Fundația Mihai Neșu: Secretul Reușitei

Mihai Neșu – iată un om care merită să fie iubit și asta nu numai pentru că toți oamenii merită să fie iubiți. Într-adevăr, toți oamenii merită să fie iubiți, însă pentru că Mihai este un om cu totul deosebit, merită să-l iubim într-un mod cu totul deosebit. De ce oare? De ce există Fundația Mihai Neșu?

În ciuda problemelor de toate felurile pe care le are, Mihai Neșu a venit în Sf. Munte și a avut amabilitatea să ne dea un interviu, în care ne concentrăm mai mult asupra a ceea ce face și a secretului reușitei sale.

Ceea ce nu spune Mihai, datorită discreției sale, este că ceea ce face el prin Fundația Mihai Neșu în străinătate costă 100 $ / oră pe când la Fundația Mihai Neșu costă 50 RON / oră.

Cum reușește?

Vizionați interviul de mai jos și veți afla! (după materialul video, aveți și transcriptul interviului)

NOTĂ: Nu avem niciun interes să promovăm ceea ce face Mihai în afara marii iubiri care ne leagă de el. Inițiativa promovării sale și a fundației este a noastră, nu a lui.

Aveți mai jos un mic banner al Fundației Mihai Neșu (materialele le-am obținut prin amabilitatea lui Mihai) și locația pe hartă a acesteia:

Centrul pentru copiii cu dizabilități neuro-motorii

(Părintele Theologos) Mihai, noi ne cunoaștem de foarte multă vreme, te știe și lumea și din cauza asta nu o să te întreb atât cine ești, ci o să te întreb ce faci. Mai ales că știu că te ocupi de un centru de recuperare, nu? Un centru al copiilor cu dizabilități neuro-motorii. Ai putea să ne spui ce este diferit la acest centru față de alte centre din țară, de acest profil?

(Mihai Neșu) Păi, în primul rând, e diferit faptul că e caritabil și oferă posibilitatea părinților să vină pe termen nelimitat la prețuri foarte mici. Să-și permită aproape orice familie cu orice venit să beneficieze de terapii practic de nivel mondial, care sunt destul de scumpe, să beneficieze la prețuri minime, cu costuri foarte reduse. Și astfel, copiii pot să facă cât mai des terapie, să aibă șansa mai mare de recuperare. 

Și În al doilea rând,  mai poate fi diferit faptul că avem o terapie – se numește terapia TheraSuit care e o terapie foarte căutată de părinții copiilor cu dizabilități neuro-motorii fiindcă e foarte scumpă în străinătate și la noi e de zece ori mai ieftină. Și atunci, cu cât ar merge o dată în străinătate… Am avut cazuri de familii care strângeau un an de zile bani să meargă la o sesiune de tratament în străinătate și după aia nu mai aveau bani.

Dar la noi acum, pot să vină cu aceeași sumă practic, de zece ori . Zece ori ar însemna cam doi ani de zile de tratament, cu sesiuni de câte trei săptămâni care se repetă periodic.

Terapie accesibilă. Tipuri

(Părintele Theologos) Poți să îmi vorbești puțin despre terapia asta, ce este?

(Mihai Neșu) Da, este o terapie inventată de o familie de americani de origine cehă și poloneză sau poloneză, nu mai țin minte exact, care s-au stabilit de mulți ani în America și au  născut o fetiță cu dizabilități și au încercat prin metodele clasice de kinetoterapie, să facă recuperare cu ea și au ajuns la concluzia că nu era suficient. 

Și atunci, ei au încercat să îmbunătățească kinetoterapia și au inventat un costum inspirat din costumele cosmonauților care își pierd gravitația, greutatea datorită lipsei de gravitație. Au inventat un costum adaptat kinetoterapiei, cu niște chingi și elastice care, la fel, te ajută să faci mișcările mult mult mai ușor și astfel prin repetiție, făcând exercițiile ușor, la un moment dat să reușești să le faci fără costum. 

