Vocea din capul tău – p. Iosia Trenham

Urmăriți un frumos cuvânt al părintelui Iosia în care acesta, plecând de la Epistola Sf. Ap. Pavel către Evrei, ne vorbește despre diferența fundamentală dintre Noul și Vechiul Legământ.

Vizionare plăcută!

Powered by RedCircle

Vocea din capul tău – p. Iosia Trenham

Bună tuturor, Dumnezeu să vă binecuvinteze. Mulțumesc mult pentru atenție.

Am pregătit o reflecție pentru voi, intitulată „Vocea din capul tău”. Sunt în mijlocul predării unei serii de cursuri despre Epistola Sfântului Pavel către Evrei la școala catehetică a parohiei noastre, Școala Catehetică Sfântul Ioan, care are loc miercurea seara aici. Și m-am bucurat enorm, sper că și studenții s-au bucurat de această expunere a acestei incredibile Epistole către Evrei.

Întreaga scrisoare este o încercare a Sfântului Pavel de a-i convinge pe creștinii evrei care sufereau persecuții pentru credința lor să se agațe de credința lor și să o trăiască și să nu se întoarcă în niciun caz la iudaismul lor, să nu cadă în niciun caz în apostazie. Din acest motiv, există șase avertismente majore împotriva apostaziei care sunt presărate pe tot parcursul epistolei. Argumentul său fundamental este că Hristos este suveran, peste îngeri, suveran peste profeți, deasupra lui Moise și Aaron, deasupra preoției levitice și a întregii ei preoții și că noul legământ a înlocuit vechiul legământ, iar vechiul legământ este acum trecut.

Acesta este mesajul Sfântului Pavel și el spune, de fapt, că atunci când El a spus „un nou legământ”, acesta e un citat, referindu-se la Dumnezeu, El a făcut ca primul legământ să fie învechit și învechit fiind, e gata să dispară. Acesta este comentariul Sfântului Pavel asupra întregului sistem evreiesc al Vechiului Testament. Vechiul legământ s-a împlinit în Iisus în noul legământ, iar cel vechi a dispărut. Este, în cuvintele sale, „învechit” și nu va fi reînviat. Nu există viitor pentru vechiul legământ. Slavă Domnului că nu se mai poate reînvia. Domnul a clarificat acest lucru definitiv atunci când, ca împlinire a profeției lui Iisus templul din Vechiul Testament a fost distrus de romani în anul 70 d.Hr.

Gloria noului legământ prezisă de profeți precum Ieremia și Ezechiel, gloria noului legământ se găsește în multe, multe, multe realități frumoase. Puterea sa – gândește-te la Duhul Sfânt – interioritatea sa, locuirea Duhului Sfânt în toți credincioșii, cunoașterea personală a lui Dumnezeu, de la cel mai mare până la cel mai mic – așa au descris-o profeții – toți Mă vor cunoaște, zice Domnul Dumnezeu, de la cel mai mare până la cel mai mic, nu doar profeții, nu doar cei din cercul interior. Cunoașterea personală a lui Dumnezeu, de la cel mai mare până la cel mai mic, înnoirea minții, rugăciunea intimă și legea întipărite în adâncul inimii: Voi scrie Legea Mea în inima lor și o voi grava în mintea lor. Aceasta este promisiunea noului legământ.

Și, de fapt, exact asta s-a întâmplat la stabilirea noului legământ în Hristos. Aceasta este ceea ce a realizat Iisus venind pe acest pământ și învingându-i pe dușmanii noștri și stabilind Împărăția Sa pe pământ. Aceasta este slava noului legământ și aceasta este tema nu doar a prezicerii profetice a acestuia, ci și a epistolei către Evrei.

Gândiți-vă cum a manifestat Iisus această interioritate, această scriere puternică a legii lui Dumnezeu despre omul dinlăuntru, în inimă, în propria sa învățătură, în special în predica de pe munte, când Domnul, într-o aplicare neobosită, ia o înțelegere exterioară, care era comună printre ascultătorii Săi, și o întipărește în omul lăuntric. El a zis: „Ați auzit că s-a spus: «Să nu comiți adulter». Dar Eu vă spun că cel ce uită la o femeie, poftind-o, a și comis adulter cu ea în inima lui.” Iată-l pe Iisus luând porunca a șaptea și făcând această aplicare interioară a noului legământ. El face aceasta pentru toate poruncile sfinte. Aceasta este una dintre marile minuni ale noului legământ, interioritatea sa.

Și pentru această reflecție, aș dori să subliniez că unul dintre miracolele noului legământ este acela că Duhul Sfânt înviază conștiința ființei umane. Înnoirea conștiinței prin Duhul Sfânt este unul dintre roadele a ceea ce a realizat Iisus pentru neamul omenesc. „În vechiul legământ se oferă daruri și jertfe care nu pot face pe închinător desăvârșit în conștiință, deoarece se referă doar la mâncare și băutură și la felurite spălări, rânduieli ale trupului impuse până la o vreme de reformare.

