Izvorul tămăduirii și Săptămâna Luminată – părintele Pimen
21 aprilie 2023
Adicție, Inteligența Artificială și Iubire – p. Teologos, Cristian Citre (Euronews)
22 aprilie 2023
Înainte de Sinteza săptămânii vă rugăm să vizionați un frumos și documentat film realizat de Trinitas TV în care părintele Ioan Meiu ne vorbește despre istoria și minunile Sfântului Mormânt și a Sfintei Lumini.
Vizionare plăcută! (după clip aveți podcastul și sinteza)
Powered by RedCircle
Citiți și o selecție de citate din articolele publicate în cursul acestei săptămâni pe site-ul nostru „O Chilie Athonită: Bucurii din Sfântul Munte”. Vă încurajăm astfel să reveniți asupra lor pentru o mai bună înțelegere. Dumnezeu să vă binecuvânteze!
Sub fiecare citat aveți și previzualizarea articolului din care a fost luat.
Dacă faceți click/tap pe previzualizare, veți naviga la articolul sursă. Ca și până acum, comentariile voastre sunt binevenite!
Răspândiți dragostea!
Lectură și vizionare plăcută!
Prohodul Domnului are un loc aparte în inimile credincioșilor datorită semnificației speciale a acestei slujbe și a harului special care se coboară asupra oamenilor și asta datorită faptului că Dumnezeu este iubire și orice om care Îl iubește pe Dumnezeu și pe aproapele se unește și rămâne în Dumnezeu. Mai jos aveți un mic video și un amplu fotoreportaj de la Vecernia punerii în mormânt și de la Prohodul Domnului.
Cum să ne rugăm? Când să ne rugăm? Ce foloase are rugăciunea? Ascultați un bun material cu părintele Pimen, pe care Lucian Apopei, director de comunicare al Arhiepiscopiei Iaşilor l-a realizat dimpreună cu TeleM în colaborare cu Mitropolia Moldovei şi Bucovinei pentru a căuta răspuns la aceste întrebări.
Duhul omului înviat este un duh trezvitor plin de o bucurie tainică, plin de viață. Vizionați un crâmpei din Privegherea de Paște când toți sărbătorim Învierea Domnului nostru Iisus Hristos care cuprinde un bogat material fotografic precum și troparul „Îngerul a strigat” cântat în cinstea Maicii Domnului.
Gheorghe Axinte: Da, pentru că nu înțelegem sensul harului. Toți avem har, tuturor ne-a dat Dumnezeu har la botez și după aceea și toate tainele care se fac, dar noi nu le înțelegem. Noi suntem prea mândri, nu știm să ne smerim. Observ în media scrise – „sunt mândru de ce am făcut”.
Domnul Iisus Hristos n-a mai spus că e mândru!
Părintele Teologos: Da, de ce a făcut…
Gheorghe Axinte: Și cred că a făcut… Adică nu „cred că a făcut” că – iartă-mă, Doamne! – că așa este, a făcut.
Părintele Teologos: Cred că a fost singurul care a făcut ceva în toată istoria omenirii și numai cei care au fost legați de Domnul nostru Iisus Hristos au făcut și ei la rândul lor ceva în istoria omenirii. De acolo încolo, mă rog… pietre și așa mai departe…
la toată lumea am zis așa: ,,să știți să muriți în fiecare zi, și să înviați în fiecare zi”. Nu se poate fără jertfă nu se poate fără cruce. (…) Pentru că Dumnezeu nu e supărat pe noi pentru anumite greșeli pe care le facem, cât e supărat că suntem nepăsători. (…) Numai între lei trăim, că dracu-i drac. Și am văzut că nu are putere, e un neputincios, e un tolerat. Dar insistă nu se lasă deloc. Dar nu poate să facă fără voia lui Dumnezeu nimic.
Nu se poate ca un om duhovnicesc să se roage doar 2 minute în 24 de ore.
