Cum să fii unul din cei 1% bărbați adevărați – p. Moise McPherson

Ascultați pe părintele Moise McPherson care ne prezintă în acest cuvânt foarte bun modul nobil în care bărbatul creștin se distinge de ceilalți 99%.

Vizionare plăcută!

Powered by RedCircle

Cum să fii unul din cei 1% bărbați adevărați – p. Moise McPherson

În numele Tatălui, și al Fiului, și al Sfântului Duh.

Când eram la jumătatea vâstei de 20 de ani aveam un mentor care mi-a pus o întrebare la acel moment, care m-a făcut să privesc circumstanțele vieții într-o lumină diferită. Și dacă îți pui această întrebare, cred că de multe ori vei ști care este răspunsul corect. Și el mă întreba, după ce îi povesteam despre vreo dilemă cu care mă confruntam, vreo problemă cu care mă luptam, el spunea: „Vrei să faci ce ar face 99% dintre creștini sau să faci ce ar face 1%?” În esență, ceea ce spunea el era: Ce crezi că ar face sfinții în această situație? Ce merge împotriva fiecărei înclinații pe care o ai? Ce se lovește de dragostea egoistă și te anihilează total? Ce decizie va fi cel mai greu de luat?

Și așadar, pe măsură ce treceam prin diverse circumstanțe și vorbeam cu el, el repeta această întrebare iar și iar. Și de fiecare dată știam răspunsul. Și nu numai atât, dar însăși întrebarea mă entuziasma să accept răspunsul, pentru că simțeam imediat acea competitivitate, acea înclinație de genul: nu vreau să fiu ca toată lumea. Vreau să mă împing mai departe. Vreau să îmbrățișez ce e mai dificil. Vreau să simt cum este să-mi trăiesc cu adevărat credința într-un mod care nu va fi confortabil. Videoul de azi este exact despre asta.

Ce fac 99% dintre oameni în general în cultura noastră? Aceștia sunt idolii tăi din cultura pop, stelele de cinema, Andrew Tate ai tăi, site-urile tale pentru masculinitate toți acești oameni care caută un anumit set de circumstanțe, statut și succes, așa cum îl prezintă ei tuturor, versus calea celor 1%, calea sfinților, a celor care Îl imită pe Hristos. În primul rând, cei 99% trăiesc pentru cele temporare. Toate calitățile pe care le caută ei încearcă să le atingă în această viață și încearcă să se agațe de ele și să le obțină. De fapt, când te uiți la sfera site-urilor despre masculinitate, bărbatul „de elită” se străduiește să obțină lucruri atât de trecătoare, efemere, temporale și materiale încât nu au substanță reală.

Pe când cei 1% trăiesc pentru cele eterne. Mintea lor și ochiul minții lor este ațintit nu doar asupra acestei vieți, ci asupra a ceea ce se va întâmpla, ce va trece dincolo, ce va răsuna în eternitate. Care este moștenirea mea pentru toată veșnicia, nu doar următorii 20, 30, 40 de ani, ci pe măsură ce trec în faza în care Îl întâlnesc pe Dumnezeu față către față și dau socoteală pentru toată viața mea, care sunt repercusiunile acelei vieți? Și ce înseamnă asta pentru sufletul meu? În partea asta sunt temporarul, trupul, egoul, mândria, masca, identitatea, pe când în aceasta e viața sufletului, viața interioară, esența a ceea ce sunt eu ca persoană, nu doar ceea ce văd ceilalți.

Și așadar, cei 99% conduc pentru sinele lor. Asta fac cei 99%. Bărbatul din cei 99% conduce pentru el însuși. Asta face el. Acesta e rolul lui în compania lui sau în guvern, sau chiar de multe ori văd asta în „creștinism”, la bărbații care vorbesc despre ierarhie în căsătorie și despre rolul lor de conducere, de cap al familiei, și modul în care ei descriu asta este atât de centrat pe sine, încât nu e vorba de a conduce pentru a sluji.

