De mână cu Maica Domnului – p. Pimen Vlad

De mână cu Maica Domnului este noua carte a părintelui Pimen Vlad, iar în acest cuvânt rostit la umbră de stejar, el ne poartă prin viața Maicii Domnului. Astfel, părintele Pimen ne vorbește despre rânduiala pe care Dumnezeu a pregătit-o vreme de mii de ani, prin Sfinții Părinți Ioachim și Ana, prin nașterea Maicii Domnului ca rod al unei minuni, prin intrarea în templu și prin Buna Vestire. Rămâne, la urmă, un îndemn simplu: să ne trăim fiecare zi de mână cu Maica Domnului.

Vizionare plăcută!

Powered by RedCircle

A apărut o nouă carte: ”De mână cu Maica Domnului”

Iată, dragii mei, că ne vedem iarăși, la umbră de stejar! Mi-amintește de stejarul din Borzești. Trebuie să aibă și ăsta aici vreo două-trei sute de ani la cum arată. E într-un loc retras, la o margine de pădure. Poate o să se mai audă câte o mașină, că undeva prin apropiere este un drum.

Ce să vă mai spun eu acum? V-am spus data trecută de evenimentul de la Craiova, de cum o decurs, cum s-o încheiat. Timpul o mai trecut, mi-am mai revenit și eu cu inima. Cum să zice, supraviețuiesc sau vorba mea, funcționez. Și dacă tocmai ce-o trecut Nașterea Maicii Domnului, or trecut Sfinții Părinți Achim și Ana, că eu întotdeauna fac filmarea cu un pic de timp înainte, și dacă tot să zicem așa, ne învârtim în jurul vieții Maicii Domnului, pot să vă spun celor care încă nu știți că o apărut și cartea mea, pe care eu am încercat așa cu drag s-o scriu, numită ”De mână cu Maica Domnului”. Este o carte dedicată în totalitate Maicii Domnului, vieții Ei să zicem așa, dinainte de naștere, până la adormire și mai departe, evenimente din viața noastră sau cu intervenția Maicii Domnului în viața noastră.

Despre evenimentul de la Craiova la care se referă părintele Pimen am publicat pe larg în Conferința de la Craiova și Întâlnirea Tinerilor Ortodocși, iar cea dintâi vestire a cărții De mână cu Maica Domnului se află în Sfinții din Lesbos: Rafail, Nicolae, Irina și mănăstirea lor.

Cum a rânduit Dumnezeu totul mii de ani ca să se ajungă la Maica Domnului

Că vedem Maica Domnului e prezentă tot timpul în viața noastră. De două mii de ani, de la plecarea Maicii Domnului, Ea a fost prezentă în viața oamenilor tot timpul prin minuni, prin icoane făcătoare de minuni, prin lucruri minunate tot timpul. Cine o chemat-O cu toată inima, o strigat la Ea, Maica Domnului nu o lăsat pe nimeni. Că vedem, Ea o fost aleasă din totdeauna, cum se spune, dinainte de naștere. Terenul o fost pregătit, cum se spune acolo, ”Floare din rădăcina lui Iesei”. Iesei era tatăl împăratului David, strămoși ai Maicii Domnului.

Sfinții Părinți Ioachim și Ana, care s-au prăznuit recent, se trag din neam împărătesc și neam preoțesc. Iată ce rădăcini o avut Maica Domnului! Când se spune „poporul ales”, de fapt, de ce s-o chemat așa? Pentru că se pregătea nașterea Maicii Domnului. Și Dumnezeu o pregătit de atunci de când o ales, de la Avram încoace, un om credincios cum era Avraam, și pregătea din neamul lui pe parcurs, toate generațiile care au fost, pentru nașterea Maicii Domnului, din care avea să se nască Mântuitorul. Și vedem ce lucru minunat, cum le-a rânduit Dumnezeu pe toate! Ani și ani, sute de ani, ca să se ajungă acolo unde trebuie.

Rădăcinile împărătești și preoțești ale Născătoarei de Dumnezeu sunt limpede înfățișate în articolul Maica Domnului de pe OrthodoxWiki, iar izvorul vechi din care se hrănesc paginile cărții De mână cu Maica Domnului l-am cercetat în Taina Maicii lui Dumnezeu: Protoevanghelia lui Iacob.

