Tineri, vest, est și ortodoxie cu Sorin Gadola și p. Teologos

Într-un interviu pe care părintele Teologos i l-a luat lui Sorin Gadola, acesta explică din experiența proprie care sunt problemele tinerilor de astăzi și încercările pe care aceștia le au referitor la influența culturilor vestice și estice.

Un interviu foarte natural în care Sorin, ca fondator al celebrului festival de muzică pentru tineri Untold, ne dă multe informații.

Vizionare plăcută! (după videoclip aveți podcastul, un alt clip cu amintirile lui Sorin și transcriptul)

Powered by RedCircle

Notă: Pentru cei ce nu-l cunosc, vedeți înainte de transcript un clip în care Sorin își povestește trecutul:

Transcriptul interviului nostru cu Sorin Gadola

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin

Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Amin

Omul vechi vs. omul de acum

Părintele Teologos: Îl avem astăzi cu noi pe Sorin. Sorin Gadola. Foarte multă lume știe cine este. Căutați pe net să vedeți povestea lui. În orice caz, eu o să intru foarte direct în subiect, pentru că fiind cunoscută povestea lui, nu o să repetăm povestea lui Sorin. Trebuie să știți că este cineva care cunoaște foarte bine problemele tinerilor și pe aceasta dorim noi să ne axăm astăzi și am aici pregătite niște întrebări pentru el. 

Aceste întrebări, după cum i-am spus și lui înainte, sunt doar niște ghidaje astfel încât să vedem cum putem să-i facem pe tinerii de astăzi mai buni.

Foarte pe scurt, Sorin cunoaște foarte bine muzica actuală, cum spuneam, tinerii din ziua de astăzi. Este la ora asta în Ortodoxie și are foarte multe să ne spună pe tema asta. 

Deci întâi de toate, o să-l întreb pe Sorin așa la început, care ar fi cea mai mare diferență, Sorin, în schimbarea ta în bine? Fă o paralelă, te rog frumos, între persoana ta de dinainte de venirea la Ortodoxie și cum ești acum. Ce te-a prins, cum te-a găsit Dumnezeu, cum te-a agățat?

Sorin Gadola: Înainte, credeam și eram convins că răul însemna bine. Mai specific de atât, pot să zic că o confuzie combinată așa cu un gram de spiritualitate, cu ambiție, cu voință, chiar și puțin haos sau mai mult în unele etape, îl consideram așa: spiritualism bun și demn de urmat, iar acum lucrurile pentru mine sunt mult mai clare. Adică știu clar din majoritatea dăților că nu-s cel mai iluminat, dar din majoritatea dăților știu clar dacă pășesc greșit fie pe moment, fie după și care e binele. Deseori, repet. Înainte, era haos.

Tinerii și haosul

Părintele Teologos: Era haos… Și eu cred că asta este o problemă a multor tineri de astăzi, nu crezi? Adică foarte mulți tineri sunt exact în situația asta. Eu cred că tinerii de astăzi, cu toate că unora dintre noi, chiar în cadrul Ortodoxiei, ne place să-i demonizăm pe tineri. Pentru că tinerii nu sunt chiar atât de demonici, să fim serioși. 

Ei au căutări! Care crezi tu că sunt aceste căutări ale tinerilor, mai ales astăzi?

Sorin Gadola: Păi, foarte ușor pici în haos în momentul când… Dau niște exemple, nu neapărat din viața mea…

Părintele Teologos: Da, sigur.

Sorin Gadola: Ești lăsat acasă și părinții sunt preocupați de altceva. Stai mult într-un mediu și într-un anturaj care preferă alcoolul, țigara și multe altele. Sau stai toată ziua în filme și îți formez așa, o altă realitate… În cap, mă refer…

Părintele Teologos: Un univers al tău.

Sorin Gadola: Un univers al tău și în momentul când începi să simți că parcă ești mai bine în universul ăla diferit, respectiv, haos, da, putem să intrăm mai adânc ulterior, în subiectul ăsta, cred că-s multe des spus aici… o să dorești din ce în ce mai mult haos. 

Deci cu o fărâmitură de dimensiune diferită / haos, o să-ți dorești din ce în ce mai mult haos. Te încarcă, simți că te încarcă, simți că „hai că nu-i așa rău cum ziceau ceilalți, ba chiar e bine, uită-te câte beneficii, câte avantaje în dimensiunea asta ușor diferită!”

Ce caută tinerii?

Părintele Teologos: A, deci un fel de…. Deci tânărul într-adevăr caută binele, vrea să caute binele, dar e un fel de înșelare, n-are experiență, ceva de genul ăsta, nu crezi?

Sorin Gadola: Ba da. Ba da. Tânărul caută ceva măreț!

Părintele Teologos: Raiul! Pe Dumnezeu! Un exemplu.

Sorin Gadola: Foarte direct la subiect, dar cum erau mulți tineri, mai măreț… ceva… 

Părintele Teologos: Da, da…

Sorin Gadola: Da, în esență, da. Evident că raiul, dar alții ar zice – bă, lasă-mă cu raiul ăsta că ce?… Eu caut ceva că știu eu că e ceva mai mult de atâta, știu eu că e mai mult decât…

Părintele Teologos: Perfecțiunea…

Sorin Gadola: Da, e ceva-ul ăla acolo, universul ceva, știu eu… Astea erau discuțiile și între noi, tinerii și știm și astăzi că așa merg lucrurile.

Părintele Teologos: Și de fapt, e vorba de o formă de revoltă dacă nu mă înșel, din cauza asta lipsei de exemple, nu?

Sorin Gadola: Păi, de-aia ziceam haos, că foarte ușor pici înspre să zic așa un concept alimentat din filmul X, Y, Z care la un moment dat îți formează un concept. din diverse melodii, îți formează alt concept. Vedem cam toate au același concept de liberate și aici trebuie să folosesc din experiența mea…

Părintele Teologos: Da, da, da

Sorin Gadola: Cu ghilimele (experiența) și eu când am gustat foarte mult timp din „libertatea” asta…

Părintele Teologos: Libertinaj, da…

Subjugarea în numele libertății

Sorin Gadola: Da, exact. De fapt, am fost din ce în ce mai subjugat, din ce în ce mai… să zic așa, poate, sclav, îmi vine, dar alții ar zice – bine, măi ești sclav, ce știi tu, te-ai stricat de cap, ce vorbești? Hai, nu vorbesc eu de lume, dar în cazul meu a fost foarte clar că în momentul când picam într-un obicei greșit, nociv, viciu ce a fost, ajungeam să-l iubesc.

Părintele Teologos: Da. 

Sorin Gadola: Ajungeam să fiu doar eu cu el, nu-mi mai trebuia altceva.

Părintele Teologos: Era de fapt un fel de idol pentru tine, dumnezeu.

Sorin Gadola: Era și mai mult, da, era totul. V-am zis și dacă stăteam singur. Și aici trebuie să înțeleagă lumea la ce mă refer când zic viciu. Poate să fie și un film și o imaginație…

Părintele Teologos: Orice dependență

Sorin Gadola: O meditație, orice dependență, da. 

Singurătatea copiilor / tinerilor

Părintele Teologos: Deci astăzi, tinerii sunt foarte dependenți și pe mine m-a impresionat ce ai spus tu că punctul de plecare este că tinerii au fost lăsați singuri și că au fost expuși unui mediu viciat de alcool, de tutun și așa mai departe. Deci n-au avut exemple.

Deci eu cred că toate problemele tinerilor de astăzi, dependința lor provin din lipsa virtuții în mediul în care se află, întâi de toate în familie. Și doi, singurătatea lor. Adică părinții își lasă tinerii de capul lor și când spun de capul lor nu-mi place expresia asta pentru că asta înseamnă oarecum o vină asupra tinerilor, dar nu e vină asupra tinerilor, e vină asupra părinților. 

Tinerii trebuie să fie într-adevăr liberi, trebuie să aibă libertatea lor să se dezvolte, dar trebuie să fie împreună cu părinții. Părinților, să vă iubiți copiii! Asat este foarte important: părinții să-și iubească copiii. Și cred că părinții, pentru bani, carieră, pentru o mulțime de lucruri – nu vreau să-i judec nici pe părinți – cred că totuși într-adevăr, tinerii își lasă copiii foarte singuri. Și atunci, copiii, din lipsa lor de experiență caută raiul acolo unde nu e și așa cum nu trebuie. Cred că asta este marea problemă.