Și terapia practic durează trei săptămâni, așa zice protocolul lor, de câte trei ore pe zi și se începe cu prima oră de încălzire și scripeto-terapie.

Scripeto-terapia sunt niște exerciții cu niște scripeți cu greutăți în funcție de fiecare copil. A doua oră deja se pune costumul și să încerce să facă, următoarele două ore, exerciții. În mare cam asta presupune.

Practic, baza terapiei e că, având costumul acela ține locul la un fel de mușchi și te ajută să faci exercițiile mult mai ușor și cu rezultate mult mai mari. Deja au în atâția ani cercetări care dovedesc că sunt progrese mult mai rapide. Bine, respectând. Și ei recomandă un anumit fel de dietă care trebuie să ții cont de ea pentru copil ca să poată să aibă șanse mai mari la vindecare.

Proiecte de viitor

(Părintele Theologos) Și dincolo de asta, am înțeles că aveți acolo și grădini și parcuri și….

(Mihai Neșu) Încă nu avem. Ăsta-i proiectul de viitor. La centrul actual momentan suntem în centrul orașului, dar ajungând să fim supra-încărcați la centrul actual, am făcut acum practic trei ani când am început să facem noul concept al centrului de recuperare ca să se transforme într-un complex de recuperare.

Anul ăsta, am și început construcția noului complex de recuperare Sfântul Nectarie  care față de ce oferă acum centrul de recuperare – terapiile de interior, kinetoterapie, psiho-pedagogie, terapie TheraSuit, la centrul nou, vom avea și terapii senzoriale în grădini senzoriale. Vom avea terapie horticolă cu plante, legume, fructe. Vom avea terapie cu animale. Terapia cu cai care sunt foarte de folos și ce ne bucură la fel de mult e că vom avea și propria noastră piscină. De fapt, nostru bazin pentru hidro-terapie. Acum facem hidro-terapie în colaborare cu un hotel. 

Vom avea și cazare pentru părinți și copii și vom avea și o clădire multifuncțională pentru ateliere, workshop-uri, evenimente și la fel de tare ne bucură și faptul că vom avea și o mică bisericuță pentru tratament duhovnicesc care sigur, totdeauna de acolo începe vindecarea. Știu pe pielea mea.

Speranța pentru un colțișor de rai…

(Părintele Theologos) Da, exact. Deci e vorba de un colțișor de rai.

(Mihai Neșu) Sperăm să ne ajute Dumnezeu să facem ceva de genul să fie de folos.

(Părintele Theologos) Ce hram o să aveți la bisericuță? 

(Mihai Neșu) La bisericuță o să avem două hramuri. Hramul principal va fi hramul Bunei Vestiri și hramul secundar va fi Sfântul Ioan Maximovici, Arhiepiscop de Shanghai și San Francisco. Este un sfânt foarte bun prieten cu noi. Mai ales Iulia, managera fundației, e foarte bună prietenă să zic așa cu el. Am avut un proiect pentru a oferi transport copiilor cu dizabilități dintr-un oraș din zonă, pentru care  ea s-a rugat mult Sfântului Ioan Maximovici. A câștigat proiectul și finanțarea și deja are sfântul acolo un loc pe mașină, un medalion și ea s-a gândit că ar fi frumos, cu binecuvântarea episcopului nostru Sofronie, să fie al doilea hram.

(Părintele Theologos) Slavă lui Dumnezeu! Aveți pile la sfântul. Iulia…

(Mihai Neșu) Iulia are pile, da….

Beneficii

(Părintele Theologos) Slavă lui Dumnezeu! Ce capacitate o să aibă centrul?