Chiar nașterea Maicii Domnului a fost înfăptuită printr-o minune

Sfinții Părinți Ioachim și Ana, părinții Maicii Domnului, nu puteau să aibă copii și aici o rânduit Dumnezeu în așa fel ca să fie lucruri minunate, chiar nașterea Maicii Domnului să fie printr-o minune. Sfinților Părinți Ioachim și Ana nu le-o dăruit Dumnezeu prunci și au ajuns la bătrânețe. Gândiți-vă, la șaptezeci de ani ce femeie ar mai putea să rămână însărcinată? După legea firească, nu se mai putea și totuși Sfânta Ana striga mereu la Dumnezeu: ”Doamne, dă-mi și mie rod, să nu mai fiu batjocorită!”, că în timpurile vechi, familiile care nu aveau copii erau socotite blestemate de Dumnezeu, că nu le-o dat darul ăsta de a avea prunci, de a aduce și ei viață în lume. Și se rugau și strigau la Dumnezeu. Sfântul Ioachim s-o dus în pădure, la munte, o strigat, s-o rugat, Sfânta Ana acasă, la vârsta aceea înaintată, nu și-au pierdut nădejdea.

Și Dumnezeu, văzând credința lor, rugăciunile lor și viața lor bineplăcută, le-o făcut darul ăsta și o spus că vor avea și vor naște prunc. Și nu orice prunc, o copilă care va fi mai presus decât orice o fost pe pământul ăsta, va naște pe Dumnezeu, pe Fiul lui Dumnezeu, ceva ce mintea nu putea cuprinde. Vă dați seama câtă bucurie au simțit ei? Au venit Ioachim acasă:

– Ana, uite, o venit Arhanghelul Gavril și uite ce mi-o spus!

– Și la mine o venit și mi-o spus!

Minunea care a deschis pântecele Sfintei Ana nu este singura prin care Ea lucrează și astăzi, iar o culegere de mărturii din același duh cu cele adunate în De mână cu Maica Domnului ne-a dăruit părintele Pimen în Minunile Maicii Domnului.

Maica Domnului a fost dăruită lui Dumnezeu încă din naștere

Vedeți că la Dumnezeu nu există imposibil când o hotărât El? Așa s-o născut Maica Domnului. Câtă bucurie! Sfânta Ana o spus: ”Doamne, dacă îmi dai prunc, să pot naște și eu, ți-l dăruiesc ție!”. Și de asta pe Maica Domnului o dus-o la templu la trei anișori. Exact de asta avem sărbătoarea ”Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, pe care o prăznuim și noi, chilia unde sunt eu, bisericuța din Athos e închinată Intrării în Biserică a Maicii Domnului, adică momentului când au dus-O ei la templu pe Maica Domnului, care avea doar trei anișori. Acolo o trăit Maica Domnului până la cincisprezece ani. Între timp, fiind în vârstă, părinții Maicii Domnului au trecut la Domnul. Dar gândiți-vă că ei au dăruit-o la templu și acolo era o regulă, ca la cincisprezece ani, toate fecioarele care erau crescute la templu erau date după bărbat, în căsătorie.

Praznicul Intrării în Biserică, la care este închinată bisericuța chiliei noastre din Athos, l-am trăit și l-am tâlcuit în Cuvânt la Intrarea în Biserică a Maicii Domnului; Priveghere athonită, un popas potrivit pentru cine vrea să pășească mai departe de mână cu Maica Domnului.

Încredințarea Ei către Iosif, cel dintâi care a mers de mână cu Maica Domnului

Dar Maica Domnului le-o spus: ”Eu mi-am făgăduit fecioria lui Dumnezeu, eu nu vreau să mă căsătoresc!”. Se minunau cu toții pentru că nici o tânără nu o făcut lucrul ăsta. Ce facem cu ea? Cum să o căsătorim dacă Ea s-o dăruit lui Dumnezeu? Deci vedeți ce minunat o lucrat Dumnezeu? Și atunci au spus: Măi, ce facem? Hai să adunăm câțiva bătrâni, să ne rugăm la Dumnezeu, să punem toiegele lor, că nu mai știu, parcă șapte bătrâni au fost, sau opt, să punem toiegele în templu, dar bătrâni cu viață sfântă, nu orice bătrâni, din cei care erau văduvi, care au avut familii, le-o murit soția, în vârstă, doar să aibă grijă de ea. Și ce lucru minunat! Toiegele în templu încuiate, a doua zi când s-a dus, toiagul lui Iosif înverzise și înflorise și o porumbiță albă stătea pe el.

