Iubirea de neam, „înțeparea”, întoarcerea în țara noastră, Mihai Eminescu – părintele Pimen Vlad – ACTUALIZAT (!)
12 ianuarie 2022
Sfântul Isaac Sirul și plinătatea deșertului
14 ianuarie 2022
Astăzi trăim într-o lume nebună, nebună, nebună. Isihia (liniștirea) a ajuns să fie colacul de salvare pentru noi toți. Vizionați pe părintele Haralambie Livios Papadopulos care ne explică cu mult har și claritate ce putem face pentru a scăpa de stres și a ne liniști mintea, și, într-un final să simțim prezența lui Dumnezeu.
Vizionare plăcută! (după video, aveți podcastul și transcriptul)
Powered by RedCircle
Ne ajută foarte mult să facem exerciții de isihie. Adică, să găsim timp – și pentru rugăciune, firește – dar și pentru isihie.
Să nu facem nimic! Să închidem ochii și doar să ne urmărim respirația, fără să facem nimic. Acest lucru îl spunea Sfântul Grigorie Sinaitul în Filocalie.
El vorbește foarte mult despre respirație. Nu mă voi referi la acestea – sunt foarte profunde, foarte grele, e nevoie de un povățuitor duhovnicesc. Nu sunt lucruri simple.
Eu voi păstra partea practică, nu voi intra în analiza adâncă a rugăciunii inimii. Acolo sunt alte niveluri. Să păstrăm partea simplă: stai într-un colț al casei, stinge lumina, închide televizorul, aruncă telefonul departe. Departe telefonul!
Să ascultăm
Nu spune nimic, ci doar încearcă să asculți, să simți și să-ți asculți respirația. Încet-încet să spui rugăciunea:
„Doamne, Iisuse Hristoase, miluiește-mă!”.
„Doamne, Iisuse Hristoase, miluiește-mă!”
Simplu, fără grabă, fără neliniște, fără să aștepți nimic. Fără să ai agonia unui țel: „Vreau să reușesc ceva, să văd ceva să se întâmple ceva!”
Nimic din toate astea să nu te preocupe! Scoate-ți-le din cap! Astea sunt minciuni, sunt ale minții! Lasă mintea!
Mintea zice: „De ce faci asta? Cum o faci? Ce se va întâmpla acum? De ce așa?” Lasă-le!
Îmi vei spune că îți umplu mintea. Asta e! Asta vrem să facem! Vrem să învățăm să nu ne speriem de gânduri! Lasă gândurile să-și facă treaba lor!
Etichetele ne despart de prezența lui Dumnezeu
Nu începe să pui etichete: „Ăsta e gând bun, ăsta e gând rău, ăsta e gând păcătos, ăsta e gând virtuos, pe ăsta să-l păstrez, pe celălalt să-l lepăd.”
Nimic! Tu vei spune doar rugăciunea: „Doamne, Iisuse Hristoase, miluiește-mă!” – în liniște totală.
Nu spune de multe ori rugăciunea, ascultă-ți un timp și suflarea ta, să-ți asculți sinele, respirația ta, existența ta; să-ți simți trupul, faptul că exiști, că trăiești.
Părinții Bisericii spun că trebuie să-L simți pe Dumnezeu: acea Viață, însăși Viața! Adică, respirația este viața. Să asculți respirația vibrând în trupul tău. Și să spui rugăciunea încet-încet.
Acest lucru te va ajuta, în timp, să nu te tulburi din cauza gândurilor. În al doilea rând, nu te vei identifica cu gândurile tale. În al treilea rând, vei putea să rămâi neinfluențat la zgomotul lor, vei putea să te distanțezi de cele petrecute.
Să rămâi în inima ta. Și să spui, cum zici uneori când se întâmplă ceva: „Un moment, să mă adun, să mă liniștesc”. Așa zicem de multe ori. „Un moment, să ne detașăm de această tulburare.”
Același lucru e și aici. Vei învăța să-l faci automat. Va veni de la sine mai târziu. Vei vorbi din adâncul inimii, din centru. Vei gândi cu inima, nu cu mintea. Să se petreacă lăuntric acest lucru. În acel punct, vei începe să asculți.
Anthony Bloom
Odată a mers o femeie la părintele Anthony Bloom – acea impresionantă personalitate duhovnicească, și îi spune:
„Părinte, mă rog de 15 ani încoace, citesc pavecernița în fiecare seară, paraclise, și n-am simțit niciodată nimic. Nu L-am simțit niciodată pe Dumnezeu.”
Iar el i-a spus: „Nu L-ai simțit pe Dumnezeu – auziți ce i-a spus! – Nu L-ai simțit pe Dumnezeu
pentru că vorbești mult.”
„Cum vorbesc? Eu mă rog!”
„Mult! Rugăciunea ta e sporovăială!”
Spun unii: „Voi citi și acel paraclis, și pe-al Sf. Nectarie, și pe-al Sf. Fanurie, și pe-al Sf. Rafail!” Și le tot repetă, dar nu se opresc să asculte. E?
Și i-a spus: „Vreau ca vreme de 10 zile să nu spui nimic.”
„N-o să citesc paraclisele mele?”