E adevărat că este foarte ușor să-i demonizăm pe tineri – că de ce faceți aia, de ce mergeți acolo, de ce ascultați muzica aia? Bun, ok. Dar poate că aceste petreceri, aceste distracții, muzica asta, nu umplu un gol? Nu crezi că asta…?

Un gol de umplut

Sorin Gadola: Promite multe. Ai impresia că umple foarte multe goluri și într-o măsură tangibilă și concretă, umple un gol. Pentru că în momentul când tu te simți depresiv, să se poartă cuvântul ăsta sau anxios sau ai niște atacuri de panică și auzi o muzică în surdină sau îți pui tu și te liniștești și zici – măi, uită-te, un medicament! Frumos. Pac! La îndemână. De acolo până la… și asta e părerea mea bună, constructivă a muzicii, să zicem, dar este o linie foarte fină în răzvrătire și la toată lumea și gata, de acum încolo…

Dar voiam să mai zic o chestie ce cred eu că se întâmplă apropos de tineri – părinți sau între cele două să zicem așa concepte de influență asupra vieții tuturor. Școala. Pe mine, școala și o zic direct, deci m-a plictisit grozav. Și eu cred că pentru foarte mulți tineri, e un plictis de-ăsta de te… Dacă există ceva ce să-ți rupă entuziasmul față de viață, față de vlaga aia din tine, scânteia aia…

Părintele Teologos: Avântul ăla..

Sorin Gadola: Buf! Sigur că sunt și profesori buni. Nu vreau să dau în profesori și nici în sistemul educațional. Sub nicio formă nu ăsta e mesajul meu, dar influența directă…

Părinții cred: băi, e bine, se duce la școală. Nu! Nu mai e așa. Tata a făcut o școală extraordinară pentru el și el a crezut… Mama, la fel. El a crezut că ajunge că e foarte bine dacă se duce copilul al școală și o mare pare parte din gol, că ați menționat cuvântul ăsta, pe el l-a rezolvat. Și noi, din clasele 5, 6 când a început puțin rotițele să meargă, la unii în direcția bună, la mine mai puțin, dar mulți au rotițe nu neapărat în direcția bună… Băi, ce asta? Asta să fie școala, oare asta să fie școala, măi, nene? Oare asta să fie viața, oare…? 

Și după aia, dau așa pe repede înainte în viață, dai de job și zici: băi, de la 9 la 5, ăsta-i jobul? Asta-i muncă? Deci nu a fost destul că… hai, să nu zic 12 ani, 8 ani din școală… De fapt, trebuie să punem peste 12 ani că mai e facultate… Sunt plictisit. Acuma, vine și partea cu munca. Și atunci, foarte la îndemână e acolo o bere, țigări, petreceri, filme digitale așa, virtuale cât și filmele din cap dacă mergem în alte practici, meditații, ceremonii… Foarte, foarte la îndemână să guști haosul și culmea că haosul ăla pe momentul spontan îți dă așa un sens.

Mă simt mai bine. Parcă tot plictisul ăsta de 12 ani, de școală, job și… parcă e mai fain aici în partea asta. 

Scăparea de plictiseală și conformism

Social media

Părintele Teologos: Deci e vorba de foarte multă conformitate, foarte mult plictis și tânărul vrea să scape de plictis. Și tu ai găsit această scăpare, ca înainte să întreb de ce, tu ai găsit această această scăpare de plictis, adevărata scăpare de plictis în Ortodoxie, de fapt. Și eu am văzut că adevărata scăpare de plictis este doar în Ortodoxie.

De ce crezi că cea mai mare parte a preoților sau a învățătorilor și nu mă refer numai la profesorii de la școală, ci și la părinți, la preoți, chiar învățătorii de la școală – nu reușesc să-i scoată pe tineri din plictisul lor?

Sorin Gadola: Da. Eu cred că nu realizăm de fapt, ce repede se schimbă vremurile. Acum zece ani se lua facebook-ul în derâdere, ce vezi acolo, și tu ești pe facebook, mă? Acum cinci ani, dacă lumea își dădea unfriend, își ștergea prietenul din listă, nu se mai saluta. Deci era o chestie care valida viața ta cât se poate de… Acum trei ani a început instagram să prindă în România – băi, ce-i cu instagramul? Deja lumea, mai ales sub 35 de ani, s-au mutat mulți pe instagram. Au acolo modelele.

Părintele Teologos: Ferească bunul Dumnezeu! Da..

Sorin Gadola: Și acum vedem de un an, un an jumate tik tok-ul e în forță.

Părintele Teologos: Deci eu sunt programator de 30 și ceva de ani și tik tok-ul mă depășește. Deci fraților, e vorba de o astfel de dezlănțuire a unei superficialități… ceva… Maica lui Dumnezeu! Ce-i tok tok-ul ăsta, măi, omule?

Sorin Gadola: Păi, pentru mine e platforma pe care iau cele mai multe înjurături, că am cont și acum, dar tik tok-ul a început așa cu entertaining, dansuri – pe mine nu mă prea așa, dar pentru tineri… – dansuri, muzică, v-am zis e un medicament la un moment dat la momentul potrivit. Nici nu-și dau seama. Numai așa le-a plăcut o melodie, au ieșit din starea wow: înseamnă că are un sens pentru mine. Bun așa a început. Cu asta i-a prins pe tineri și nu zic neapărat într-un fel sau absolut negativ, că are și părți bune, eu nu vreau să anulez complet…

Părintele Teologos: Păi, întotdeauna, tânărul caută ceva bine și găsește altceva. 

Sorin Gadola: Exact. Și cumva cu drumul ăla cu intenții bune pavat și…

Părintele Teologos: Da, da, drumul către iad e pavat cu intenții bune…

Sorin Gadola: Iar pe de altă parte, acum au început să prindă așa un context mai util, tik-tok-ul, ca și instagramul, ca și facebook, ca și youtube, fiecare cu segmentul lui. Tik tok-ul îi are pe cei mai tineri, dar și foarte mulți din mediul rural, care se plictisesc.

Lumea se schimbă repede…

La un moment dat acum 5-6 ani, aveam un proiect turistic în Maramureș și vedeam pe ciobanul nostru pe vremea aia…

Părintele Teologos: Cioban?

Sorin Gadola: Da, se uita pe facebook…

Părintele Teologos: A, deci în continuu făcea chestia asta….

Sorin Gadola: Continuu. Ciobanul nostru care…

Părintele Teologos: Cioban, cioban cu oi, nu?

Sorin Gadola: Da…

Părintele Teologos. Maica lui Dumnezeu!

Sorin Gadola: Și pe mine m-a frapat și m-a lovit, dar nu o zic într-un sens negativ, ci într-un sens contemplativ așa, poate e mult spus, dar poate nu… că băi, lumea se schimbă! Că de aici am început să încerc să răspund așa….

Părintele Teologos: Da, da…

Sorin Gadola: Lumea se schimbă repede.

Părintele Teologos: Repede, foarte repede. Lumea se schimbă foarte repede și cred că învățătorii, adică părinții, profesorii, influencerii, cine vrei tu, nu mai țin pasul…

Sorin Gadola: Nu țin pasul, n-au cum să-l țină.

Părintele Teologos: Nici preoții nu țin pasul, adică Biserica… 

Sorin Gadola: Cred că fiecare învățător din noi, să zicem așa, că toți cred că avem acolo un potențial mai ales pe măsură ce înaintăm în vârstă, pe măsură ce nu dăm o șansă inovațiilor, e destul 2, 3, 4 ani să părem în fața tinerilor ca niște bunici…

Părintele Teologos: Da…

Sorin Gadola: Băi, tu nu știi ce-i tik tok-ul? Ăsta n-are instagram, auzi la el! Pe ce lume trăiești?

Părintele Teologos: Da…

Sorin Gadola: Ăsta e limbajul tinerilor, dar și de 35 – 40, dacă au cont de facebook și youtube, deja e limbajul tuturor. Nu? Cred că 99% dintre oameni au aplicația asta, fie că sunt la sat, fie  că au smartphone, fie că nu, au copilul și îi introduce în lumea asta. 

Înțelegerea universului tinerilor

Și atunci, lucrurile merg așa de repede, iar noi – că pornesc de la întrebarea de unde haosul, de unde ruptura – dacă părintele nu-i dă importanță universului tânărului pe care și l-a creat, fie prin tik-tok, instagram, youtube, chiar nu contează.