Buna vestire, clipa de la care lumea merge de mână cu Maica Domnului

Era un semn că lui trebuie să o încredințeze pe copila asta, pe Maica Domnului. Era, putem spune, ceva ce nu se mai făcuse, și i-O dat-o ca și cum ar fi fost cu cununie în fața lumii, logodiți, cum se zice, ca să o ia acasă, dar el era păzitorul Ei. Și iarăși vine Arhanghelul Gavril și acolo avem lucrul cel mai minunat, când i s-o arătat și i-o spus așa: ”Bucură-te, ceea ce ești plină de Har, Domnul este cu tine!”. Ați auzit ce frumos? Bucură-te, ceea ce ești plină de Har! Deci Maica Domnului era plină de Har mai înainte de a-L avea pe Mântuitorul în pântece. Și i-o spus Arhanghelul Gavril că îl va naște pe Fiul lui Dumnezeu. Și Maica Domnului o răspuns:

– Cum poate să fie aceasta, de vreme ce eu nu știu de bărbat?

– Duhul Sfânt te va umbri.

Vedeți? Și Arhanghelul aștepta, deci putem spune că tot Cerul aștepta încuviințarea Maicii Domnului. Și Ea s-o smerit și o spus: ”Iată roaba Domnului, fie mie după cuvântul tău!”. Deci Ei i s-o dat libertatea de a accepta sau nu și în momentul în care Ea o acceptat, atunci prin Duhul Sfânt, s-o zămislit Mântuitorul în pântecele Ei. Vedeți ce lucruri minunate s-au rânduit pentru mântuirea noastră!

Cuvintele Arhanghelului Gavriil și răspunsul smerit al Preacuratei se citesc întregi în Evanghelia după Luca, capitolul 1, iar despre smerenia fără de care nimeni nu poate merge de mână cu Maica Domnului am vorbit pe îndelete în Smerenia e odihna sufletului.

Ce ne arată Noul Testament despre viața de mână cu Maica Domnului

Și după aceea citiți Noul Testament și vedeți cât de frumos se desfășoară toate lucrurile cu nașterea Mântuitorului, cu viața Lui pe pământ, cu propovăduirea, cu Maica Domnului alături. Avem cum să spune, cuvintele Maicii Domnului ca o predică a Maicii Domnului la nunta din Cana Galileii: ”Faceți tot ce vă va spune El!”, asta le-o spus Maica Domnului la oamenii acolo. Ce ne spune Mântuitorul, adică tot ce ne-o spus în Evanghelie, aia trebuie să facem noi. Și vedem că ajungem mai departe la răstignire, la toate celelalte.

Îndemnul de la nunta din Cana se află în Evanghelia după Ioan, capitolul 2, iar celor care vor să urmărească în toată Scriptura firul pe care îl urmează și cartea De mână cu Maica Domnului le stă la îndemână materialul nostru Noul Testament.

Poporul evreu pierde dreptul de popor ales și aceasta se va da la neamuri

Și de asta spuneam de chemarea poporului ales. Pentru ce o fost? Pentru a se naște Maica Domnului și pentru a-L primi pe Mântuitorul care s-o născut din Maica Domnului. Și spun Sfinții Părinți că în momentul în care ei au strigat în fața lui Pilat, când o spus:

– Ce să fac cu Iisus, Împăratul iudeilor?

– Răstignește-L!

– Să-L răstignesc pe Împăratul vostru?

– Nu avem ca împărat decât pe cezarul!

Și atunci Pilat s-o spălat pe mâini și o spus: ”Nevinovat sunt eu de sângele acesta!”. Și ei au strigat și cu copiii, și cu toți împreună: ”Sângele Lui asupra noastră și asupra copiilor noștri!”. Și zice că atunci și-au luat blestemul pe capul lor. Și din momentul acela și-au pierdut dreptul am putea spune, dreptul duhovnicesc care era de popor ales pentru că L-au respins pe Mântuitorul, pe Mesia pe care îl așteptau cu toții. Și ei Îl așteptau și totuși l-au respins și l-au răstignit.

Și atunci au pierdut dreptul ăsta de popor care de fapt fusese ales cum am spus, pentru nașterea Maicii Domnului și după aceea pentru întruparea Fiului lui Dumnezeu din Ea. Vedeți? Și de asta spunea și Mântuitorul, că se va lua împărăția și se va da la neamuri, adică nouă, tuturor celorlalte popoare, care am fost putem spune, înfiate, altoite. Ei, toți l-au primit pe Hristos! Și atunci, vedem cum creștinismul, cei care credeau în Hristos, au ajuns la toată lumea prin Sfinții Apostoli. Vedeți, dragilor?