„Nu vei citi nimic!”
„Și ce voi face?”
„Ce faci acasă?”
„Împletesc.”
„Bine, vei sta în fotoliu și vei împleti.”
„Să nu spun nimic?”
„Nimic!”
Era greu pentru ea, căci era foarte vorbăreață! Mitralieră! Așadar, i-a fost greu să nu vorbească, dar a început să împletească și să tacă.
Prezența lui Dumnezeu
La un moment dat, acolo, unde împletea, păstra tăcerea și i se liniștise creierul, a simțit pentru o clipă prezența lui Dumnezeu.
Ce înseamnă asta? E ceea ce v-am spus. Să nu vă așteptați la viziuni! Dacă veți avea viziuni, e posibil să fie nevoie de vreun doctor! Să nu vă pierdem!
Când spunem că simțim prezența lui Dumnezeu – papa Efrem Katunakiotul spunea că prezența lui Dumnezeu e simțire! Luați aminte! Nu începeți să vedeți umbre și fețe! Și să vă pierd! Acum că v-am găsit.
Așadar, prezența lui Dumnezeu e simțire! Adică: începi să simți pace, dulceață, liniștire, pace, credință, nădejde, – roadele Sfântului Duh. Începi să simți încet-încet că aici este Cineva, că Cineva mă ține, mă îmbrățișează, că Cineva mă sprijină. Așa!
Pe lângă glumele pe care vi le spun, cu siguranță există și prezențele sfinților și ale îngerilor. Însă, ceea ce vreau să vă spun e că prezența lui Dumnezeu e simțire.
Iar apoi, acea femeie a mers la duhovnicul ei, la Pr. Antonie, și-i spune: „Părintele meu Antonie, L-am simțit pe Dumnezeu!”
„Asta era! Învață să asculți! Învață să-L asculți pe Dumnezeu!”
Vorbim mult și nu auzim ce vrea Dumnezeu să ne spună.
Pomelnice online și donații
Doamne ajută!
Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.
Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .
Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)
Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.
Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!
9 Comments
♥️♥️♥️
Super fain și de pus în practică.. Cred ca o să-mi impun și eu curând să tac mai mult:)
Mare bucurie mi-ati pricinuit….Ce spune părintele Haralambie seamănă foarte mult cu pilda spusă de părintele Pimen, ‘ Trei zile de bunatate’.
Ma bucur ca a-ți postat ceva scris de pr Haralambos. Este un părinte foarte bun. Am acasă cartulia sa despre încredere și ma ajuta când sunt deznădăjduita. Un părinte de la manastire mi-a recomandat-o când i-am spus ca sufăr din cauza gândurilor negre. Zicea ca mi-o da și pe gratis, numai sa o iau. Deci o am ca bidncuvantare. Pe cât e de mica, pe atât de folositoare.
este normal la rugaciunea Lui Iisus sa ai experiente extrasenzoriale,este periculos?Rugaciunea trebuie sa-ti dea stare de liniste ori sa te transporte in alta dimensiune?
Este bine să te spovedești unui părinte care are experiența unor astfel de lucruri. În orice caz, nu da importanță. Nici nu primi și nici nu respinge. Da, rugăciunea trebuie să-ți dea o stare de liniște.
adica cand toata lumea iti spune ca trebuie sa-L simti Pe Dumnezeu in inima ta dar tu Il simti in afara ta…?cred ca fac ceva gresit la rugaciune…
Sa ma iertati ca va raspund, o fac nu din practica, ci urmarind siteul, s-a mai vorbit despre aceasta, probabil ca daca dati o cautare veti gasi, ca atunci cand ne rugam gandurile sau prezentele rele vin sa ne distraga. Si s-a mai spus ca noi trebuie sa ne apropiem de Dumnezeu, de aceea sa spuneti ca faceti ceva rau e gresit, nu e vorba de a face, ci de a fi si a simti, pt ca Dumnezeu e mai presus de toate si in acelasi timp in toate , simte exact ce e in sufletul nostru. Exact despre asta e vorba aici, sa ne gasim linistea si pacea interioara, lucru pe care masrturisesc ca nici eu nu il reusesc, din contra, si cu toate ca stiu ca lucrurile astea marunte pe care le tot facem zilnic nu sunt importante, tot le fac si nu reusesc sa ma detasez de ele. Cel mai probabil veti fi si indrumata catre duhovnicul dvs care va cunoaste personal cel mai bine. Va doresc si imi doresc si mie si tituror liniste si credinta. Doamne ajuta!
ooo scumpa de tine Gabriela,multumesc ca ai raspuns,ai dreptate binenteles ca avem ispite de la diavol(cateodata ma intreb daca nu sunt chiar eu un diavol)si vorbesc cu duhovnicul si alti dragi parinti in privat cand ma framanta ceva foarte tare.acum mai intreb si eu aici cate una alta,spun ce ma mai framanta,ce simt atunci pe loc ca reactie la articol(fiind un site duhovnicesc/spiritual)cateodata ma contrazic singura si mai reflect la ce am zis/simtit…daca ar fi drumul asta drept ce bine ar fi…dar am nadejde la Maica Domnului.Doamne ajuta💛🙏