Ne spunea Gheronda [Efrem Filotheitul] să facem pe zi 33 de șiraguri [cu 300 de boabe] de Doamne Iisuse, în șoaptă. Vei obosi, te va durea gâtul, te va durea limba, vei tuși, iarăși vei tuși, vei bea apă, vei stărui. Nu le vei face pe toate odată, le vei împărți în trei părți. Trebuie ca mintea și urechile să se îndestuleze [de rugăciune]. Însă în șoaptă, nu în minte: „Doamne, Iisuse Hristoase, miluiește-mă!” „Doamne, Iisuse Hristoase, miluiește-mă!” Ca apoi, încet-încet, să se poată transforma în rugăciunea minții, și apoi, în rugăciune pentru aproapele. Pe urmă, te vei ruga mai mult pentru ceilalți, și mai puțin pentru tine. Și, în final, te vei ruga doar pentru ceilalți.
De ce sunt mai fericiți cei care cred comparativ cu cei care nu cred? E simplu: pentru că logica noastră nu poate să ne rezolve ca oameni pentru că suntem chip al lui Dumnezeu Cel mai presus de logică. Fraților, logica umană nu este destul de puternică să ne rezolve problemele și să ne ducă la mântuire, însă este destul de puternică – sau, mă rog, ar trebui! – să fie destul de puternică ca să-și dea seama de neputința ei. Aici intervine o tensiune între scopul uman și capacitatea logicii, tensiune care ar trebui să se rezolve prin credința în Dumnezeu cel atotputernic și atotiubitor.
Cugetul lumesc înseamnă și să credem că în Biserică toate ne vor merge bine, că viața noastră va fi fericită, și că nu trebuie să ne găsească niciun rău. Aceasta este gândire lumească. Cugetul lui Hristos este altul, este sensul Crucii. (…) tronul acestui Împărat al Slavei nu se aseamănă scaunelor lumești – precum acela pe care stau eu – ci este o cruce. Acolo stă Împăratul Slavei.
Urmăriți un frumos documentar realizat de Trinitas TV cu părintele Pimen Vlad în care părintele ne dă o mulțime de sfaturi legate de sărbătoarea Învierii și nu numai.
Până astăzi există prigoană împotriva diferitelor grupuri creștine, prigoană care se apropie mai mult sau mai puțin de prigoana primelor veacuri. Dincolo de asta, există o intensă prigoană ideologică împotriva creștinilor adevărați, iar această prigoană este la nivel mondial. (…) În iulie anul trecut, un mecanic creștin a fost condamnat la moarte pentru că a zis că el L-a urmat (și Îl urmează) doar pe Iisus Hristos.
Aceste însușiri comune: devotamentul față de Hristos, dobândirea smereniei, urmărirea neobosită a sfințeniei și dragostea de oameni, chiar și de dușmani, cu o mare sete de a-i aduce la Biserică, acestea sunt [însușirile] fundamentale și de bază pentru viețile tuturor sfinților. Și [acestea] arată de fapt, dragilor, că Biserica este cine spune că este: Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească Biserică. Ea o dovedește prin sfinți în fiecare generație, oriunde merge.
A fost marginalizată, trădată și, ca orice alt licean, a avut luptele ei. Dar, prin toate astea, L-a iubit pe Dumnezeu foarte mult. „Nu mai am prieteni personali la școală. Dar știi ce? N-am de gând să-mi cer scuze pentru că rostesc numele lui Iisus. Nu voi justifica credința mea în fața lor și nu voi ascunde lumina pe care Dumnezeu a pus-o în mine. Dacă trebuie să sacrific totul, o voi face. Voi accepta asta. Dacă prietenii mei trebuie să îmi devină dușmani pentru ca eu să pot fi cu prietenul meu cel mai bun, Iisus, nu mă deranjează.”
Dragilor, să nu uitați să vă bucurați! Ce a spus Mântuitorul? ”Bucurați-vă și să nu vă fie frică și pacea mea o dau vouă!”. Pace aceea interioară, sufletească, nu pacea pe care o dau mai marii lumii. Pacea aceea care e numai bucurie, pacea aceea pe care nimeni nu ți-o poate lua. Dacă ai pace sufletească, orice ar fi în exterior – războaie, cutremur, necazuri, nimeni nu-ți poate lua bucuria că tu trăiești în Hristos, ai pacea sufletului. Da, dragilor, să ne bucurăm și să mergem cu curaj înainte, fără nicio frică. Hai, curaj, bucurați-vă din plin! Hristos a Înviat!
Pomelnice online și donații
Doamne ajută!
Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.
Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .
Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)
Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.
Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!