Scena dinaintea lui Pilat este consemnată în Evanghelia după Matei, capitolul 27, iar faptele istorice ale Învierii, către care duce tot ce a pregătit Dumnezeu prin nașterea Maicii Domnului, le-am adunat în Învierea lui Hristos: faptele istorice pe care puțini oameni le cunosc.

Cereți tot timpul ajutorul Maicii Domnului și mergeți de mână cu Maica Domnului

Și chiar în cartea asta de care vă spuneam, am încercat să urmez firul ăsta al vieții Maicii Domnului, cu minuni, cu atâtea lucruri minunate, cu fapte prin care ni s-o arătat bunătatea Maicii Domnului, dar și credința oamenilor. Când oamenii au strigat: ”Maica Domnului, nu mă lăsa! Maica Domnului, ajută-mă!”, Maica Domnului o intervenit. Și de asta eu am spus mereu la oameni și o repet, să o aveți pe Maica Domnului ca Mamă, să aveți toată nădejdea în Ea! Și am spus-o iarăși de multe ori, să aveți o icoană cu Maica Domnului cu Mântuitorul în brațe, la ușa casei, în interior, înainte de a ieși afară, ca întotdeauna înainte de a pleca la muncă, înainte de a pleca la treburile pe care le ai, să faci o cruce, să săruți icoana Maicii Domnului, să-i ceri ajutorul și să spui:

”Maica Domnului, ajută-mă că mă duc la treabă! Ajută-mă, că mă duc la școală! Ajută-mă, că mă duc unde am treabă!” și ne ducem la treburile noastre indiferent că e muncă, că e școală, că e joacă, orice ar fi. Iar când ne întoarcem acasă, să sărutăm din nou icoana și să-i mulțumim Maicii Domnului că o avut grijă de noi. Faceți lucrul ăsta și o să vedeți că primiți mult ajutor de la Maica Domnului. De asta am vrut să vorbesc un pic de Maica Domnului, dacă tot a apărut și cartea asta, ultima scrisă, închinată Maicii Domnului.

Sărutarea icoanei la ieșirea din casă este chiar deprinderea prin care începem ziua de mână cu Maica Domnului, iar ea capătă adâncime așezată lângă Rugăciunea înaintea icoanelor și lângă Acatistul Maicii Domnului: imnul plăcut Stăpânei.

Sărbătorile acestei luni și îndemnul de a merge de mână cu Maica Domnului

Tot în luna asta avem Nașterea Maicii Domnului, avem Sfinții Părinți Ioachim și Ana, părinții Maicii Domnului și am zis să accentuez un pic despre Maica Domnului și să vă reamintesc lucruri pe care le-am mai spus, că de multe ori și eu când vorbesc de Maica Domnului și vă spun vouă, în același timp îmi vorbesc și mie. Îmi reamintesc pot să spun așa, de cât e de bună Maica Domnului, câtă grijă are de noi și cât de mult ne iubește. Ați înțeles, dragilor?

Cum se cuvine să ne purtăm în grădina Ei și ce respect datorăm Celei care ne ocrotește ne-a arătat părintele Pimen în Respectul față de Maica Domnului, o urmare firească a îndemnului de a trăi de mână cu Maica Domnului.

Să încercăm să ne luptăm cu noi, să devenim un pic mai buni, mai îngăduitori și atunci viața devine mai frumoasă

Uite, a trecut și vara, încă timpul e destul de cald, încă mai căutăm umbra pădurilor. Așa o îngăduit Dumnezeu, să fie căldura mult mai mare decât în timpurile vechi când eram noi copii, să ai vară de aceea lungă, aproape să nu mai ai toamnă. Știe Dumnezeu de ce, poate nici oamenii nu mai au aceeași rezistență și să le fie mai ușor. Cum aveam noi iernile alea interminabile să spunem, din noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie, martie, aprilie… Erau lungi, aveam aproape jumătate de an de iarnă. Acum e o lună, două de iarnă pentru că și oamenii sunt mai slabi și Dumnezeu în bunătatea Lui, o încercat așa ca să fie mai ușor pentru toți. Dar oare noi cum îi răspundem lui Dumnezeu? Suntem recunoscători că are atâta grijă de noi cu toate că suntem răi, greșim în fiecare zi, facem tot felul de lucruri rele?