Părintele Teologos: Adică să se smerească puțin. Să zică băi, da, uite…

Sorin Gadola: Mult, față de cum se practică…

Părintele Teologos: Da, da, da

Sorin Gadola: A apărut o inovație, o aplicație, vezi, ce îl atrage pe copilul tău acolo, că-i joc video, că-i o platformă de informare sau de dating, de întâlnire. Vezi ce l-a atras acolo?

Părintele Teologos: Exact.

Sorin Gadola: Că dacă dai așa cu flit, primești flit înapoi.

Părintele Teologos: Legea acțiunii și reacțiunii, nu? 

Sorin Gadola: Da, părerea mea.

Vicii, droguri, practici spirituale în experiența lui Sorin Gadola

Părintele Teologos: Da. Povestește-ne puțin de… S-a și închis tableta, o să o deschid mai încolo, că discuția a mers foarte bine înainte. Povestește-ne puțin de experiențele tale cu șamanism, droguri și așa mai departe. 

Sorin Gadola: Păi, ce ziceam cu viciile. Viciile pentru mine, drogul în general e și legal. Atâta timp cât ești dependent de alcool, cel mai relevant. Dependent și de ciocolată și de mâncăruri procesate și de mâncăruri semi-preparate. Eu m-am observat mult așa, evoluția și mia degrabă, involuția mea și cred că am prins așa multă adrenalină și mult sens prin tot felul de mâncăruri prin care părinții mei, ei au vrut să dea cel mai ok produs la copil și zic asta fără să ezit că știu că așa a fost. 

Mâncarea nesănătoasă

Practic, când a apărut în Cluj, Metro, covrigul, cozonacul. Deci era din comunism și produsele alea specifice cu lapte în sticlă și așa, nu, era era foarte calitativ, părerea mea, în mâncărurile noi care erau considerate ale oamenilor care își permit și orice chestie revoluționară. O grămadă de semi-preparate, o grămadă de mâncăruri cu foarte foarte mult zahăr. M-am uitat chiar săptămânile trecute că… Deci o să răspund în continuare la întrebare, cu vicii…

Părintele Teologos: Da, da, da

Sorin Gadola: Și era un produs, nua re rost să-i dăm numele, foarte  foarte cunoscut, 70% conține zahăr. Cacao se numește produsul. Ar trebui din punct de vedere juridic să se numească, apropos de vicii, asta vreau să evidențiez, zahăr cu aromă de cacao. La 70% zahăr?! 

Și atunci, dacă prindem așa o adrenalină și un sens în mâncarea respectivă, în acțiunea respectivă și așa creștem, în timp ce părinții – mai ales atunci că nu erau informați, nu era google, nu era internet pe tot gardul ca acum – copilul poate să prindă așa un gust înspre haosul ăla sau înspre „băi, mai vreau adrenalina aia, dopamina aia, serotonina aia, sentimentul ăla de sens, de împlinire chiar și pentru două minute, cinci minute, zece.

Plăcerea

Părintele Teologos: Deci e vorba de plăceri, de căutarea plăcerii care vine în timp și crește.

Sorin Gadola: Da, vine foarte repede la copil în ziua de azi. Bineînțeles, mă raportez și la mine cu atât mai mult acum. Deci v-am zis: 70% zahăr, deci copilul ăla e lovit cu cereale cu cacao, cu lapte, buf…

Părintele Teologos: Ar trebui să facă puțin post. 

Sorin Gadola: Da, mult!

Părintele Teologos: Mult post.

Sorin Gadola: Sau dacă nu, să se raporteze la mâncarea aia adevărată. Mâncarea vine cu o grămadă de stimulenți, că o să fie copil la 10 – 15 ani, așa, când stă jos. 

Părintele Teologos: Într-o stare de excitare continuă.

Sorin Gadola: Exact.

Părintele Teologos: Și  asta duce la droguri.

Sorin Gadola: E un drog foarte ușor la absolut orice viciu că viciul în sine e un drog.

Părintele Teologos: Exact, o formă de drog.

Sorin Gadola: Și știu eu? Unu, că îi place să se împerecheze cu altă persoană în continuu și ajunge numai la aia să se gândească. De ce? Că îi dă un sentiment de sens, de împlinire pe moment, cât durează sau…

Părintele Teologos: Da.

Sorin Gadola: Chiar și gândul te duce acolo. De nu știu dacă trăiești 15 -20 de ani cu tăria aia, cu adrenalina aia, cu dopamina aia sau în căutare de dopamină, serotonină. Foarte la îndemână îți e să prinzi altfel de vicii, mai tangibile, alcool, substanțe, diverse.

Droguri camuflate

Părintele Teologos: Da, deci de fapt, e vorba de o căutare a plăcerii și de fapt, toate viciile inclusiv, viciile trupești, desfrânarea și alcoolul, toate astea sunt forme de drog. Toate sunt.

Sorin Gadola: Absolut. Și am o vorbă: drogurile, din păcate, s-au legalizat, au niște ambalaje extraordinar de frumoase, colorate, au vaca pe ele, au soarele, au iarba pe acolo, zici că toți înoată fericiți, promit vitamine, minerale. Nu. Doamne. Pe eticheta aia sunt numai aditivi, vopsele le zic eu, nu coloranți ca să trezesc așa puțin ce vorbește. Da, sunt vopsele. Și ce ziceți dumneavoastră: excitante la nivelul sistemului nervos și normal că îți afectează personalitatea. Păi, când tu când trăiești așa? Pentru copii, să trăiești așa să te dezvolți cognitiv și să înțelegi stimulentele astea așa, 8, 10, 15 ani, cât consumi toate acestea.

Părintele Teologos: Devii un drogat, de fapt.

Sorin Gadola: Eu, da, n-am vrut să o zic chiar așa, dar așa e.

Părintele Teologos: Așa e! Da, da.

Sorin Gadola: Eu vă zic din punctul meu de vedere că știu și ce-i una și ce-ia alta. Atunci, normal că ajungi la 15 – 18 ani la locul tău de muncă sau în facultate sau și zici na, ce-i asta? Asta-i totul? Păi, eu vreau acolo…. hai, că scap de la ăsta și îi dau o bere, o chestie.

Părintele Teologos: Și de fapt, toată civilizația noastră astăzi, în principal, civilizația vestică, dar nu numai e o civilizație de drogați.

Sorin Gadola: Poate e prea mult pentru public să înghită…

Părintele Teologos: Să înghițiți, fraților! E o civilizație de drogați. Să beau și eu puțină apă. 

Sorin Gadola: Eu cred că s-au normalizat și s-au legiferat niște substanțe în mâncărurile noastre, în băuturile noastre până la alcool și tutun care n-ar trebui. Sau ar trebui, băi, uită-te ia și să știi că intră în altă categorie, asta nu-i mâncare, asta e excitant. Poate că mai ușurel, mai treptat, mai pasiv, dar totuși ajungi acolo.

Postul și eliberarea

Părintele Teologos: Și cred că în discuția noastră, dintr-o dată, tema postului devine capitală. Postul nu e numai așa că a zis popa să postesc eu nu știu când, ci dintr-o dată, îi asigură omului libertatea și îi asigură scăparea de drog. Ieșirea din drog, în clipa în care omul postește. Și de fapt, tot ascetismul Bisericii este cura de detoxificare de drog.

Sorin Gadola: Acuma, vă pun eu o întrebare.

Părintele Teologos: Sigur. 

Sorin Gadola: Nu obișnuiesc să pun eu întrebări. 

Părintele Teologos: Da, da, să pui, cum să nu? De ce?

Sorin Gadola: De acord. Bun, eu am intrat la 15 ani, sunt deja stimulat de video, filme, mâncare falsă, procesată ce mă hiper-stimulează și aud de post. Păi, primele zile de post sau poate săptămâni mă demoralizează grav de tot. Eu nu mai am un sens în viață, ce să mai?

Părintele Teologos: Da, e o formă de servraj. 

Sorin Gadola: Este.

Părintele Teologos: Da, pentru că omul își caută dopamina din toate aceste mâncăruri mergând de la lucrurile cele mai „inocente” între ghilimele și terminând cu drogurile grele și atunci, în clipa în care vine Biserica, de fapt, Dumnezeu cu discernământ, cu înțelepciune și zice: oprește-te de aici! Omul în clipa în care se oprește, apare problema asta a sevrajului. El acută dopamina, caută dependența, își caută robia și atunci spune Dumnezeu: fă puțină răbdare, să scapi! Și atunci, omul trebuie să facă răbdare. Asta este credința. Adică trebuie să spui: da, eu mă abțin o perioadă de X și o să găsesc după aceea, sensul adevărat.