78 Comments
Cand am fost la Mormantul Sfant, am aprins manunchiul de lumanari exact de la lumanarile unde se pastreaza sfanta lumina de la an la an si monahul de acolo m-a certat si mi-a stins manunchiul imediat. Nu am stiut de ce si nici pana acum nu am inteles de ce. Ce semnificatie negativa ar fi putut avea cu atat mai mult cu cat stiu ca Sf Lumina se da tuturor cand coboara?! E drept ca eu am fost exact de Izvorul Tamaduirii anul trecut. Aveti idee de ce?
Nu ai pățit-o chiar așa rău, eu eram în fața Sf. Mormânt și am văzut un mănunchi de lumânări zburând prin aer, de la intrarea în baldachinul Sf. Mormânt până pe podeaua bisericii. O femeie a vrut, la fel, să-și aprindă lumânările de la candela de pe Mormânt, acel călugăr, care păzește Mormântul, i-a luat lumânările, le-a stins, le-a aruncat cum ți-am spus și a dat-o pe femeie afară. Recunosc, e puțin cam impulsiv, probabil e foarte greu să gestioneze fluxul continuu de pelerini.
Noi am fost anunțați de către ghid că lumânările se aprind la o candelă aflată lângă Mormânt, aproape de Piatra Ungerii și doar am atins mănunchiul de lespedea Sf. Mormânt. De asemenea, am fost anunțați să respectăm tot ce zice acel călugăr (fără poze în Mormânt, fără aprins lumânări, să stăm cca. 1 min până ne anunță să ieșim), că altfel o pățim. Nu are nici o semnificație pentru tine, doar așa e acel călugăr cu oricine… mai nervos așa 🙂
Motivul pentru care pelerinii nu aprind lumânări în Sf. Mormânt cred că este că Edicula Sf. Mormânt (baldachinul) a fost restaurată total prin 2017, iar dacă toți pelerinii ar aprinde lumânări s-ar afuma în scurt timp interiorul Ediculei și pot avea loc și accidente, pentru că pelerinii nu sunt mereu atenți (ceară căzută pe jos, chiar și un incendiu accidental).
Dacă e cu adevărat foc sfânt, atunci de ce se bat uneori patriarhii și-și sting unii altora focul sfânt? Se comportă de parcă n-ar fi sfânt, de parcă totul ar fi de fațadă, un show, un joc politic de putere. Vreau să cred că vine lumina sfântă în mod miraculos, dar mi-e greu să cred fiindcă nu pot înțelege cum de și-ar permite cineva să o stingă, sau să se bată în prezența ei, mai ales patriarhi.
Și mai e filmarea din timpul pandemiei, când s-a văzut mai clar întregul proces de pregătire. Când intră părintele inițial să așeze lampa pe Sf. Mormânt (lampa care ar urma să fie aprinsă mai târziu în mod miraculos), se vede prin ușa întredeschisă că e întuneric în interior. Dar când iese, toți ceilalți părinți flanchează intrarea și nu se mai vede pe cameră interiorul mormântului. De ce? Pare că vor să ascundă ceva. Aveți aici filmarea: https://youtu.be/zhZbHG_APaA?t=1080
În plus, actualul patriarh al Constantinopolului a scos de pe site-ul Patriarhiei orice referire la sfânta lumină ca fiind un miracol. Nu mai este numit „The Miracle of the Holy Fire”, ci doar Holy Fire, părând că ar pregăti populația pentru acceptarea ideii că focul e doar un simbol pentru miracolul învierii și nu un miracol în sine.
Plus că avem mărturiile mai multor părinți ortodocși greci, culese de un jurnalist, în care ei zic că au aprins candela anterior, cu chibrite sau brichete, nicidecum în mod miraculos. Arhiepiscopul Gerason Theofanis a zis că focul e aprins în mod natural și apoi doar binecuvântat de Patriarh: “we deceive the believers letting them believe that it is a miracle. This is unacceptable, and does not reflect well on us”.
Iar aici aveți interviul video cu părintele pe care l-ați văzut în clipul anterior intrând cu lampa în Sfântul Mormânt: https://youtu.be/U2fq3-LTAd0?t=913 . Confirmă că el aprinde lampa și o lasă aprinsă în Sf. Mormânt până când intră Patriarhul mai târziu. Se vede clar pe imagini că este același părinte cu cel care intră cu lampa în Sf. Mormânt. Deci focul sfânt e sfânt precum sfintele taine, precum sângele se preface în vin, e miracol în acel sens, dar nu vine în mod miraculos în mod fizic așa cum zice tradiția. Altfel de ce ar minți tocmai părintele Ortodox Grec care introduce lampa?
