune să se afurisească pentru o săptămână. De ce? Pentru că au râs de altcineva. Oare putem râde de Hristos? Cum ne vom comporta cu chipul lui Hristos [din aproapele]?

Mai spune Sf. Vasile că nimeni nu trebuie să îndrepte pe aproapele, sau să-i răspundă împotrivă folosind multe argumente. Adică eu îți zic, tu îmi răspunzi împotrivă, eu îți aduc argumente, tu iarăși insiști și eu îți spun să continuăm mâine, ca să mă documentez pănă atunci. Ce facem? Nimic! Nici oameni nu suntem, nici nu aparținem vreunei alte împărății. E nevoie să fim cu multă luare-aminte. Vedeți, încă ceva relativ la asta.

Spune iarăși Marele Vasile: când mergi la altcineva, să nu devii o povară. Mergi, de pildă, la niște rude acasă și ai în minte: „E verișoara mea! E cumnata mea! [Ce contează?]” Și începi să vorbești de nu te mai oprești, iar pe ea, săraca, o ia somnul, nu știe cum să îți zică să pleci… Și tu începi iarăși să îndrugi câte și mai câte. Ea își face cruce, poate că ai să pleci, dar nu o faci. Ești om obositor. Să nu fii niciodată o povară pentru celălalt! Sfântul Vasile o spunea – el fiind un atât de mare ascet! Mergea cocoșat din pricina nevoinței sale. Însă el era un om atât de sociabil !

Și mai spunea: „Atunci când discutați, să fie chipul vostru vesel, plin de zâmbet. Să aveți o vorbă dulce atunci când discutați, să curgă miere din gura voastră. Și niciodată să nu vorbești aspru și dur cu fratele tău.” Și chiar de-ar fi nevoie să-i faci celuilalt observație, să-l îndrepți – dacă ești în postura de învățător, profesor, duhovnic, tată, mamă, având un ascendent asupra lui – dacă va fi nevoie să-l corectezi, să o faci cu multă dulceață. Deoarece, dacă se va răni, inima lui se va închide și nu vom reuși nimic. Dimpotrivă, va fi și mai rău!

Mai e un alt canon pentru monahi. Sfântul Theodor Studitul spune: „Atunci când condamni un om, vorbindu-l de rău, să mânânci vreme de patru luni mâncare uscată.” Ce înseamnă asta? Un pic de pâine, puțintică apă – patru luni. Vedeți cât de mult cinstește omul? Pentru că l-am vorbit de rău, patru luni [am canon]…. Și dacă nu poți face asta, atunci să nu te împărtășești 40 de zile. Gândiți-vă că monahii se împărtășeau zilnic atunci! 40 de zile era mult. Dacă noi ne împărtășim de patru ori pe an, înseamnă că pentru 10 ani nu ar trebui să ne împărtășim – în același caz. De ce? Căci l-am vorbit de rău, l-am judecat pe fratele meu! Ați văzut cât de atenți sunt Părinții la aceste lucruri?

Și dacă fratele face ceva mai rău – adică vrea să se răzbune -, știți cine spune acest lucru? Sfântul vostru, Neofit Zăvorâtul. Tot monahilor o spunea. Dacă cineva vrea să se răzbune… Să zicem că mi-ai făcut un rău, și eu țin minte acel lucru. După un an sau doi tu vii la mine și îmi ceri ceva, iar eu îți zic: „Îți amintești când nu ai vrut să-mi dai acel lucru, acum câțiva ani?” Spune Sfântul Neofit că cel care se răzbună să se afurisească pe viață. Știți ce înseamnă afurisire? Să-l scoată din obște pe acel monah, să mănânce separat și să nu se împărtășească. Era un lucru extrem de important.

Și mai spune încă ceva Sfântul Vasile, în special, pentru femei. Zice multe altele pentru femei, dar nu le mai amintesc, ca să nu vă amărăsc. Zice, însă, ceva fain. „Cea care face semn din ochi cu viclenie, mâhnind pe aproapele, să se afurisească vreme de o săptămână.” Acest lucru era pentru maici. Ce voia să spună, așadar? Atunci când facem semne din ochi, ca să o supărăm pe cealaltă soră… [În cazul vostru], de exemplu: vine o femeie îmbrăcată frumos, și eu mă strâmb și zic alteia: „Ce e și cu rochia asta pestriță?”

Vedeți ce spune Sfântul? Ce noblețe sufletească exprimă! Marii Părinți ai Bisericii au fost astfel de oameni!

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!