(Mihai Neșu) Păi, la centrul actual deja ne-au trecut pragul peste 140 de copii din  care 70 – 80 vin constant, săptămânal. Unii vin periodic din afara orașului. Și la centrul nou, estimăm undeva că se va dubla capacitatea mai ales că vor fi și terapiile în aer liber și atunci chiar dacă spațiile interioare nu vor fi chiar dublate, dar beneficiind și de terapiile exterioare, vor fi mult mai multe terapii și mult mai multe locuri unde copiii pot să facă diferite terapii care să îi ajute. 

(Părintele Theologos) Din câte știu și din câte înțeleg e vorba de o calitate foarte mare a serviciilor în pofida prețului redus.

(Mihai Neșu) Păi, eu mai glumind așa am zis că vreau să fac un resort de lux caritabil și beneficiind și de experiența mea din terapie în străinătate și de cercetarea pe care o face și Iulia și o fac și terapeuții de când au început ei…. Îi și ajută asta la evaluarea din fiecare an, să facă cercetare și să aducă ce-i mai de folos la noi în centru.

Noi încercăm să aducem cele mai de folos terapii din lume și, bineînțeles, păstrând niște prețuri cât mai reduse la nivelul țării noastre, la nivelul de trai și încercăm să nu-i împovărăm pe părinți cu cheltuielile exorbitante fiindcă copiii au nevoie cât mai mult de terapie până ajung să fie sănătoși. 

Experiența personală

(Părintele Theologos) Și de fapt, din câte am înțeles, tu astea le-ai experiat pe tine însuți. 

(Mihai Neșu) Nu chiar toate, fiindcă unele sunt terapii mai mult dedicate în special copiilor, dar la bază, ideea centrului a plecat de la o mică experiență pe care am avut-o în străinătate la terapii, dar după aia, încet încet, am intrat puțin în lumea de terapii a copiilor și am încercat să ne documentăm cât mai mult ca să facem lucrurile care sunt pentru ei, cele mai de folos. 

Iubirea, un dar

(Părintele Theologos) Văd, știu de fapt că sunteți o echipă foarte foarte iubitoare, îi iubiți foarte mult pe copii. De unde vine această iubire, de unde vine această putere?

(Mihai Neșu) Păi, nu știm. Este poate un dar care li s-a dat oamenilor acestora care sunt în jurul meu, pe care mi i-a trimis Dumnezeu și care și pe mine mă iubesc foarte mult și au grijă de mine și probabil dragostea lor nu e numai pentru copii, ci pur și simplu, ei așa sunt.

Niște oameni cu dragoste mare și astfel, ei o împărtășesc și copiilor și mă refer nu doar la cei din jur pe care-i cunoașteți, dar și la cei care sunt acasă: Iulia  și toată echipa de acolo de la fundație. Sunt niște tineri extraordinari care practic cu asta încep – cu dragostea pe care le-o oferă copiilor și încearcă cât mai mult să se împrietenească cu ei și astfel să reușească să facă din terapie un fel de joacă și copilul să vină cu drag și se leagă niște prietenii deosebite acolo, la noi, la fundație între copii și terapeut. Câteodată rămân chiar impresionat așa…

Exemple de întâmplări pline de iubire

(Părintele Theologos) Ai putea să ne povestești un astfel de eveniment impresionant, o astfel de întâmplare? 

(Mihai Neșu) Da, păi, de exemplu, avem un băiețel din Târgu-Jiu – acum o să râdă familia lor când o să vadă că el e deja vedetă, că apare în multe video-uri d-astea în care povestim de fundație – dar el chiar este un băiat special care, de fiecare dată când vorbesc de el, mă emoționează.

Pot să zic așa a făcut Dumnezeu mare minune cu el fiindcă că el, la început, când l-am cunoscut, nu umbla aproape deloc. Era un caz foarte grav și s-a născut cu șanse minime din partea doctorului de recuperare. Dar beneficiind de dragoste foarte mare din partea părinților și de o voință foarte mare din partea lor – l-au dus la terapii cu nădejde de la început și noi i-am cunoscut în 2017. Au venit prima oară la noi, la terapie și după ce au venit de câteva ori s-au mutat la Oradea. Chiar sunt vecini cu mine. Au renunțat la tot în Târgu-Jiu și s-au mutat la Oradea. 