Am familie care locuiește in Israel și care participa din când in când la Înviere. Nu spun ce am citit spun doar ce mi s-a spus de către rude: mai întâi lumina a coboară precum “ flash-urile” camerelor foto. Tocmai de aceea și aceste rude au crezut inițial ca este vorba de blitz-urile camerelor foto. Lumina e alb-albastruie inițial și se poate vedea aprinzând-se in diferite locații, fără o cursivitate/logica geografica anume. Cand au luat lumina direct de la Patriarh ( s-a întâmplat o singura data), lumina a fost imaterială pentru câteva minute. Apoi, incet-incet a devenit materială. Acest lucru este confirmat și de cumnatul meu( apropos, botezat ortodox văzând atâtea minuni). Pe ei ii cred. Restul sunt speculații, deloc ziditoare. Hristos a înviat!
Atunci de ce tocmai părintele care se ocupă de introducerea acelei lămpi în Sf. Mormânt a confirmat că el aprinde lampa și că nu se aprinde în mod miraculos? Tot creștin ortodox este, și chiar de rang înalt. De ce ar minți? Și asta nu e speculație, e înregistrat interviul, la linkul de mai sus.
Va răspund și eu tot cu niște întrebări: Și de ce ar minți familia mea când afirma ca in primele minute lumina este aproape imaterială?! Ca ce chestie? Și care ar fi fost motivația puternica a cumnatului sa se boteze ortodox- fără sa fie strâns cu usa, fără sa fie amenintat sau șantajat? Intr-adevar, copiii moștenesc religia mamei, dar nu aceasta a fost motivația. Exact aceasta minune trăită acolo, plus mărturisirea ca ceea ce a simtit in Mormântul Sfânt n-a simtit niciodată in viața lui. Și cât a riscat el botezând-se…si pentru ce?! De dorul lelii?. Și ce sens are toată “ devoalarea” asta a unei “ false minuni”, doar pentru asa-zisul Adevăr (ăla vădit din mândrie) si care nu ne va face liberi?! Qui prodest?! Poate pentru mistici aceasta minune NU contează. Dar noi nu suntem mistici, suntem slabi duhovniceste și orice mărturie a unei minuni contează. Sa lăsam ceea ce am moștenit de la altii, sa acceptam ceea ce alții au trăit si ne-au împărtășit din prea plinul bucuriei lor. Hristos a inviat!!
M. A., ce înseamnă mai exact și cum era acea lumină imaterială? Era “imaterială”, cum ai spus prima oara, sau “aproape imaterială”, cum ai spus a doua oară? Ar trebui explicații mai exacte când se folosesc asemenea termeni și se dau asemenea explicații.
Iar faptul ca cineva a simțit ceva ca niciodată în viața lui, nu e nicidecum o dovadă pentru ceea ce se discută aici.
Și cum adică ce sens are această devoalare? Cunoașterea adevărului și a realității nu sunt importante în credință? Tu nu vrei să cunoști adevărul? Și cum adică adevărul vădit din mândrie? Dacă vrei adevărul, și nu să fii mințit și înșelat, înseamnă că ești mândru? Nicidecum. Adevărul nu are legătură cu mândria. Adevărul e Dumnezeu, iar cine se împotrivește adevărului și practică nu se poate spune că face lucrarea lui Dumnezeu.
Cel puțin se vede că sunt acei ierarhi care spun adevărul, se feresc de minciună, și afirmă că acea candelă e deja aprinsă, sau că de la ea aprinde Patriarhul lumânările.
Referitor la „lumina imaterială” este de fapt „focul imaterial”: O să-ți răspund din experiența mea care este analoagă cu a p. Ioan din clip. Puneam mâna pe flacără și nu ardea vreme îndelungată. Pentru relatarea mea vezi aici: https://www.chilieathonita.ro/2022/07/03/minunile-sfantului-mormant-parintele-ioan-meiu-p-teologos/
*cine se împotrivește adevărului și practică minciuna
“ …ce înseamnă mai exact și cum era acea lumină imaterială?”- Adica nu ardea cateva minute. Faptul ca se arata ochilor trupesti nu o descalifica si nu o plaseaza definitiv in spectrul material. Daca vreti mai mult, Hristos se descopera in trei feluri: prin ingeri, celor mai tari in credinta (de ex femeilor mironosite), fata catre fata celor cu credinta mai calda ( cum s-a aratat apostolilor) si prin pipait, celor slabi sau indielnici in credinta( sf ap Toma)…De ce n-ar fi si sf Lumina o incredintare palpabila/pipaibila a celor ce sunt de neexplicat( lipsa durerii cand atingi flacara), pentru noi astia indoilenici?!