Acest bărbat de aici conduce pentru a sluji. Acest bărbat conduce și folosește conducerea sa și darurile pe care i le-a dat Dumnezeu și autoritatea sa în familie, în societate, în cultură, în Biserică, pentru a sluji oamenilor din jurul său și pentru a le face viața mai bună. El folosește acele daruri nu ca mijloc de a-și face viața mai ușoară. De fapt, a fi un adevărat lider îți face viața mai grea, pentru că trebuie să te ții la un standard mult mai înalt. Tu trebuie să dai ritmul. Tu trebuie să îți asumi responsabilitatea și povara acelei responsabilități pe care o vei purta pe umerii tăi.

Așa că tipul ăsta conduce pentru sine și caută statutul, toate aparențele statutului: mașina, Bugatti-ul, lanțurile, ceasurile de lux, toate astea ca să le arate celor din jur că a atins ceva, că e mai presus decât ei. Dar el e un om muritor. Când moare, intră într-un sicriu de brad la fel ca noi toți. Niciunul din acele lucruri nu intră acolo cu el. Și totuși, în viața asta, el încearcă neîncetat să se separe și să se diferențieze ca fiind mai bun, mai mult, ca unul care a atins ceva. Pe când cei 1% caută să aducă valoare oamenilor din jurul lor. Nu e vorba să se separe și să se ridice deasupra oamenilor, ci să coboare în mijlocul lor și să le facă viața mai bună și mai ușoară.

Deci, când soția mea se luptă să țină casa în ordine, eu nu folosesc poziția mea de conducător pentru a spune: Hei, acestea sunt lucrurile pe care le aștept de la tine, și momentele când trebuie făcute, și tot așa. Dacă bucătăria nu poate fi curățată, cine ar trebui să fie în picioare la ora 10:00 să o ajute să curețe bucătăria? Eu. Aceasta este datoria mea ca lider. Eu ar trebui s-o ajut să-i port povara. Dacă nu pot s-o fac eu la ora 10:00, ce fac? Angajez pe cineva să vină să o ajute, ca să-i ușurez greutățile cu care este copleșită. Eu caut să aduc valoare în viețile lor, ale oamenilor din jurul meu, ale celor care sunt sub grija mea, astfel încât să nu mă vadă doar ca pe o persoană separată care încearcă să-și trăiască viața separat și diferit de ei, ci ca pe o persoană aflată în mijlocul luptei lor și care le ușurează povara vieții lor.

Dar ce ziceți de aspectul fizic? Fizicul, avem o întreagă cultură de tipi de pe Instagram care vor toți să ajungă la 10% grăsime corporală, se „chinuie” să-și dezvolte mușchii și pectoralii. Îmi amintesc că am văzut un tip care chiar a reușit. Avea un fizic fenomenal. Și i-au zis: „Hai să testăm forța astăzi”. Tipul nu putea să ridice la bancă 315 livre (140 Kg). Avea sub 10% grăsime corporală și nu putea să ridice 140 Kg la bancă. Și atunci care-i scopul? Știi, dar ai abilitatea asta în cealaltă categorie. Știți, e amuzant pentru că intri adesea într-o sală de forță și întâlnești un tip. Da, poate are 15%, poate 20% grăsime corporală, dar tocmai a terminat un schimb de 10 ore lucrând în construcții sau construind ceva concret sau făcând ceva, lucrând cu mâinile. Și apoi vine la sală după ce a muncit din greu toată ziua și dă totul din el și e super puternic. Într-un scenariu de dezastru, o furtună care vine, devastând orașul tău, ce va face băiatul cu fizicul? După patru ore de muncă va fi epuizat, sleit de puteri, incapabil să mai facă mare lucru. Omul cu abilitate va fi acolo și îți va da o zi de 16 de ore, va muta copaci, va mânui drujba, va folosi ciocanul pneumatic, va face toate astea pentru că e construit fizic și puternic, nu-și construiește mușchi „umflați” doar de dragul de a arăta bine ca să poată posta ceva pe Instagram ce alți tipi să aprecieze.