Acum deja sunt patru ani de când vin. Copilul a făcut niște progrese extraordinare. Deja umblă singur. Și cognitiv a început să fie mult mai atent, să înțeleagă mult mai mult, să comunice, a început să zică chiar și câteva cuvinte care acum câțiva ani nu se aștepta nimeni că o să aibă așa o evoluție. 

Dar revenind la legătura care s-a creat. Se atașează foarte repede de fetele terapeute de acolo deși are doar 8 ani și se împrietenește foarte tare cu ele. Chiar acum avem o terapeută, numai de un an de zile, o cunoaște el și chiar numai de câteva ori a văzut-o și de fiecare dată când o vede, o îmbrățișează și nu pleacă niciodată până nu o îmbrățișează iarăși pe terapeută și nu-și primește și el îmbrățișarea de la terapeută și câțiva pupici pe frunte. 

E foarte simpatic fiindcă dacă zici ceva rău de Denisa, de terapeuta de care e el așa de atașat, imediat face scandal, începe să plângă, ne lovește și un fel așa, e o bucurie să vezi că poți ajunge așa la inima copilului și, de asemenea că Dumnezeu ne ajută eforturile, să zic așa. Fără Dumnezeu nu am putea… mai ales în domeniul neurologic în care se știu așa de puține, fără minune și ajutor de la Dumnezeu nu poți face progrese. Mi se pare… Eu văd pe mine.

Dragostea vindecă, de fapt

(Părintele Theologos) Eu văd că de fapt dragostea este cea care vindecă. De acolo încolo, trupul este secundar. Adică omul poate să fie fericit prin dragoste. 

(Mihai Neșu) Da. Păi, copiii eu cred că sunt fericiți, dar bineînțeles părinții își doresc să fie copii cât mai sănătoși și atunci ei se străduiesc. Copiii, noi îi vedem și pentru mine în special, sunt, să zic așa, un motor, care mă duce și pe mine mai departe, îmi dau putere când îi văd și îmi dau și din bucuria lor. Și astfel pot să fiu și eu mai bucuros și să am voință mai mare și nădejde mai mare, să mă bucur de fiecare zi așa cum se bucură ei. Când văd sufletul lor curat și chipurile lor fericite… Am copii care sunt mult mai grav ca mine. Atunci nici n-ai voie să ajungi tu să te plângi sau să zici că situația ta nu-i bună. 

Despre nemulțumirea oamenilor

(Părintele Theologos) Te întreb ceva. Vedem atâția oameni care sunt din punct de vedere al trupului mult mai puternici, mult mai bine făcuți, atleți și așa mai departe. Și cu toate astea se plâng. De ce crezi că se plâng?

(Mihai Neșu) Păi, omul se plânge când e nemulțumit de ceea ce are. Adică, așa, vorbind din ce știu eu și am trăit din pielea mea, cred că omul își creează niște idealuri, dorințe, are niște așteptări și când nu i se împlinesc atunci devine frustrat. Dar din experiența mea, am observat că viața e frumoasă indiferent cum e ea și încercările trec și vin și iară trec și toată viața practic e plină de încercări și e un deal și o vale, viața, să zic așa. O bucurie combinată cu suferință și cu tristețe și atunci avem nevoie de un pic de antrenament, să ne antrenăm sufletul să nu-și schimbe așa ușor starea sufletească.

(Părintele Theologos) Ca într-un joc…

(Mihai Neșu) Da… Că așa zic eu tot timpul – că e ca și un fel de joc pe calculator, cum ai mai multe nivele și așa cum în jocul pe calculator poți să primești super-puteri, în viața noastră cred că Dumnezeu și ajutorul sfinților și al Maicii Domnului  – sunt practic ajutoarele noastre care ne dau putere și ne ajută să trecem peste greutăți…

(Părintele Theologos) La nivelul următor…

(Mihai Neșu) Da. Când vrea Dumnezeu să ajungem la un nivel să nu mai fim așa dezechilibrați în funcție de momentele din viața noastră, de bucurie sau de tristețe. 