Sorin Gadola: Și în momentul când tânărul, să zic, vrea să-i bată pe toți ceilalți că nu știe de ce, dar e disperat de toți ceilalți în acele momente, cei dragi să știe că sunt pe teren minat. 

Părintele Teologos: Da, așa este. Pentru că e vorba de sevraj.

Sorin Gadola: Și au o responsabilitate foarte mare cei de lângă…

Din nou, cu dragoste

Părintele Teologos: Cei de lângă, cum să gestioneze. Și cred că această – încă o dată, cred că e unul din cuvintele pe care le folosim foarte des în seara asta – această demonizare la adresa tinerilor nu-i bună. Că trebuie să-l înțeleagă pe tânăr prin ce trece, să-l înțeleagă ce ascultă, unde se duce și așa mai departe și cu dragoste să încerce să îl gestioneze, să îl ajute.

Sorin Gadola: Da, pentru că eu aici aș da următoarea analogie. Dai la copil, dulce, dulce, dulce după aia îl cerți că de ce nu doarme. Îi dai și un joc video care, se știe științific, îi agită, sistemul, gândirea tot…

Părintele Teologos: Îl hiper-excită și îl învață și vicii, jocurile respective pentru că eu nu am văzut un joc în care să faci milostenie, am văzut foarte multe jocuri în care împuști. 

Sorin Gadola: Da, acum sunt tot felul. Marii producători și-au făcut gama lor de jocuri și mănânci cașcavalul lor, bei laptele, sunt așa niște subtilități acolo. Dar îi dai dulce, îi dai joc video și după aceea le iei brusc. Și copilul, că ziceam de analogie, se aruncă pe jos și începe și plânge și-ți face crize. Și tu zici: ce copil neascultător! Dar săracul n-are vină…

Înlocuirea răului prin exemplul bun

Părintele Teologos: N-are vină prea mare sau mă rog, are o vină, dar nu-i total a lui. E o treabă foarte complexă. Și dincolo de asta, mă gândesc, bun, ok, spunem: nu o să faceți asta, nu o să faci ailaltă, nu o să te duci acolo, nu le petreceri. Bun. Ce pui în schimb? Adică eu cred că totuși, părinții, trebuie prin exemplul lor, prin tot comportamentul lor să ofere ceva în schimb copilului. 

Sorin Gadola: Dacă nu există exemplu, e gata totul!

Părintele Teologos: Da. Adică copilul trebuie să știe: băi, trebuie să fac asta, trebuie să învăț, trebuie să mă rog, trebuie să citesc. Fraților, sunt și cărți, trebuie să citiți! 

Sorin Gadola: Corect.

Părintele Teologos: Dar dacă el nu vede asta la părinți și nu învață de la cineva că asta e într-adevăr bun, copilul o să zică: dar de ce să te ascult eu pe tine? Bun, o să spui că nu e bine să spună copilul așa ceva, că e obrăznicie. Corect! Dar tu trebuie să îi dai dovada faptului că într-adevăr copilul trebuie să te asculte.

Sorin Gadola: Da, pentru că altfel așa va gândi, ca și profesorul ăla care numai vorbește și nu e curios de mine ca și elev în gimnaziu sau așa și numai dictează și numai „ați terminat?”. „Hai, cine a învățat din ce am dictat eu? Nu? Stai jos!” Deci ești perceput, cred eu, că sunt copilul părinților, cred eu că ești perceput de către copil, tânăr chiar și adult: „mai, profesorului ăluia de la școală, nici nu-i pasă, numai vorbește”. Dacă nu ești un exemplu propriu întru-toate, foarte greu de făcut asta. Aici, știți mai bine, duhul vorbește de la sine, energia, corpul înainte de cuvânt, într-o măsură, nu?

Cum scăpăm de singurătate. Acordarea atenției. Iubirea

Părintele Teologos: Da, da, da. Și iarăși, la ce mă gândesc totuși: cred că totuși părinții ar trebui să se roage mai mult pentru copii. Ar trebui să se roage mai mult pentru copii pentru că dacă nu-l pun în centru pe Dumnezeu, singuri este foarte greu și e de fapt, imposibil dacă… Pentru că de multe ori apare ispita asta că părinții și în general, oamenii pot să-și rezolve problemele singuri și nu scapă de singurătatea lor. Nu scapă de singurătatea lor. Este nevoie de rugăciune ca omul să scape de singurătate, iadul este singurătatea.

Sorin Gadola: Da, pot să confirm ultima parte și prima, dar în special ultima din experiență proprie. Practic, eu văd lucrurile în felul următor: dacă părintele… o spun altcumva ce ați zis dumneavoastră, nu încearcă să Îl vadă pe Dumnezeu în jocul video pe care copilul lui îl joacă, în meditație pe care copilul lui a început să o practice, în aplicația pe care așa… Ok, clar, rugăciunea e numărul 1 ce să faci, dar numărul 2, pe duhul ăsta al rugăciunii și întru Dumnezeu, să încerci să te apropii. 

Părintele Teologos: Bineînțeles. Să ne înțelegem, bun, te rogi, te rogi, te rogi, dar fapta? Și rugăciunea este faptă, dar trebuie să ai o legătură foarte concretă cu copilul tău, nu poți să spui că da, eu mă rog și eu îți aduc bani și descurcă-te. Asta  e singurătatea.

Sorin Gadola: Corect. Bun, meditează tânărul meu, copilul meu, ok… Din nou, eu vorbesc din calitatea de copil. Băi, nu-i bună că Ortodoxia zice că nu. Când din nou, poate chiar într-o formă minimă de meditație să se deconecteze de știu eu ce și să-și rezolve pe moment depresia și să zică: mamă, ce medicament, ce adevăr! Și tu îi zici: nu-i bun. Ca părinte, ca duhovnic, ca frate, ca prieten. Păi, ăla îți zice: îmi iei mie medicamentul pe care l-am găsit cu greu? Adică am făcut cercetare serioasă până să îl găsesc. Și atunci, poate, părintele, duhovnicul, prietenul zic: a, meditezi, de ce meditezi? Și ce simți? Vrei să facem împreună poate sau așa? Poate asta e prea pe teren minat, dar îmi zic și eu părerea cu gândul la Dumnezeu, poate se rezolvă.

Atâta timp cât într-un fel sau altul aproapele nu-și interesul la modul real. 

Părintele Teologos: Da, iubire!

Sorin Gadola: Iubire, în alte cuvinte, exact. N-ai ce, ești exact profesorul acela de la gimnaziu care n-avea chef de mine. 

Unde este iubirea

Părintele Teologos: În budism, în șamanism, în yoga, în lucrurile astea, ai găsit iubire?

Sorin Gadola: Am găsit mult text despre iubire, am  găsit mult hugging / îmbrățișări, forgivness / iertare. Am găsit și ideea asta de selfless care în Ortodoxie e lepădarea de sine. Am găsit mindfullness – foarte bun, foarte practic, foarte util, dar o să concluzionez imediat toate acestea, în Ortodoxie e starea de trezvie care din punctul meu de vedere e mult mai profundă și te duce în esență nu doar așa simptomatic, te duce și la cauză. Și am găsit foarte multe similitudini între Ortodoxie și toate acele practici pe care le-ați menționat. Le-am practicat mulți ani și eu-s genul de all in așa. Cel mai greu mi-e all in cu Ortodoxia. Acolo trebuie să fii smerit all in și chestii foarte…, dar te pune la muncă serioasă și îmi place asta. E clar pentru mine o direcție bună.

Părintele Teologos: Da, vrei să spui că celelalte au anumite părți din adevăr, dar se opresc undeva și Ortodoxia are plenitudinea.

Concepte și practici la modă

Sorin Gadola: Are, da. Și aș putea argumenta… Hai, să zic așa, diferență între mindfullness, cred că știe toată lumea ce înseamnă: ești prezent, ești atotprezent, nu există trecut, nu există viitor, gândurile-s iluziile tale, conceptul tău…

Părintele Teologos: Deci tu ești acum în prezent.

Sorin Gadola: Da. Mindfullness, prezent ești tata al lor. Iar pe partea de trezvie, aici nu sunt eu în măsură să zic, dar vă zic eu așa cum am început să mai văd, că mie îmi place să mai citesc de la Sfinții Părinți, toate acestea, dar cu gândul la Dumnezeu, nu tu! Nu tu! Mamă, ce ai găsit tu!