Dar Hristos, când a apărut ca mare preot al bunurilor viitoare, El a intrat în cortul mai mare și mai desăvârșit, nefăcut de mâini omenești, nu din făptura aceasta. Prin propriul său sânge, El a intrat în Locul Sfânt, o dată pentru totdeauna, dobândind răscumpărarea veșnică. Iată-l pe Sfântul Pavel explicând că toată structura preoției și a închinării din Vechiul Testament, cu tabernacolul și chivotul legământului, sunt toate depășite, sunt toate învechite. Iisus nu a intrat într-un cort pământesc. Nu. Spre deosebire de preoții leviți care veneau și plecau, Iisus a intrat în tabernacolul ceresc și acolo ne-a cumpărat răscumpărarea veșnică. Și unul dintre aspectele acelei răscumpărări este reînnoirea conștiinței.

Ce înseamnă asta? Noi, credincioșii, trebuie să înțelegem acest lucru și să învățăm să trăim în bună înțelegere cu conștiința noastră. Conștiința este un dar prețios oferit de Dumnezeu tuturor ființelor umane, un aspect esențial al umanității noastre. Și conștiința noastră a decăzut odată cu decăderea rasei umane. Fiecare aspect al umanității a suferit teribil în cădere, inclusiv conștiința. Dar Iisus ne-a răscumpărat conștiința. Răscumpărând rasa umană și înălțându-ne pe noi, El a răscumpărat și a înălțat și conștiința. Ce înseamnă exact asta?

Ei bine, în Vechiul Testament, nu există de fapt niciun cuvânt ebraic pentru conștiință. Funcția conștiinței poate fi înțeleasă ca intrând în categoria inimii. De exemplu, se spune despre regele David că atunci când a păcătuit, inima lui l-a afumat. Cred că putem înțelege asta ca pe un apel la conștiință. Traducerile în engleză ale Vechiului Testament folosesc cuvântul conștiință o singură dată. Majoritatea traducerilor îl folosesc o singură dată. Și, de fapt, nu există niciun cuvânt ebraic care să fie paralel cu cuvântul grecesc pentru conștiință „sinidisis” sau cu latinescul „conscientia”. Acelea sunt cuvinte pe care le-au folosit Părinții Bisericii, pe care le-au folosit și apostolii pentru a descrie funcționarea conștiinței răscumpărate în Hristos.

Regele David, nu este o surpriză că singura referință adesea tradusă prin conștiință în Vechiul Testament se referă la regele David și la păcatele sale, deoarece el a fost un creștin atât de mare înainte de creștinism, atât de conștient de viața sa interioară, atât de conștient de inima sa, și atât de pocăit. Pocăința sa după păcatul comis cu Bashibba și uciderea lui Urie a fost atât de profundă încât a devenit normativă pentru creștini. De aceea folosim Psalmul 50 compus de regele David ca răspuns la păcatele sale, în care el face referire la Duhul lui Dumnezeu și își exprimă conștiința rănită prin faptele sale murdare. El oferă o pocăință plăcută Domnului. Și o citim în fiecare zi. Noi creștinii, citim Psalmul 50 în mod constant în slujbele noastre din biserică, dar și în viața personală.

Noul Testament, însă, reflectând realitatea noului legământ și această mare și puternică interioritate a mântuirii pe care a realizat-o Hristos, folosește constant cuvântul conștiință. Există cel puțin 30 de referințe la conștiință în Noul Testament. Chiar dacă Noul Testament este mic în comparație cu Vechiul Testament, importanța conștiinței este extrem de mare, așa cum a fost stabilit de Domnul și de apostoli. Chiar și filosofii greci din secolul I, precum Senica, au dezvoltat o filozofie foarte frumoasă, și în cazul lui am spune chiar teologie a conștiinței. Seneca, filosoful păgân din secolul I, contemporan cu Sfântul Pavel, a susținut chiar că persoana cu care împărtășești cunoștințe…

Desigur, asta însesmnă cuvântul conștiință – sinidisis înseamnă a cunoaște împreună cu – și „conscientia” la fel, „a cunoaște cu…”. Cu cine îți cunoști viața interioară? Răspunsul este că o cunoști împreună cu Dumnezeu. Dumnezeu vorbește prin conștiința ființei umane și știe împreună cu tine dacă ești bun sau dacă ești rău. Și a avea o ureche care ascultă conștiința este extrem de important. Noul Testament vorbește despre conștiință în moduri bune și în moduri rele. Există calități ale unei conștiințe bune și există calități ale unei conștiințe rele. Calitățile unei conștiințe bune includ cuvintele bună, ireproșabilă, limpede, curată și pură. Calități din Noul Testament care vorbesc negativ despre conștiință sunt cuvinte precum: slabă, o conștiință slabă, rănită, o conștiință rănită, o conștiință pângărită, o conștiință îndemnată să păcătuiască, o conștiință rea, o conștiință vinovată și, cel mai rău dintre toate, folosită de Sfântul Pavel, o conștiință usturătoare.

