Împărații romani din sec. 1 – Reconstrucție realistă folosind IA și Photoshop
13 aprilie 2023
Care trei fapte, acceptate și de sceptici, dovedesc Învierea lui Hristos?
14 aprilie 2023
Schimbarea datei sărbătorii Sfintelor Paști este o hotărâre cu impact major în ortodoxie care necesită întrunirea unui sinod pan-ortodox, eveniment care, luând în considerare condițiile geopolitice actuale, este aproape imposibil de organizat.
Să nu uităm că Biserica se exprimă în Sinod. Ființa Bisericii este unitatea în Hristos.
Beneficiul acestui sinod pan-ortodox va fi doar o îndreptare a unei probleme astronomice iar prețul duhovnicesc care va fi plătit pentru aceasta va fi foarte probabil unul foarte important, care se atinge de esența Bisericii – riscarea distrugerii unității dintre Bisericile Autocefale și în sânul acestora.
Desigur că trebuie să iubim pe toți oamenii și din cauza acestei iubiri trebuie să avem grijă să nu validăm drumuri greșite care ar putea să piardă suflete.
În clipa în care vom sărbători Paștele dimpreună cu denominațiunile eretice creștine nu socotim că acest lucru îi va aduce la ortodoxie ci – din contră – e posibil ca în conștiința lor să le valideze poziția greșită dogmatic, chiar dacă este vorba doar de o problemă științifică, astronomică.
Am mai avut în istorie astfel de experiențe fără un prea mare succes în sporirea duhovnicească a sufletelor – ba chiar s-a observat un efect contrar.
Desigur că un sinod pan-ortodox care în opinia noastră la această oră este (aproape) imposibil de întrunit va avea ultimul cuvânt în această temă.
Să avem liniște și unitate între noi!
Vă oferim mai jos un mic material care prezintă foarte pe scurt cum se calculează data Paștelui și problemele legate de aceasta, inclusiv diferența dintre ortodocși și catolici.
Vizionare plăcută! (după clip aveți podcastul și transcriptul)
Powered by RedCircle
De ce este Paștele atunci când este? De ce i se mută [data] în fiecare an? De ce ortodocșii sărbătoresc Sf. Paști într-o zi diferită față de toți ceilalți? Astăzi vom încerca să simplificăm aceste întrebări despre calcularea datei Sf. Paști, cunoscută și sub numele de Duminica Paștelui.
Calcularea datei Sfintelor Paști
Paștele este o perioadă deosebit de emoționantă. Toate celelalte sărbători, praznice și celebrări ale Bisericii Creștine conduc către această zi. Dacă ați căutat pe internet un videoclip cuprinzător despre cum se calculează data Paștelui cu toate detaliile, acesta nu este videoclipul respectiv. Sincer, toată istoria și toate complexitățile calculului, ale matematicii, sunt atât de complicate încât nu prea vreau să te încarc cu ele. [E așa complicat încât] doare. Deci, acest videoclip este o prezentare generală, o introducere în modul în care Biserica calculează Duminica Paștelui. Dacă doriți informații mai dense și aprofundate, acestea sunt disponibile online și este o provocare să le înțelegem!
Povestea pentru calcularea [datei] Paștelui începe în Vechiul Testament, cu Paștele evreiesc. Paștele evreiesc este sărbătoarea evreiască indisolubil legată de originile Paștelui [creștin]. Întreaga poveste a Paștelui se întâmplă în apropierea Paștelui evreiesc [și este relatată] în Noul Testament. Deci primii creștini au folosit calculele evreiești pentru Paște pentru a calcula când vor sărbători Duminica Paștelui. Problema care apare este că calendarul evreiesc a fost privit altfel în părți diferite ale lumii. Deci, creștini diferiți sărbătoreau Paștele în zile diferite, uneori Paștele evreiesc avea să aibă loc de două ori într-un singur an, iar asta stârnea și mai multă confuzie. Așa că Biserica a ajuns într-un punct la care a spus: „Avem nevoie ca întreaga Biserică să sărbătorească Învierea lui Iisus în același timp, în aceeași zi. Avem nevoie de o metodă unificată de a ajunge la această dată, care să nu fie dependentă de calendarul evreiesc, dar care să fie în întregime un calcul unic creștin.”