Părintele Teologos: Egoismul. Marea problemă a egoismului și  a singurătății. 

Sorin Gadola: Da, exact asta vreau să zic. Pentru că chiar dacă se dă forgivness, iertare, selfless și așa, în toate celelalte practici, fără să vrei, involuntar, îți crește așa un… băi, eu încep să mă prind de treaba asta…

Părintele Teologos: Sunt mare… Sunt guru…

Sorin Gadola: Spiritualismul ăsta începi să…

Părintele Teologos: Și de fapt, ajungi un însingurat iarăși. 

Sorin Gadola: Da, până acolo… Corect, corect! Până acolo dai de guru, dacă ești persoană de sex feminin s-ar putea să ai multe probleme din punctul ăsta de vedere trupește, da, se practică, da și știu ce zic.

Dacă (ești) băiat… bine, se practică de toate așa, dar până la a te simți singur, multă promisiune, multă… Și ce-ți promite: vrei să ajungi și tu ca mine? Să fii și tu așa iluminat…

Părintele Teologos: Mare și tare…

Sorin Gadola: Și să zici la ceilalți mai fraieri așa cum stă treaba? Hai!

Părintele Teologos: Da, asta este, da. Din cauza asta este capital Dumnezeu, că Dumnezeu ne scoate din cadrele foarte strâmte ale propriului nostru egoism și deci, ne dă posibilitatea iubirii, a iubirii celuilalt, a adevărului. 

Chiar dacă anumite lucruri la început apar ca bune, dar după aceea tot nu ieșim din cadrele foarte strâmte ale egoismului nostru și asta ne macină, ne termină…

„Ai devenit mai bun?”

Sorin Gadola: Eu am aici, apropos de ce ziceți dumneavoastră, la un moment dat, un gând așa: măi, eu am făcut toate practicile astea, deci din nou eu am fost all in acolo și în junglă și ceremonii și ritualuri și diverse practici, am fost…

Părintele Teologos: All in, cu toată inima…

Sorin Gadola: Exact, da și la un moment dat, cu toată disperarea. Deci am fost acolo. Și la un moment dat, după mult timp, mi-am pus întrebarea și cred astăzi că a fost de la Dumnezeu: măi, dar toate practicile astea te-au făcut să fi mai bun cu bunica ta?

Părintele Teologos: De exemplu… 

Sorin Gadola: Cu bunica ta care te vede și dintr-o bucată, zice și te dezbină la un moment dat… Se uită la tine cu un ochi și îți zice o chestie de-aia, o sinteza nu a zilei, a celor cinci ani sau a vieții tale…

Părintele Teologos: Da, da…A vieții tale, da

Sorin Gadola: Și după aia, părinții tăi. Măi, te-au făcut să fii mai bun, mai răbdător, mai…? Mulți ar zice: da! da, da, da. Dar la un moment dat, se pierde promisiunea asta, iluzia asta, se pierde entuziasmul ăla înspre spiritualism, nu zic că e doar auto-sugestie, nu zic asta, dar se pierd multe. La un moment dat obosești și nu mai e – în Ortodoxie, se numește cuvântul har – în celălalt termen mai… eu încerc să vorbesc și pentru cei mai puțini ortodocși ca să nu uit eu de unde am plecat.

Părintele Teologos: Da, sigur.

Sorin Gadola: Știți, să nu mă dau eu mare trăitor că nu sunt, din păcate. Energia se pierde. 

Energie, har, iubire

Părintele Teologos: Și în Ortodoxie există termenul de energie, dar diferența principală este că energia în Ortodoxie este energie personală a unui Dumnezeu iubitor. Pe când la estici, energia aceasta este ceva impersonal și incapabil de iubire. 

Deci într-adevăr, la estici, budism și așa mai departe, datorită faptului că în ceea ce se simte acolo nu este strălucirea, energia unei persoane vii, te sleiești. Că omul funcționează cu iubire. După cum mașina funcționează cu benzină, omul funcționează cu iubire. Combustibilul existențial al omului este iubirea. Și în clipa în care iubirea nu există, omul se stinge.

Sorin Gadola: Apropos de ce ziceți dumneavoastră. Eu am fost exact unde  astăzi e trend-ul din ce în ce mai puternic. Pentru mine când auzeam iubire – zâmbești, dai un hug, aleluia, mai cântăm împreună. Dar am început să aflu, vedeți reflexul din mine: am aflat, eu știu deja! Am început să aflu că iubirea e mult mai mult de atât și chiar o parte așa, apropos de autenticitatea pe care am găsit-o în Ortodoxie, o parte de dragoste, dar nu doar cu zâmbete pe față …

Părintele Teologos: Exact…

Sorin Gadola: Ok, nu blamare, nu biciul sau blamare cu dragoste sau blamare constructivă, ok, foarte bine venită, pe când la celelalte religii nu prea găseam asta. Adică ok, all is good brother, hai…

Părintele Teologos: Este o dăruire personală totală. 

Întâlnirea cu duhovnicul

Sorin Gadola. E personală… Și îți păstrezi. Asta mi-a plăcut la alți călugări, ce am văzut, și la duhovnicul meu. Eu am văzut așa: guru, șamani, taoiști. Am avut așa să zic „luxul” în ghilimele sau nu, unul la unu, ceremonii, practici, tainele lor, am trecut…. După aia, la un moment dat, mi-au dat așa cred și zic, bunul Dumnezeu în satul bunicii mele, că nu degeaba am menționat-o, un călugăr, respectiv duhovnicul meu de acum, care era așa… Acuma, mă iertați, o zic așa…

Părintele Teologos: Da, da, da.

Sorin Gadola: Îl vedeam: ia, uite-l și pe-ăsta! Alt călugăr. M-am săturat. Eram în perioada când eram supra-saturat de toți: guru, profesorii că i-am văzut de ce-s în stare, că am fost foarte aproape de ei, am fost mult în familiile lor, vorbesc de o perioadă de 7 – 8 ani. Eram saturat de ipocrizia lor, chiar dacă și astăzi în parte, încă aș minți să zic că in legătura, dar sunt complet deschis înspre ei și nu încerc să-i convertesc, dar încerc să-i iubesc.

Părintele Teologos: Da, exact. Îi iubim pe toți, da, da.

Sorin Gadola: Și să își facă treaba dragostea după-aia că eu ce să știu mai mult de atât. Și toate acestea au prins așa o formă în capul meu: guru-profesori-maeștri taoiști, yoghini, budiști, șamani și așa mai departe.

Apoi l-am văzut pe ăsta cu straiele, călugărul în satul meu. Era, vă dați seama ce era… Pfff. Și eu mă lăudam pe mine în fața altora, prin atitudinea mea că eu- s deschis, eu-s outside the box, eu-s tata al lor… Hai, mai dau o șansă și la… Dar mă luptam cu mine: nu-i dau nicio șansă, ăsta sigur e vai de capul lui, e habotnic sau… 

Și s-a pus lângă mine – s-o scurtez – și m-a învățat atât de multe, fără să îmi zică nimic, niciun cuvânt de folos sau de învățătură. 

Miezul întâlnirii: dragostea

Părintele Teologos: Slavă lui Dumnezeu! Doar prin prezența sa. 

Sorin Gadola: Prin prezența sa și ulterior am început să înțeleg: băi, frate, aia e smerenie, așa îți vorbește smerenia. Prin râsul lui, ziceam că ăsta e naiv, dar ulterior am văzut că e o chestie mai profundă, mai de copil acolo, mai….

Părintele Teologos: Harul lui Dumnezeu.

Sorin Gadola: Harul lui Dumnezeu… Da, copil, eu mă refer așa inofensiv și da și acum am așa, nu pot să zic că mă cutremură. Nu pot să vorbesc foarte repede despre asta, știți? 

Părintele Teologos: Te emoționezi.

Sorin Gadola: Da. Și din nou, mintea mea era plină de prejudecăți. Ce vrea ăsta? Vrea banii mei. Ăsta sigur o să aibă niște povești acum de viață și… Și nimic din ce am crezut eu, nu a încercat să mă convertească. Nu a încercat să îmi zică ce e bine, ce e rău. Nu a încercat nimic cu mine. Doar a încercat și a reușit – slavă lui Dumnezeu! – să-mi dea dragoste. 

Părintele Teologos: Exact!