Conștiința însăși este o capacitate unică umană de autocunoaștere, un dar incredibil de la Dumnezeu, care ne ajută să înțelegem binele și răul. Este un judecător interior care face apel la o lege scrisă în inima tuturor ființelor umane de către Dumnezeu, o parte din însăși ființa noastră, așa cum a fost modelată după chipul Său. Conștiința bună nu este doar conștiința care mărturisește împotriva răului, ci conștiința bine formată încurajează ceea ce este bine și chiar produce bucurie în colaborare cu Duhul Sfânt. Asta face o conștiință prețioasă și bine formată.

Voi încheia citindu-vă un citat frumos despre conștiință al Sf. Ignatie Briancianinov din incredibilul său text, Câmpul. El descrie conștiința foarte, foarte frumos. El spune așa: „Conștiința este un simț al sufletului uman, o voce subtilă, luminoasă, care distinge binele de rău. Acest simț este mai bun decât mintea în a distinge pe unul de celălalt. Este mai greu să păcălești conștiința decât mintea. Conștiința este legea naturală. Conștiința a călăuzit omenirea înainte ca legea să fie scrisă, iar activitatea corectă a conștiinței, reînnoită în noi prin botez, este întărită și ridicată prin urmarea învățăturilor lui Hristos. Pentru ca conștiința să fie într-o stare sănătoasă și să funcționeze corect, trebuie să fie orientată către învățăturile Bisericii. Deoarece fiecare gând incorect acceptat de o persoană are o influență asupra conștiinței, începe să îndepărteze conștiința de calea cea dreaptă. Păcatul voit întunecă, tocește și asurzește conștiința și o adoarme. Și orice păcat care nu este purificat prin pocăință își lasă influența negativă asupra conștiinței. A ucide conștiința nu este posibil. Va însoți o persoană până la scaunul de judecată finală al lui Hristos. Și acolo o va acuza pe persoană. Conform explicației sfinților părinți, adversarul unei persoane menționate în evanghelii este conștiința. Așa cum muchia unui cuțit e ascuțită de o piatră udă, conștiința este ascuțită de Hristos. Ea devine iluminată prin studiul evangheliilor. Se perfecționează prin împlinirea poruncilor evanghelice. De la lene și păcate aparent nesemnificative, progresăm încet spre căderi mai grave în păcat. Pierderea sensibilității poate fi confundată cu o stare de conștiință curată. În această stare de întuneric și răceală teribilă, diverse păcate intră liber în suflet și, în final, își găsesc un cămin confortabil acolo. Astfel de păcate care se așează în suflet devin în cele din urmă obiceiuri la fel de bine înrădăcinate ca aspecte ale naturii noastre și uneori chiar mai mult.” Doamne, ai milă!

„Aceste obiceiuri păcătoase se numesc patimi. O persoană nu observă acest lucru și totuși devine legată din toate părțile de păcat, în sclavie și captivitate completă față de el. Păzește-ți conștiința înaintea lui Dumnezeu. Păzește-ți conștiința înaintea fratelui tău. Păzește-ți conștiința în ceea ce privește lucrurile lumii. Conștiința, niciodată tăcută, întotdeauna dreaptă, ne păzește și ne amintește ce trebuie să păstrăm și ce trebuie să respingem.” Ce dar prețios est conștiința! Iubește-ți conștiința, îngrijește-ți conștiința, întărește-ți conștiința, informează-ți conștiința, protejează-ți conștiință!

Dacă doriți să aflați mai multe despre acest aspect glorios al faptului de a fi o ființă umană și despre cum Iisus în noul legământ reînnoiește conștiința persoanei, puteți accesa o serie de predici pe care le-am ținut despre conștiință, numită „Vocea din capul tău. reflecții asupra conștiinței”. Se găsește în aplicația Petristic Nectar, la secțiunea prelegeri teologice. Sper că va fi edificatoare pentru voi. Dumnezeu să fie cu voi.

Una dintre cele mai mari bucurii din slujirea mea este să fiu martor la frumusețea unui cuplu care își trăiește vocația iubirii prin sacramentul căsătoriei. O modalitate utilă de a reînnoi harurile speciale ale vieții de căsătorie este să vă împărtășiți experiențele cu ceilalți și să ascultați mărturiile celor cu perspective speciale asupra acestui mister sfânt. Părintele Josiah Trenham, preot paroh al Bisericii Ortodoxe Sfântul Andrei din Riverside, California, a reunit mai multe personalități și campioni ai căsătoriei la conferința anuală despre căsătorie a Petristic Nectar Publications. Tema este: „Căsătoria – fundamentul civilizației”. Vă încurajez să vă înregistrați la această conferință specială pe www.themarriageconference.com pentru admitere generală sau bilete VIP. Aștept cu nerăbdare să vă ajut și să aud de la dumneavoastră și să împărtășesc reflecțiile mele despre sfințenia căsătoriei. Dumnezeu să vă binecuvânteze pe voi și familiile voastre!

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!