Sinodul I Ecumenic
În 325, Sinodul I Ecumenic de la Niceea a fost convocat pentru a se ocupa de probleme complet diferite referitoare la credința creștină. Dar, de vreme ce toată lumea era adunată împreună într-un loc, s-au gândit cum să stabilească data Paștelui. Deci [au zis]: vrem să aibă loc primăvara, deoarece primăvara reprezintă viață nouă și înviere. Iisus a înviat într-o zi de Duminică, iar duminica reprezintă eternitatea și viața veșnică, așa că ne dorim ca aceasta să aibă loc într-o zi de duminică, în fiecare an. Cum îl calculăm astfel încât să putem ști și să fim de acord asupra datei. Aici [situația] începe să devină complexă. Calculul era următorul: Duminica Paștelui avea să aibă loc în prima duminică, după prima lună plină, care se întâmplă la sau după echinocțiul de primăvară. Echinocțiul de primăvară este o zi de primăvară în care durata zilei și a nopții sunt egale. Așa că, Biserica aștepta să aibă loc echinocțiul de primăvară, apoi așteptau prima lună plină și apoi prima duminică care urma era Paștele. Tot Postul Mare care preceda Paștele, toate Sărbătorile pascale care urmau și toate praznicele cu dată schimbătoare ale Bisericii erau calculate pornind de la aceasta zi. Așa că era foarte importantă!
Și doar pentru a pune lucrurile în perspectivă în istorice: calculele privind [data sărbătoririi] Paștelui sunt hotărâte în 325 d.Hr. Acesta este Sinodul I Ecumenic, iar Biserica, ca un întreg, nu are încă nici măcar un Nou Testament canonic. Aceasta se va realiza mai târziu. Deci aceasta [se întâmplă] foarte devreme în istoria creștină. Sarcina de a ști când a fost această zi în fiecare an (prima duminică, după prima lună plină, la sau după echinocțiul de primăvară) a fost dată Patriarhiei din Alexandria, în Africa de Nord. Pentru că Alexandria avea la acea vreme cei mai respectați astronomi din lume. Acești astronomi trebuiau să calculeze când a fost echinocțiul de primăvară, când avea să fie prima lună plină și prin urmare când va fi duminica Paștelui. Au calculat aceasta pe baza unui vechi calendar egiptean, au convertit apoi acea dată la calendarul folosit în Lumea creștină, cunoscut sub numele de calendarul iulian. Apoi, scriau o scrisoare care era trimisă la toate Bisericile mari spunând când va fi Paștele în anul acela.
Scrierea scrisorii după un timp a devenit un pic obositoare și complicată, așa că Biserica a transformat-o într-un calcul repetabil care urma să fie folosit în fiecare an, și astfel toți cei din jurul lumii creștine, fără să aștepte o scrisoare din Alexandria, să știe când va fi Duminica Paștelui. Acel calcul matematic, bazat pe acel vechi calcul astronomic, este același calcul pentru [data] Sf. Paști pe care creștinii ortodocși îl folosesc până azi.
„De ce e data diferită?”
Deci, când oamenii întreabă: „De ce ortodocșii au [o dată] diferită pentru Paște?”, răspunsul este: “Nu noi avem [altă dată]. Ci ceilalți au. Noi sărbătorim Sf. Paștele așa cum am făcut-o întotdeauna și nu am schimbat niciodată [modul de calculare a datei].” Deci de ce s-a schimbat pentru restul lumii? De ce s-au schimbat calculele datei Paștelui în Occident? Motivul principal este că calendarul iulian, cel pe care îl folosea Biserica, nu este chiar corect din punct de vedere astronomic. Nu reflectă exact ceea ce vedem în universul din jurul nostru. Dacă îi spui asta unui creștin ortodox, pentru noi nu contează prea mult. Pentru că nu a fost niciodată vorba despre echinocțiul de primăvară și nu ne pasă cu adevărat când este prima lună plină. A fost întotdeauna vorba despre calcularea datei Învierii lui Hristos, pentru a fi sărbătorită de Biserică. Deci o inexactitate din punct de vedere astronomic nu prea ne deranjează (deocamdată).
Dar în secolul al XVI-lea, astronomii Bisericii Romano-Catolice, sub conducerea Papei Grigore al XIII-lea, au reinventat calendarul. Acesta a devenit cunoscut sub numele de calendarul gregorian și acesta este calendarul de bază folosit în întreaga lume până astăzi. Este mult mai precis din punct de vedere astronomic. Datorită acestui nou calendar, calculul datei Sf. Paști a fost perfecționat și făcut mai exact, și totul a fost actualizat. S-a actualizat fiecare lună, anotimp, zi a săptămânii, pe tot parcursul anului în lumea occidentală. Și deoarece Reforma protestantă a avut loc în același secol, după actualizarea calendarului, lumea protestantă folosește și calculul catolic pentru Paști. Asta s-a întâmplat la câteva secole după Marea Schismă, în care cele patru Patriarhii din Est (Biserica ortodoxă) s-au despărțit de papalitatea romană, nefiind de acord cu supremația asupra întregii Biserici. Și ca urmare a tuturor acestor lucruri, și a distanței dintre Est și Vest, și a relației fracturate, lumea ortodoxă nu a fost informată sau consultată cu privire la actualizarea calendarului și mulți din lumea ortodoxă nu au auzit despre asta timp de secole.