Sorin Gadola: Și nu doar o dată, ci de mai multe ori. 

Părintele Teologos: Și astfel, ai revenit la viață. Dragostea este combustibilul existențial al sufletului uman.

Sorin Gadola: Da. Și mintea mea încerca să găsească, repet, foarte important să mă fac înțeles, toate problemele din el. Mai ales un om care vine din direcția aia, deja e uns cu toate alifiile, știe ipocrizia maeștrilor, știe businessul din mijloc. Aveam ochiul așa, foarte critic. Îs pățit, ca pățitul.

Părintele Teologos: Da, da, da, Stan pățitul, Sorin pățitul. 

Sorin Gadola: Da, da, da, exact. Deci mintea mea nu l-a putut încadra nicăieri. A început să îmi dea cu virgulă și eu cred că ăsta e drumul spre Dumnezeu, de unde am venit eu. Nu știu alte drumuri. Să-ți dea cu virgulă. Să nu crezi că l-ai văzut pe călugărul ăla și poți să-l pui, sau pe preot sau pe prieten sau apropiat sau pe mamă, în eticheta aia, în tipologia aia. Dădea cu virgulă. Și după câțiva ani, Dumnezeu a început să lucreze cu virgula aia.

Nevoia de bază a tinerilor

Părintele Teologos: Da. Deci ce ar putea să facă ortodocșii, preoții, învățătorii ca să fie mai aproape de tineri, ca să fie ascultați de tineri. Mai multă iubire, nu? Să aibă priză la tineri…

Sorin Gadola: Cum zic toți Sfinții Părinți: smerenie, iubire… dar asta e pentru mine așa de departe… Că v-am zis, în cazul concret al duhovnicului meu și după-aia și alți călugări, au însemnat niște discuții…

Părintele Teologos: Simple! Da, da, da…

Sorin Gadola: Simple. Departe de teologie, departe de ce e bine, ce e rău.

Părintele Teologos: Nu a venit la tine să-ți spună: hai, să te iubesc!? 

Sorin Gadola: Nu. Hai, să-ți arăt ce tu nu știi! Hai, să-ți arăt ce e dragostea! Unde ai fost atâta timp? Hai, că tu nu știi! Chestii simple, nu știu… duhul și energia și totul… V-am zis. Zâmbet. Am primit și de la alți călugări la un moment dat, în Sihla. Am fost într-o mănăstire pe o stâncă. Mi-a plăcut. Am văzut și în Nepal, temple. Ok și Sihla asta pare ceva de capul ei, ok, așa, mistic, îmi place. 

Părintele Teologos: De acolo e duhovnicul tău? De la Sihla?

Sorin Gadola. Nu, nu. Duhovnicul meu e din satul Dâncu, comuna Ghireșu. 

Părintele Teologos: Cum îl cheamă?

Sorin Gadola: Mănăstirea Sfântul Pantelimon. Cleopa.

Părintele Teologos: Părintele Cleopa. Să-l binecuvânteze bunul Dumnezeu!

Sorin Gadola: Doamne ajută-l!

Părintele Teologos: Să-l ajute bunul Dumnezeu!

Sorin Gadola: Și la Sihla, voiam să vă zic că am întâlnit alți călugări, alte lucrare au avut asupra mea, care nu era așa cu râsul ăla de copil. Mi-au dat, vorba unui apropiat al meu, de m-au julit. Când m-a văzut, călugărul de care vorbesc, 27 de ani cred că are acum acolo, acum vreo trei ani mi-a zis: ia, uite și la ăsta așa arogant! Băi, dar nu ți-e cu paharul ăsta umplut și ție?  Deci astea au fost primele lui cuvinte. 

Părintele Teologos: Slavă lui Dumnezeu! Deci lucruri simple care sunt iubitoare. Să revenim puțin la tineri. 

Sorin Gadola: Dar a dat-o cu dragoste.

Părintele Teologos: Cu dragoste, da, da, da. Dacă dragoste nu e, nimic nu e. Dacă dragoste nu e, nimic nu e și din cauza asta noi toți trebuie să ne pregătim în camera noastră, în inima noastră să putem să-i iubim pe ceilalți. Să plângem în fața lui Dumnezeu, să ne rugăm astfel încât să ne dea Dumnezeu această dragoste să putem să-i iubim pe ceilalți ca să-i facem vii, după cum te-a făcut și pe tine duhovnicul tău. 

Sorin Gadola: Da, da, da. Pentru că asta m-ați întrebat. Când duhovnicul meu din când în când mai zâmbea ca un copil și-mi dădea cu virgulă, alt călugăr mi-a zis: băi, nene, uită-te puțin la tine, chiar serios! Uită-te că nu ești nici așa deștept după cum crezi, nici așa frumos după cum te crezi. Uită-te aici puțin în interior! 

Părintele Teologos: Da, da, da.

Sorin Gadola: Dar a știut cum să mă ia. 

Părintele Teologos: Da!

Sorin Gadola: A știut cum să mă ia și cu stropul ăla de dragoste că nu trebuie foarte multă. A fost așa, a picat stropul și a făcut blâc. 

Cum vede Sorin Gadola mărturisirea lui Hristos

Părintele Teologos: Blâc… Slavă lui Dumnezeu! O expresie foarte bună. Da. Ce am vrut să spun, tinerii de astăzi cum ar putea să nu ducă o viață dublă? Adică pe de o parte e duhovnicia și pe de altă parte este toată această avalanșă a celorlalte învățături. Cum ar putea sau tineri de azi mai au curajul să-L mărturisească pe Hristos? Cum ar putea să se opună unul care într-adevăr, dorește să fie în Biserică sau dorește să fie cu Dumnezeu, ce ar putea să facă să nu se lase corupt de coroziunea conformității? 

Sorin Gadola: Păi, eu cred aici că fiecare după felul lui. Dacă unuia îi vine să mărturisească. Aici aș face o paranteză că și mie mi-a venit în primul an să fiu justițiarul socialo-divin foarte greșit. Poate să nu fie prea mult pentru că la un moment dat, anturajul totuși, cu bune, cu rele, te influențează, ții cont de părerea lor, mai ales când ești tânăr. Cine are lucrarea asta sau felul ăsta, firea asta, să aibă mare grijă! 

Mai e o fire mult mai ușoară de digerat pentru tânăr în cauză: ești practicant ortodox, ai credința ta, dar ai și un anturaj de școală, de facultate, poate un iubit, o iubită la un moment dat care nu-ți împărtășește ideile, poate e chiar în cealaltă parte. În cazul ăsta, părerea mea și din experiența mea vorbesc să nu-L mărturisești în timp ce Îl mărturisești, prin tot ce am vorbit până acum.

Părintele Teologos: Deci nu prin a face pe dascălul…

Sorin Gadola: Nu.

Părintele Teologos: Ci prin exemplul tău, prin modul, felul tău de a te purta. 

Sorin Gadola: Sigur!

Părintele Teologos: Și au asta am văzut. Mai ales, pentru că aveam un site în limba engleză înainte și acuma, să ajute bunul Dumnezeu să-l facem și pe ăsta în engleză, o să vedem cum o să dea Dumnezeu, într-adevăr, să spui Ortodoxia fără să o numești. Pentru că uneori naște repulsie, că iarăși vine popa să zică… Nu. Arată ce-i bine și ceilalți o să-și dea seama. Cred că așa…

Sorin Gadola: Astea-s vorbe foarte mari și pentru mine au fost foarte mari, pentru că la un moment dat, când eram în drum spre Ortodoxie cu foarte multe „provocări” în ghilimele – profesioniștii știu, pățiții știu despre ce este vorba, de-aia am zis de ghilimele – n-ai chef să auzi foarte multe „Maica Domnului te iubește și Iisus e calea și salvarea” că o știi, dar tu o iei pe coajă foarte rău, pe toate planurile în timp ce e foarte bine să mai auzi din când în când. 

De multe ori nu-i bine, dar dacă vorbim de unul care nici măcar nu-i în drumul acesta înspre Ortodoxie, zici: băi, lasă-l, uite și la ăsta fanatic, săracul. Și cred eu că e foarte important să nu-l mărturisești în timp ce Îl mărturisești. 

Dorul de perfecțiune

Părintele Teologos: Exact!… Nu crezi totuși că le e dor tinerilor de Dumnezeu, de perfecțiune, de iubire, de toate astea? Cred că au o mare capacitate, nu crezi?

Sorin Gadola: Să tindă înspre perfecțiune?