“Iar faptul ca cineva a simțit ceva ca niciodată în viața lui, nu e nicidecum o dovadă pentru ceea ce se discută aici.”. Nu am pretentia ca este un argument/persuasiune in sine, cat este o marturisire si nu este departe de contextul celor discutate… ( Sf Mormant, unde se intampla si alte minuni afara de sf lumina).
“Și cum adică ce sens are această devoalare? Cunoașterea adevărului și a realității nu sunt importante în credință? Tu nu vrei să cunoști adevărul? Și cum adică adevărul vădit din mândrie? Dacă vrei adevărul, și nu să fii mințit și înșelat, înseamnă că ești mândru? Nicidecum. Adevărul nu are legătură cu mândria.” De fapt, nu se simte duhul smerit al cautarii, cat se simte dorinta contestarii; planurile sunt distincte: minunea care tine de mistic si explicatiile ulterioare care tin de ratiune si care vin la pachet de multe ori cu o forma de mandrie fie ca se recunoaste fie ca nu. Si tot sf Damaschin ne raspunde ca: “binele nu este bine atunci cand nu se face bine”. Sa fim smeriti si se va face lumina si in acest caz, fara atata zbucium logic si argumentativ doar ca sa ne flexam muschii unii altora. Cu ce va ajuta sa NU fie adevarata aceasta minune?! Daca ar fi asa, v-ati ruga si mai intens, si mai bine, si mai smerit doar pentru ca ati fost “inselat si mintit” si acum ati aflat adevarul? Parca acu recent a pornit sminteala asta cu schimbarea datei Pascaliei si a spune “adevarul” cum ca Lumina de la Pastele Ortodox e un fals, de fapt, nu face decat sa ajute indirect sminteala amintita( ca, vezi Doamne, e un fals, si ca de fapt, RC sunt niste cinstiti care nu au prostit poporul si de aceea la ei nu coboara lumina…se poate specula muuult pe tema). Din cate stiu si Luther a pornit o reforma, tot din prea plinul setei lui de “Adevar”. Sa nu fie!
Parinte, multumim pentru link si pentru marturie! Este foarte stanjenitor sa te creada cineva nebun (pentru progresisti as trece drept o habotnica cam proasta si retrograda) sau ca bati campii intr-o minune despre care sunt mii si mii de marturii care o confirma. Inclusiv lumina aceea care a lovit stalpul probabil tot de chibritul patriarhal a fost aprinsa, ar zice unii insetati de adevar.
*cacofonie intentionat facuta pentru un plus de ironie. Iertare!
Aici nu e vorba de adevărul dogmatic, ci de adevăr, un adevăr, și de Biserică și de ierarhii ei, de sinceritatea lor, de adevărul pe care îl spun sau îl ascund.
Iar faptul că nu vă obosiți să citiți, să acceptați și să răspundeți la argumente, sau să acordați atenție oamenilor cu care întrați în discuție, demonstrează exact ceea ce am spus mai sus: că nu vă preocupă adevărul și nu vă obosiți să-i acordați atenție, ci vă preocupă fixarea cu mândrie și aroganță în propria opinie și în ceea ce vreți să credeți, ceea ce, iarăși, arată lipsă de smerenie.
Și îți pusesem o întrebare simplă, la care nu ai răspuns: câte secunde au ținut cei din familia ta mâna nemișcata în acea flacără?
Iarăși, cum adică și cum a observat ca nu arde? Că afirmații, păreri evlavioase sau “mărturii” sunt multe. Câte secunde, nu zic minute, au ținut, de fapt, mâna nemișcata în acea flacără? Că trecerea mâinii prin flacără nu demonstrează nimic și se face la orice lumânare sau flacără mică.