Deci, acesta este motivul de bază pentru care cele două date ale Paștelui sunt diferite. Din când în când, calculul ortodox vechi și calculul catolic modern (modern… din sec al XVI-lea) chiar coincid, dar asta nu se întâmplă foarte des. În majoritatea anilor, Paștele ortodox este mai târziu decât cel catolic. Paștele este pentru creștini cel mai important praznic al anului, așa că, în timp ce creștinii ortodocși au fost în anumite jurisdicții, și au fost de acord să actualizeze calendarul pentru Crăciun și alte zile, Paștele rămâne o sărbătoare pentru care nu am schimbat deloc [calcularea datei], pentru că încercăm să rămânem în unitate pe cât posibil pentru a continua ceea ce Sinodul I Ecumenic de la Niceea a încercat să facă, și anume să creeze o dată pe care să o sărbătorim cu toții. Singurele două jurisdicții ortodoxe din lume care au actualizat data Paștelui sunt Bisericile Ortodoxe din Finlanda și Estonia. Motivele pentru aceasta sunt foarte complexe și sunt, de asemenea, foarte recente, apărând în secolul al XX-lea. Deocamdată, noi ceilalți sărbătorim Paștele conform vechiului calcul.
Concluzie
Înțeleg dacă toate acestea apar ca inutil de complicate și confuze. Este în regulă. Lucrul important pentru noi, creștinii ortodocși, este să mergem la Biserică de Sf. Paști pentru a sărbători Învierea lui Iisus Hristos. Acesta este singurul cel mai mare eveniment al anului, orice altă sărbătoare și praznic creștin trimit către acesta. Toată existența umană este centrată în jurul acestui eveniment.
Un lucru pe care îl putem învăța din toate complexitățile din jurul acestui calcul este că în Biserica Primară nimic nu era arbitrar, nimic nu era spontan. Lucrurile au fost [realizate] cu atenție și bine organizate. Biserica reflectă universul care este pus în ordine de Dumnezeu și Părinții Bisericii timpurii sunt oamenii cărora le suntem recunoscători pentru că au creat aceste modele și aceste căi pentru noi ca comunitate și ca indivizi, să iubim cu adevărat și să sărbătorim împreună Duminica Paștelui, să putem, prin aceste scheme de [calcul], să-L sărbătorim, să-L cinstim și să ne apropiem din ce în ce mai mult de Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos.
Pomelnice online și donații
Doamne ajută!
Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.
Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .
Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)
Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.
Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!
4 Comments
Ma bucur ca prin acest site primim un raspuns “oficial” din partea Sf Munte in ceea ce priveste sarbatorirea Pastelui (raspunde smintelii ivite in chiar Saptamana Mare). Chiar asteptam o astfel de pozitie si ma bucur mult ca este echilibrata si in conformitate cu invatatura Bisericii Ortodoxe. As mai adauga doar ca cei ce sunt interesati sa afle mai multe despre subiect pot citi pe sf Maxim Marturisitorul: ” Despre calcularea datei Pastilor” aparuta la Doxologia. Doresc tuturor cititorilor acestui site si parintilor Pimen cu obstea sarbatori cu pace si sa invieze Hristos in inima noastra, a tuturor! Hristos a inviat!
Nici un Sinod nu poate! Data Paștelui a fost stabilita corect într-un final și nu are legătură cu acea întârziere, căci ține de Lună, care prin pronia lui Dumnezeu, are la rândul ei o întârziere. După calendarul gregorian, Paștele ajunge să aibă loc chiar și o dată cu cel iudaic sau înainte.
Apoi, Sfânta Lumină confirmă dată corectă, și văd că aici e ținta tuturor. Să nu-mi spui că ar veni și pe nou, la rugăciunile patriarhului Ierusalimului.
Și pentru că data a fost stabilită pe vecie, există și o anatemă:
„Toți cei care promovează o astfel de schimbare intră sub anatema Sinodului ortodox din 1583, care în documentul numit Sigillion a spus răspicat: oricine nu urmează tradiţiile Bisericii precum au hotărât cele 7 Sfinte Sinoade Ecumenice, şi Sfintele Paşti, şi Menologionul pe care ele l-au făcut regulă pe care noi trebuie să o urmăm, şi vrea să urmeze Pascalia de curând născocită şi Menologionul nou al astronomilor atei ai papei, şi se opune tuturor acestor lucruri şi vrea să răstoarne şi să strice dogmele şi tradiţiile Bisericii pe care le-am moştenit de la Părinţii noştri, să fie anatema şi să fie despărţit de Biserica lui Hristos şi de adunarea credincioşilor.”