Părintele Teologos: Înspre perfecțiune și înspre iubire. Cred că ei asta caută peste tot și în muzică și în toate astea…

Sorin Gadola: Asta caută, bineînțeles. Pentru că în momentul când auzi o muzică bună, acolo ești. În momentul când mai meditezi, mai așa, acolo ești. Ai stropul sau clipa aia de deconectare pe care mulți fac o confuzie și zic că e iubire, dar impactul e așa de mare de deconectare față de toate mizeriile gândurilor tale sau ale societății, pe de o parte reale, pe de o parte, închipuiri ale tale. Doar deconectarea aia tu crezi că e iubire, dar, no, aici vine Ortodoxia care îți arată că e altceva, e infinit, peste…

Spovedanie vs. meditație

Părintele Teologos: Așa este. Apropos de Ortodoxie și de această deconectare, care e importanța spovedaniei pentru tine? Cum vezi spovedania? 

Sorin Gadola: E extraordinar. E cel mai bun lucru care mi s-a întâmplat, pot să zic așa, în timp ce râd, că mă aud pe mine în timp ce zic asta. Că e o cercetare a conștiinței tale care mi se pare wow. Bun, meditezi… Eu meditam și zile întregi, adică 4, 5, 7, 8 ore câteodată într-o zi și după aceea, ziua următoare așa. În weekend când alții voiau să mai iasă, să mai așa, eu eram în journey-ul meu spiritual și stăteam acolo pe coclauri, trip-uri mari.

Părintele Teologos: Trip-urile (eng. – excursiile rom.) erau și sub influența drogurilor sau numai…?

Sorin Gadola: Am avut perioade precum și jumate de an, 8 luni, 4 luni, în mai multe perioade ale vieții mele fără. Și perfect lucid, nici alcool, nimic. Și intri în trip foarte ușor, pentru că imaginația – apropos de dorința pe care ați menționat-o înspre iubire, înspre perfecțiune – îți promite așa de multe, nu? 

Părintele Teologos: Ești atotputernic…

Sorin Gadola: Ești atotputernic și primești repede, repede. Adică ce să stai tu să muncești, să încerci fii smerit, să încerci să dai dragoste aproapelui când pac, îți imaginezi o chestie și te incită, te încarcă cum crezi tu… Dar acolo e o altă chestie și asta voiam să fac, analogia, comparația între meditație și spovedanie. În momentul când ești în spovedanie, îți cercetezi conștiința în fața lui Dumnezeu -eu vă zic cum o văd eu…

Părintele Teologos: Da, da, da

Sorin Gadola: Încerci să vezi, bun, Sorin, cu ce te simți vinovat față de trupul tău, de mintea ta, de sufletul tău, cu ce te simți vinovat față de Dumnezeu? Nu cu ce trebuie să fii vinovat, (ci) cu ce te simți. Și în timp ce îmi notez unele chestii, las și gramul ăla de spontaneitate în timpul spovedaniei, în timpul cercetării de conștiință și e minunat. Adică îmi aduc aminte de niște lucruri din copilărie până în prezent și foarte frumoasă lucrare se face în cadrul spovedaniei. 

Minusurile meditației în viziunea lui Sorin Gadola

Pe de altă parte, în meditație, să zicem că poate fi ușor comparată, că stai și te observi și poți ajunge în copilărie cu sau fără substanțe, poți ajunge în tot felul de trăiri și împliniri. Sigur că nu se compară, dar nu-i o lucrare. Și ca să mă fac mai bine înțeles, faptul că le observi – că asta e trend-ul, sunt convins că îl cunoașteți, în cunoaștem cu toții: awareness și woke și ne trezim cu toții.

Nu e destul să-l conștientizezi și dispare ca prin miracol. Chiar dimpotrivă, poți să ți-l faci obsesie, poți să-ți faci o traumă, poți să-ți retrăiești acele aaa, uită-te că am fost eu copil mic și am pățit aia și tatăl meu, unchiul meu nu mi-au dat exact ce… Și poți să-ți faci, în timp ce tu crezi că te-ai deconectat și într-o măsură te-ai deconectat de tot haosul ăla și zgomotul gândurilor, prin meditație să zici eu am fost o victimă. Uite, ce am pățit! Am fost rănit. 

Părintele Teologos: Da… Te victimizezi, nu poți să depășești.

Sorin Gadola: Am fost rănit ca și copil, voi n-ați avut grijă de mine…

Părintele Teologos: Traume…

Sorin Gadola: Prietenii m-au înșelat, m-au trădat, s-au combinat cu prietena mea sau problemele specifice tânărului, vârstei. Eu nu, alții sunt de vină, da.

Și asta doar e o mică comparație între ce îți poate oferi. Asta am vrut să spun prin exemplul ăsta: că spovedania nu doar că nu-ți oferă iluzia asta, dar lucrează acolo Duhul și….

Părintele Teologos: Da, este harul lui Dumnezeu și este de fapt, răsturnarea acestei ideologii a awakeness și toate astea. Adică conștientizarea problemelor tale, asumarea lor și depășirea lor prin Dumnezeu.

Sorin Gadola: Sigur! Și mai ai un duhovnic bun care să-ți zică la sfârșitul spovedaniei sau așa: bun, că ai zis că nu ești ascultat de părinții tăi, dar tu îi asculți? Și ți-a dat peste cap tot universul. Pe când în meditație, nu ai feedback-ul ăla duhovnicesc cu adevărat spiritual. Bun, ai observat-o….

Părintele Teologos: Dar nu-ți spune nimeni nimic, ești singur.

Sorin Gadola: Nu. Și poți să rămâi acolo, că te duci prin starea aia de veghe sau meditativă și poți să rămâi blocat în alea. 

Părintele Teologos: Da.

Sorin Gadola: Și prin multe tehnici rămâi blocat în alea, în timp ce le arzi tu cu creionul și uite aici te iert, I forgive you… te întâlnești cu maică-te și te uiți așa cu un ochi: lasă că știu eu ce ai făcut, mi-am adus aminte, lasă tu, te iert, dar lasă…

Salvarea din partea Ortodoxiei

Părintele Teologos: Deci e o schimbare enormă Ortodoxia, socotesc eu.

Sorin Gadola: E foarte mare schimbare. Pentru că eu am făcut toate practicile astea despre care vorbesc acum. Ani întregi. Am făcut mult mai mult. Eu sunt în Ortodoxie de 3 – 4 ani și alte practici le-am făcut 8 – 10 ani.

Părintele Teologos: Da… Slavă lui Dumnezeu! Și te-a dus la Ortodoxie, această iubire, de fapt, iubirea duhovnicului tău, iubirea unui om. 

Sorin Gadola: Iubirea duhovnicului meu pe vremea când nu era duhovnic, e important de…

Părintele Teologos: Da, da, da, de menționat, sigur, bineînțeles…

Sorin Gadola: alți călugări apropiați. Și aici, trebuie să o menționez pe soția mea când nu era soție – trebuie să o menționez! 

Părintele Teologos: Să o binecuvânteze bunul Dumnezeu!

Sorin Gadola: Dumnezeu să o ajute! Vă salută.

Părintele Teologos: Da? Să o binecuvânteze bunul Dumnezeu pe Diana! Toată dragostea mea, te rog să îi transmiți…

Sorin Gadola: Îi transmte. Vă salută și pe dumneavoastră și pe părintele Pimen și pe toată lumea de aici.

Părintele Teologos: Să o binecuvânteze Dumnezeu!

Sorin Gadola: Deci pe vremea când nu era soție și ea mi-a dat o picătură de dragoste… De ce zic picătură? Că nu vreau să par așa foarte hiperbolic în exprimări – mi-a dat dragoste și wow – că nu  a fost așa. 

Părintele Teologos: Vezi să nu te audă….

Sorin Gadola: Bine, ea a încercat, dar la câte bazaconii făceam eu, nu putea să mă ia în brațe, măi, ce de treabă ești când era peste toate gardurile și împrăștiat. Și atunci, mi-a dat așa din când în când cu pipeta, așa zic eu, un stop. Și nu că nu meritam mai mult, dar nici nu a fost nevoie de mai mult. Nu a fost nevoie de mai mult.

Părintele Teologos: A avut răbdare cu tine. 

Sorin Gadola: A avut: Acum, plătesc pentru tot că eu trebuie să am mai multă răbdare. Am glumit sper, cred….