Sau dacă nu cu fapta, prin vorbe, judecăm mult, suntem răzbunători, nu mai avem răbdare nici cu noi înșine, nu numai cu alții. Ei, pe toate astea Dumnezeu ni le rabdă. Ni le rabdă și ne așteaptă, dar trebuie să ne gândim și noi să ne mai îndreptăm, să ne mai schimbăm un pic, să fim mai atenți așa zi de zi, cum lucrăm, cum ne purtăm cu ceilalți din jur pentru că se spune că ”Cea mai mare virtute este dragostea”. Spune acolo frumos și la Sfinții Apostoli: ”Că acum rămân acestea trei: nădejdea, credința și dragostea. Iar dragostea este mai mare decât toate pentru că dragostea nu cade niciodată”. Asta să încercăm cu toții, să ne luptăm cu noi, să devenim un pic mai buni, mai îngăduitori, oleacă așa, să ne luptăm în fiecare zi câte un pic.

Și atunci o să vedeți că viața devine mai frumoasă. Nu mai ușoară, greutăți sunt, dar devine mai frumoasă dacă facem și noi răbdare cu cei din jurul nostru și atunci face răbdare cum se zice, și Dumnezeu cu noi, ne mai rabdă, ne mai îngăduie și ne mai împinge să putem merge înainte. Ați înțeles, dragilor?

Cuvântul Sfântului Apostol Pavel despre dragostea care nu cade niciodată se află în Întâia Epistolă către Corinteni, capitolul 13, iar treptele pe care urcă această dragoste le-am desfășurat în Felurile de iubire și evoluția între acestea. Răbdarea despre care vorbește părintele Pimen se învață cel mai bine mergând de mână cu Maica Domnului.

Copiii au nevoie de timpul nostru, să le oferim mai mult timp și să-i creștem de mână cu Maica Domnului

Vedeți cât e de frumoasă pădurea? Mă uitam aici, câtă liniște e în pădure! În afară că se mai o aude cineva care mai taie cu o drujbă, mai trece câte o mașină, dar ăsta e semn că încă e pace pe pământul ăsta, că Dumnezeu mai face răbdare cu noi, ne mai îngăduie și ne dă toate la timp. Oamenii încă călătoresc, muncesc, se mai duc în concediu, copiii se mai bucură, dar să încercăm și noi să ne facem timp de a vorbi cu Dumnezeu, de a vorbi cu Maica Domnului și în familiile voastre faceți-vă timp și pentru copii.

Copiii au nevoie de timp petrecut cu ei, că în felul ăsta să se mai depărteze de tehnologie și de tot ce le oferă aceasta, pentru că majoritatea lucrurilor de acolo îi distruge sufletește, îi captează și le răpește libertatea și nu mai au timp de ei, nu mai au timp de joacă, pentru că iau totul e de acolo. Dar dacă voi le umpleți timpul implicându-vă în viața lor, stând de vorbă cu ei, luându-i pe lângă voi și la treabă, și la recreere, la joacă, dacă-i implicați în viața voastră, o să vedeți că o să mai lase și tehnologia și cresc mult mai frumos. Da, dragilor?

Despre locul copilului în casa creștină se vorbește așezat în capitolul Familia din Învățătura de credință ortodoxă, iar felul în care timpul și atenția zidesc un cămin l-am cercetat în Relațiile în familie: timp, atenție, dragoste, credință. Copiii crescuți de mână cu Maica Domnului au altă rădăcină.

Un ultim gând: să rămânem de mână cu Maica Domnului

Am vrut așa în câteva cuvinte să amintesc iarăși de Maica Domnului, să amintesc de bunătatea Ei, de dragostea Ei și căutați să vă mai duceți prin pădure așa cum am ajuns și eu. Și am ajuns la stejarul ăsta frumos să mă reazem un pic de el, ca să mai ascult cum se spune, liniștea pădurii, să mai văd frumusețea pădurii, mai ascult o pasăre cântând, mai slăvesc pe Dumnezeu și încet încet mergem mai departe. Da, dragilor?

Să ne ajute Bunul Dumnezeu, Maica Domnului și toți Sfinții.

Amin!

Pentru cine dorește să rămână în această lumină și după ce va fi închis ultima pagină din De mână cu Maica Domnului, puterea pe care Ea o revarsă în sufletul celui ce O cheamă am tâlcuit-o în Maica Domnului: puterea și viața interioară.

Întrebări frecvente

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!). Stripe limitează lungimea textelor și din cauza asta vă rugăm să fiți scurți. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!