(Părintele Theologos) Da. Deci realitatea este jocul nostru. 

(Mihai Neșu) Exact. 

Echilibrul vine de la Dumnezeu prin iubire

(Părintele Theologos) Acum, pentru tine, care este cea mai mare încercare? Cu ce te lupți acum?

(Mihai Neșu) Păi, cu mine. Mai mult decât cu mine, n-am cu ce să mă lupt că am văzut că dacă mă ajută Dumnezeu să am o stare sufletească bună, așa echilibrată, atunci viața e mai ușoară. Dar când probabil nu faci ce trebuie și ajungi așa iară să pierzi harul lui Dumnezeu, e mai greu fiindcă apar neliniști, nu ai puterea să treci peste momentele grele așa ușor și te mai deznădăjduiești sau în funcție de, să zic așa, înclinațiile rele pe care le am, apar tot felul de supărări, de nervi, de certuri cu cei din jur.

Și atunci, cea mai grea luptă e cu mine însumi și încerc… să mă ajute Dumnezeu să am mai multă răbdare, să am mai multă dragoste. Mă rog așa la Dumnezeu să mă ajute să pot să iubesc pe El și pe cei din jur așa cum ne iubește Dumnezeu pe noi. Atunci cred că am reuși să nu mai avem problemele astea de gestionare a relațiilor cu cei din jur.

Zic că asta e cea mai grea luptă – să ajungi la un echilibru să poți să iubești pe toată lumea la un nivel maxim și sănătos și curat și atunci cred că ești și bucuros tot timpul.

Care este sursa bucuriei noastre?

(Părintele Theologos) A, deci sursa bucuriei noastre este iubirea față de ceilalți!

(Mihai Neșu) Da! Așa mi-am dat și eu seama. Numai că nu prea avem așa dragoste și atunci iubirea e tot timpul amestecată cu tristețe și supărare.

(Părintele Theologos) Ca și cafeaua în lapte… da…

(Mihai Neșu) Fiindcă avem, să zic așa, egoism, mândrie care, din cauza părerilor despre care credem noi că sunt bune și avem dreptate, atunci apar diferite neînțelegeri cu cei din jur. Numai că, neavând dreaptă socoteală, nu știm cine are dreptate. Numai că nu ține în niciun fel de….

(Părintele Theologos) De credința noastră, părerea noastră. Deci baza certurilor este părerea noastră! Credința noastră greșită. Credem că….

(Mihai Neșu) Da.

(Părintele Theologos) Deci toate se reduc la duhovnicie! Toate se reduc la duhovnicie.

(Mihai Neșu) Da, așa cred. 

(Părintele Theologos) Și eu socotesc că principalul tău rol acolo este să menții nivelul duhovnicesc în echipă și prin echipă, în copii. 

(Mihai Neșu) Da, păi, nu știu dacă reușesc să mă țin de rolul ăsta, dar eu sunt fericit că mare parte din cei din echipă se luptă și ei cu probleme duhovnicești și au duhovnic. Și avem chiar un băiat care e student la Teologie, acum a terminat și tatăl lui e preot paroh într-un sat lângă Oradea. E un băiat care e foarte iubitor, o să fie și preot și atunci avem mai mulți oameni care, să zic așa, se luptă duhovnicește. 

Avem și părinți. Chiar vedem așa pe chipurile părinților care au viață duhovnicească așa mai conștiincioasă, să zic așa, se vede o liniște mai mare și o împăcare cu situația copilului lor.

Lecții pentru părinți…

(Părintele Theologos) Da. Aveți părinți care au și ei la rândul lor probleme din cauza situației copilului lor?