Ierarhia. Oamenii adoră să vorbească despre ierarhie astăzi. Ierarhia, ierarhia. Ce vor ei să facă este să se pună pe ei înșiși în vârf. Eu sunt vârful ierarhiei. Eu sunt ierarhia familiei mele. Eu sunt ierarhia Bisericii. Eu sunt asta. Acum, avem o ierarhie în Biserică și în familie? Absolut, dar de fapt este o „ierarhie inversă”, unde mă pun pe mine însuși la bază. Iau ierarhia și răstorn piramida aia cu susul în jos și mă pun la bază, astfel încât eu să port greutatea responsabilității de a face ce trebuie făcut. Îi las pe toți ceilalți să-și pună poverile pe mine. Eu nu-mi pun poverile pe alții. În acest fel, de fapt, arăt modelul corect al „ierarhiei”, care este că eu sunt dispus să sufăr mai mult și să port mai multă greutate și mai multă luptă și mai multă responsabilitate și mai mult disconfort decât oricine altcineva.

Acești tipi sunt prădători. Când aceștia vorbesc despre femei și despre dormitul cu femei și toate aceste lucruri, acesta este comportament de prădător, asta nu este dragoste, asta nu este bărbăție, asta e ce fac prădătorii. Iar alți bărbați îi privesc cu admirație, ca și cum ar fi bărbați de succes pentru că au „dormit” cu un anumit număr de femei!?! Dar ce-au făcut ei? Tot ce-au făcut a fost să submineze acele femei. Pur și simplu le-au exploatat, au învățat cum să le manipuleze. Ce e excepțional în asta, în orice fel sau formă? Pe când acest bărbat este un protector. El alege o singură femeie, are grijă de ea și apoi o ocrotește pentru tot restul vieții ei.

Știi, când îți iei în căsătorie soția, mai ales când ești binecuvântat să te căsătorești când ai 20 de ani, soția ta îți dă „cei mai buni ani” ai frumuseții ei fizice și toate astea, și tu o protejezi toată viața și ești devotat ei prin toate etapele diferite ale vieții, construiți o familie, aveți copii împreună. Și apoi da, la un moment dat, aspectul soției tale se va schimba, asta e realitatea, asta e realitatea. Dar o vei găsi în continuare frumoasă, crede-mă, asta nu va dispărea niciodată, ba chiar, într-un fel ciudat, chiar crește, pentru că sunt atât de multe care vă leagă. Iar tu ești acolo să o protejezi de lume, de prădători, de bărbați care ar vrea să profite de ea, de bărbați care ar vrea să o folosească pentru frumusețea ei sau altceva. Ești un adevărat bărbat când ești protector. Un prădător nu e deloc bărbat.

Și în ultimul rând, de ce trăiește acest tip (din cei 99%) așa? Din frică. Se teme de moarte. Eu un laș în fața morții. încearcă să obțină totul în viața asta, pentru că știe că moartea bate la ușă, știe că are un timp limitat și se teme de moarte, așa că încearcă să-și prelungească viața, statutul, memoria și toate astea. Dar realitatea e că nimeni nu-și va mai aminti de el peste 50 de ani. Va conduce o companie, va fi director executiv, va fi divorțat de două-trei ori, copiii lui îl vor urî. Iar în 50 de ani, nimeni nu-i va pomeni numele.

Pe când omul acesta (din cei 1%) îmbrățișează moatea, îmbrățișează eternitatea, știe că are această perioadă de timp să facă cât mai mult bine cu putință. Omul acesta are mulți copii și el influențează pozitiv biserica lui, locul său de muncă, soția sa, copiii lui. Iar în 50 de ani, oamenii încă mai vorbesc despre el și spun ce om uimitor a fost și cum le-a îmbogățit viețile și le-a făcut viețile mai bune. Mă rog ca tu să devii unul din acești 1%. Mă rog ca oamenii să-ți pomenească numele în 50 de ani și să-L slăvească pe Dumnezeu pentru tot binele pe care îl faci și să respingi această ridicolă noțiune a celor 99% despre „masculinitate” și valoare „înaltă”, care e de fapt valoare joasă, gunoi. Domnul să te binecuvânteze.

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!