Sunt sinoade care au schimbat hotărâri ale sinoadelor anterioare, inclusiv dispoziții din Sfânta Scriptură. Asta nu înseamnă că ar trebui să se întâmple asta acum. Deloc.
„Data Pastilor este hotarata de Sinodul I Ecumenic sa se calculeze dupa echinoctiu, adica dupa un fenomen fizic, natural, de masurare a timpului. Canon pe care noi ortodocsii nici nu il mai respectam in tocmai de sute de ani. Oare noi, toti ortodocsii, suntem sub Anatema Sinodului I Ecumenic? Papistasii respecta insa Canonul I Ecumenic privitor la aceasta reglementare.”
Observaţii:
1. Ziua Învierii a fost întotdeauna prăznuită – din vremea Sfinţilor Apostoli – în directă legătură cu paştele evreiesc, eveniment la care s-a petrecut Răstignirea Domnului nostru Iisus Hristos. Aşadar de la Sfinţii Apostoli pînă azi, conştiinţa creştină a Bisericii echivalează pomenirea Răstignirii şi Îngropării Domnului cu paştele evreiesc, un eveniment cu dată variabilă. Pînă la sfîrşitul veacurilor Biserica va trebui să raporteze Săptămîna Patimilor şi Învierea nu la echinocţiu, ci la paştele evreiesc. Poate imnografia acelor zile vă va lămuri mai mult decît o fac eu. Nu există nici măcar o singură referire la echinocţiu în imnografia patristică, şi ştiţi asta.
2. Doar în teorie paştele evreiesc se calculează luînd ca reper echinocţiul astronomic. Sfînta Scriptură spune că Dumnezeu i-a grăit lui Moise să facă pomenirea ieşirii din Egypt la prima lună plină a primăverii. Luna întîi este cea care îi interesează pe evrei, după cuvîntul din Levitic 23:5; nicăieri în Sfînta Scriptură nu se face referire la echinocţiu. Pentru că rotaţia completă a lunii în jurul pămîntului are aproximativ 29 de zile, iar calendarul evreiesc este un calendar exclusiv lunar (la fel şi cel assyrian/babylonic), la fiecare 3 ani (anul este determinat de soare) se mai adaugă o lună, deci în acei ani evreii au 13 luni, nu 12, precum europenii şi alţii, al căror calendar este solar, iar lunile sînt pur convenţionale şi nu au legătură cu luna astronomică.
3. La anul 325, la primul Sinod Ecumenic, Sfinţii Părinţi ŞTIAU că echinocţiul nu era pe 21 Martie, ci pe 19 Martie. Mărturie despre lucrul acesta este canonul 1 al Sinodului local din Antiohia (anul 341), primul document păstrat în scris despre cum se calculează data Paştelui, pe temeiul hotărîrii dogmatice a primului Sinod Ecumenic. Textul canonului 1 antiohian face trimitere la echinocţiu, dar nu precizează care anume, dacă e vorba de cel astronomic sau de cel al calendarului roman în curs. Dacă ar fi făcut referire la cel astronomic, ar fi precizat, tocmai pentru că era decalat cu 2 zile faţă de cel legal. Dar nu fac această precizare, pentru că ei încearcă să ofere metoda de calcul care să îi facă pe creştini să nu mai depindă de calculele evreieşti, luîndu-i în considerare, în acelaşi timp, şi pe evrei, de al căror paşte Biserica trebuia să se ferească să nu fie în aceeaşi zi cu Învierea Domnului.
4. Echinocţiul astronomic este un eveniment cu dată variabilă din punct de vedere calendaristic. 21 Martie este doar o convenţie. În funcţie de anul bisect, echinocţiul astronomic, eveniment care durează mai puţin decît o secundă, poate pica între 19 şi 23 Martie. Sfinţii Părinţi au ştiut şi acest lucru, dar şi pentru aceasta au ocolit nevoia de a ţine seama de astronomie, cîtă vreme Sfînta Scriptură nu ţine seama de ea, ci de un eveniment particular – paştele evreiesc.
5. Canonistul ortodox Matthei Vlastares, în comentariul său dedicat pascaliei (sec. 14), spune că cele 11 zile diferenţă dintre calendarul astronomic şi cel al Bisericii sînt de mare folos, întrucît dacă vom calcula data Paştilor luînd ca reper 21 Martie al Bisericii, iar NU echinocţiul astronomic, atunci nu se va întîmpla niciodată ca în aceste calcule să ajungem să avem Paştele înainte sau o dată cu evreii.
6. Domnul a fost răstignit la paştele evreiesc, dar în 2013 paştele evreiesc este 1 lună mai tîrziu decît cel papistaş. Se confirmă, şi pe această cale, că hristosul papistaşilor este unul fals, mincinos, fără legătură cu Sfînta Evanghelie.