(Mihai Neșu) Mai avem părinți care se împacă greu, acceptă greu situația copilului și atunci e puțin mai greu. Până nu ajungi…. Și eu pe pielea mea, până nu am reușit să accept situația în care am ajuns să fiu, nu am reușit să fac nimic în viață. Rămâneam blocat acolo în nemulțumirea mea.

Dar noi ne rugăm și de asta și când venim aici, pe Sfântul Munte, aducem liste cu pomelnice pentru rugăciunile către părinți și copiii de la fundație, ca să îi ajute Dumnezeu, să le dea putere să accepte situația în care sunt, să înțeleagă că, să zic așa, planul lui Dumnezeu e de neînțeles pentru noi și nu știm de ce copiii aceștia nevinovați suferă, dar în orice suferință cred că este un folos…

(Părintele Theologos) O înviere. O cruce mare duce la înviere mare.

(Mihai Neșu) Da. Și având în vedere că viața e veșnică atunci suferința asta e de o durată foarte mică, chiar dacă ni se pare că timpul e mare, dar câteodată el de fapt e foarte scurt, trece repede.

(Părintele Theologos) Deci cred că sfatul pe care îl dai părinților respectivi este să se roage și să se gândească la veșnicia lor și la veșnicia copilului.

Harul lui Dumnezeu – cauza ultimă

(Mihai Neșu) Da. Păi, asta mai încerc așa cu părinții care-s mai modești așa și reușim să vorbim despre acest subiect, încerc așa să le explic și din experiența mea și cât pot acum. Bineînțeles că nu pot să înțeleg eu situația lor  pe deplin, dar încercăm să… Bine ar fi să putem lua și eu și părinții, din bucuria copiilor, care e o bucurie sinceră, curată, nevinovată sănătoasă. 

(Părintele Theologos) Copiii sunt mai bucuroși decât părinții.

(Mihai Neșu) Da, bineînțeles. 

(Părintele Theologos) Da, pentru că copiii au mai mult har al lui Dumnezeu. Iubesc mai mult, sunt iubiți mai mult și din cauza asta sunt mai aproape de Dumnezeu. 

Deci totul se reduce la iubire. Totul se reduce la Harul lui Dumnezeu sau la lipsa acestuia. 

(Mihai Neșu) Exact.

(Părintele Theologos) Slavă lui Dumnezeu! Eh, un cuvânt de final? Ce ai putea să spui oamenilor? 

(Mihai Neșu) O, asta e cel mai greu. Nu știu să vorbesc neîntrebat. Dacă nu am nicio întrebare la care să răspund. 

Un îndemn actual

(Părintele Theologos) Oamenii nu au curaj azi. 

(Mihai Neșu) Nu știu… așa e greu să dai sfaturi la oameni că fiecare om are problema lui, dar cred că un sfat general e acela că viața fără Dumnezeu e imposibilă. Așa am înțeles eu din tot ce am experimentat până la 38 de ani jumate.

Viața fără Dumnezeu e imposibilă și viața cu Dumnezeu e foarte simplă și ușoară și cu mai multe bucurii. Adică bineînțeles că apar tot timpul greutăți, dar cu Dumnezeu treci mai ușor peste ele și cu ajutorul sfinților. Și practic o prietenie bună și sănătoasă cu Dumnezeu și cu sfinții, cred că e cel mai bun lucru în viață și ne ajută să mergem înainte la scopul vieții – îndumnezeirea… bucuria veșnică,  sfințenia. Practic, toți o căutăm – bucuria veșnică, dar nu știm unde.

(Părintele Theologos) Așa este… nu știm unde.

(Mihai Neșu) Și ea e la Dumnezeu. 

(Părintele Theologos. Așa este, așa este. Îți mulțumesc mult. Dumnezeu să te binecuvânteze. 

(Mihai Neșu) Noi mulțumim

(Părintele Theologos) Doamne ajută! 

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!