Părintele Teologos: Vezi că se înregistrează…

Sorin Gadola: Da, da, dar a avut o răbdare așa de… Eu nu pot percepe, sincer, ce răbdare a avut cu mine, eu n-aș fi avut cu mine și cu nimeni așa ceva, din păcate.

Părintele Teologos: Cum ai putea , cum te gândești să-i ajuți pe tineri? Cum am putea să-i ajutăm pe tineri?

Sorin Gadola: Păi, tinerilor le place viața și eu nu-s în măsură să-i ajut, vă dați seama, din ce și de unde vin eu. Aș putea să vorbesc mai multe cu ei și părinții au început să mă întrebe diverse și așa, despre păcate – să zic așa poate clișeic – sau despre multe lucruri pe care nu le conștientizează că au mai repede sau mai târziu niște consecințe mult mai subtile, mult mai perfide. Eu acolo-s mai bun.

Părintele Teologos: La vorbit. Ca și eu. 

Sorin Gadola: Da, dar despre viața falsă, nu despre viața adevărată.

Părintele Teologos: Cum se spune: cine știe face, cine nu, vorbește. 

Sorin Gadola: Da. Și sin păcate, nu am devenit mai deștept, practicând atâtea păcate. Asta să știe pentru cine urmărește: dacă crede că eu o să dau în stânga, în dreapta păcate și după-aia o să-mi revin și o să fiu cel mai tare. Nu se întâmplă așa! Risipa e foarte mare de timp, de energie. Posibil să o bulești cu totul… E posibil să te pierzi în atâtea feluri și… Pentru mine e un miracol că-s în viață. V-am zis asta la un moment dat.

Ajutorul de la sfinți

Părintele Teologos: Dacă nu era Dumnezeu, nu erau sfinții…? Apropos, cum e cu sfinții? 

Sorin Gadola: Sfinții…

Părintele Teologos: Ai evlavie la un sfânt?

Sorin Gadola: Am! La Sfântul Efrem cel Nou.

Părintele Teologos: Da? De ce? 

Sorin Gadola: Pentru că fiind ancorat în foarte multe vicii, Sfântul a lucrat așa de frumos cu mine! Că v-am zis la un moment dat, am avut perioade de 2, 4, 6, 8 luni de mai multe ori în ăștia zece ani în care m-am despărțit de toate viciile. Dar a fost o luptă așa… cu sânge și… la un moment dat, numai să zic așa că fumam, mă vedeam deseori cu țigarea când era în scrumieră gata fumată. Și e adevărat ce zic. Mă uit așa acum…

Părintele Teologos. Nu-ți vine să crezi.

Sorin Gadola: Vorba bunicii: boul la poarta nouă. Da. Cum se uită boul la poarta nouă.

Părintele Teologos: Bună bunica.

Sorin Gadola: Da, foarte bună! Mentorul meu. Deci n-ai control. Zice lumea că ai free will, libera alegere. Până la un punct când faci foarte multe păcate. Din experiența mea, băi, nu mai ai….

Părintele Teologos: Așa este. 

Sorin Gadola: Adică eu când mă vedeam că am asta în scrumieră după opt luni și nici nu mi-am dat seama. Înspăimântător, nu?

Părintele Teologos: Da! În clipa în care omul este sub patimă, omul își pierde libertatea, de fapt. Este rob patimii.

Sorin Gadola: Da, eu pot să zic asta. 

Părintele Teologos: Tu ai trăit. 

Sorin Gadola: Este perfect adevărat și așa m-a atras Ortodoxia, așa m-a atras sfinții care-s foarte faini prin faptul că… sfinții mai de demult, no, poate că-s cam de parte de mine…

Părintele Teologos: Da, da, da…

Sorin Gadola: Dar mai vedem diverși sfinți mai aproape  de vremurile noastre, de acum 50, 100 de ani și încep și vorbesc parcă mai înspre limbajul meu sau al altor tineri….

Părintele Teologos: Da, da, da…

Sfântul Efrem cel Nou, protectorul lui Sorin Gadola

Sorin Gadola: Și am zis eu la un moment dat: da, măi, uite-te ce chestie! Deci chiar nu ai libertate? Uite cum am pățit eu: mi-a aprins mai mult beculețe. Așa-i cu sfinții. Iar Sfântul Efrem cel Nou mi-a dat o luptă, mai multe lupte, război așa, învinse, dar nu eu am fost în primul râd pe cal. În lupta mea veche, fără Ortodoxie practicantă, sfinți, am fost primul pe cal: eu pot, eu fac, eu…

Părintele Teologos: A, am înțeles….

Sorin Gadola: Tehnici, practici, dacă eu nu pot, cine? Acum n-am mai fost eu primul pe căluț, ci a fost Sfântul Efrem cel Nou….

Părintele Teologos: S-a luptat pentru tine…

Sorin Gadola: Da, că m-am rugat la el.

Părintele Teologos: Sfinte ești un cavaler foarte bun, să știi!

Sorin Gadola: Da. Dacă te uiți…

Părintele Teologos: Dacă te uiți. Și se uită, să știi. Cred că între mine și tine sunt vreo 20 de cm și aici e Sfântul Efrem cel Nou, să știi. 

Sorin Gadola: Doamne ajută!

Părintele Teologos: Să ajute bunul Dumnezeu!

Sorin Gadola: Eu la un moment dat cred așa de mult în sfinții aceștia… Că în timp ce mă rugam la Sfântul Efrem cel Nou, i-am citit și o parte dintre cărți, mărturisiri așa… A, uite, câți alții cât l-au văzut pe Sfântul Efrem cel Nou și câte minuni și nu știu ce… Bine, Sfântule că mie nu mi te arăți… Și după aia, mi-a venit așa un prim gând: bine, dar eu m-am lăsat de orice pe care nu-l puteam controla, inclusiv alcool, tutun și altele… Și nu ai prea luptat și te-a lăsat de doi ani și nu mai ești… și chiar nu mai îs! Deci asta mi se pare remarcabil, sclavul lor. Nu mai îs. Nici măcar mintal, așa. 

Bun, mai am niște…, dar nu mai pot să zic că-s sclav, că a intervenit acolo Sfântul Efrem cel Nou. 

Părintele Teologos: Slavă lui Dumnezeu! Te-a eliberat!

Sorin Gadola: M-a eliberat și în același timp, mi-a zis mintea mea: băi, deci tu vrei să vezi sau ai vrut să gata, uite, treaba e făcută, ce frumos!

Concluzii

Părintele Teologos: Da, exact, să fii liber, da. Slavă lui Dumnezeu! Deci Ortodoxia este viață, este eliberare, este unitate cu sfinții, unitate între noi, este iubire.

Sorin Gadola: Da, e o direcție clar. Pentru mine a fost o direcție foarte faină. Apropos, pustnici care au început să aibă niște trăiri mai așa, bun, cum au pus accentul pe mâncare și pe Dumnezeu… dar pentru mine, erau prea departe de mintea mea sau sufletul meu. Dar m-au prins cu sănătatea mintală, m-au prins cu niște sfaturi pe care le dădeau: implică-te în muncă fizică, încearcă să mănânci cât mai natural…

Părintele Teologos: Încet. Și natural. Natural. Totul este natural, este un stil de viață. Slavă lui Dumnezeu! Mulțumim tare mult, Sorin! Să te binecuvânteze bunul Dumnezeu! Sper ca tinerii să fi învățat câte ceva și să pună în aplicare. Vă rog eu tare mult să puneți în aplicare ceea ce ne-a zis Sorin, pentru că a trecut prin asta. Și eu am trecut foarte puțin, nu am ajuns eu la măsurile lui Sorin, așa…

Sorin Gadola: Slavă Domnului! Că nu ați ajuns la măsura păcatului meu.

Părintele Teologos: Nu, dragă, fiecare cu păcatele lui! Și să avem curaj! Să avem curaj – către părinți, să avem curaj să-i iubim și tinerilor, să avem curaj să fim iubiți și să-L căutăm pe Dumnezeu că numai așa scăpăm de singurătate. Că asta este… Și ne găsim pacea, ne găsim naturalețea și ne găsim claritatea doar în Ortodoxie! În afară este haos. Sau Hristos sau haos! 

Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Amin

---

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!

Sumă donație

20 €

5 €

10 €

31 €

50 €

100 €

300 €

Altele

Valoare

€

Frecvență donație

O singură dată

Săptămânal

Lunar

Pomelnic Vii:

Adormiți:

Adresă email

Nume titular card

Donați