Apoi, nici nu e vorba doar de asta, ci de faptul că e o candelă aprinsă la mormânt, de unde Patriarhul aprinde mănunchiul.
Și tu ești cea care presupui că nu ar fi smerenie, și vrei sa vezi doar mândrie în aceasta dorință de adevăr. De fapt, e exact invers: ascunderea sau evitarea adevărului arată mândrie și, chiar cum și spus, habotnicie, fanatism, fixare în ceea ce vrei tu sa crezi, IN PROPRIA OPINIE, nu in adevăr. Păi tocmai adevărul ar trebui sa ne smereasca, iar pentru căutarea și acceptarea adevărului îți trebuie atât smerenie, cât și curaj.
“Cu ce va ajuta sa NU fie adevarata aceasta minune?”
E ca și cum ai întreba: cu ce te ajută să știi adevărul. Cu ce te ajută dacă nu știi care e adevărul sau dacă trăiești în ignoranță, crezi ceva fals și susții opinii false? Cu ce te ajută dacă NU este adevărată această “minune”?
Păi, dacă NU e adevărată, și, cel puțin aprinderea minunată candelei la mormânt, chiar nu e, conform mărturiilor acelor ierarhi din linkurile precedente, înseamnă că nu este o minune, și că Biserica Ortodoxă are o problemă serioasă, lăsându-i pe oameni sa creadă și să spună un neadevăr, și că nu comunică deschis și sincer cu credincioșii, că ascunde și nu dezvăluie adevărul, ceea ce e rătăcire și îi menține pe oameni în rătăcire și înlănțuire, pentru că adevărul îi face pe oameni liberi. Însemnă că Biserica, ierarhii ei, nu își păstoresc turma cu adevărat și cu onestitate totală, ci, mai degrabă, cu interes și cu prefăcătorie..
Aici nu se încearcă să se demonstreze că nu e adevărată, ci dacă e adevărată. Nu să crezi pur și simplu pentru că așa se zice. Iar dacă nu e adevărată, e evident că a știi asta, ca și orice adevăr, te ajută să nu trăiești în minciună, în înșelăciune, în iluzie, ci să rămâi, să trăiești, să crești și să umblii în adevăr.
Câta vreme ADEVARUL DOGMATIC NU este periclitat de aceasta minune ( pe care eu o cred) adevarata sau falsa, consider aceasta polemica absolut stupida și fără sens. Nici nu m-am mai obosit sa va citesc non-argumentele obositoare si plictisitoare. Deja vi s-a acordat prea multă atenție. Si ma opresc aici. O zi lina!
Hristos a inviat! Marturisesc ca si eu am trait o mare dezamagire cand am aflat ca minunea cu lumina de la Ierusalim poate fi o inselaciune. Am cercetat o grama de filmulete pe internet, am urmarit interviuri cu actualul Patriarh si am cautat inclusiv discutii pe forumuri despre asta. Ca o paranteza, intr un an de Paste, sotul s a oferit sa aduca lumina venita de la Ierusalim la Biserica la care mergem (trebuia luata dintr un oras mai mare), iar eu am ramas putin surprinsa de faptul ca parintele nu s a aratat asa de incantat si nici macar nu a mentionat vreo clipa la slujba sau dupa slujba faptul ca este lumina de la Ierusalim. Concluzia la care am ajuns este ca nu trebuie sa ne legam credinta de astfel de minuni, iar dragostea noastra pentru Hristos si credinta noastra trebuie sa fie indepedente de acestea. Daca ne uitam in viata noastra sunt minuni in fiecare zi, trebuie doar sa avem inima deschisa sa le vedem. Totusi, in sufletul meu este si o durere pt faptul ca niste patriarhi au putut minti oamenii… Ceea ce ma face sa ma gandesc ca poate lumina chiar a coborat din cer pana la un anumit moment cu aevarat! am gasit si marturii video cu minunea, uite
https://youtu.be/-aCi0o6fz_Y
Vizionati l ca s ar putea ca la un moment dat sa dispara de pe youtube la fel cum a disparut si cuvantul “minune” de pe site ul pariarhiei ierusalimului.
Oana, da, este posibil și ce spui tu, că Lumina nu ar veni la actual Patriarh. Deși e speculativ. Pe de altă parte, cu privire la: au mințit ei? Aș spune că tocmai asta ar putea fi problema, pentru că, nici să nu fim naivi, minciuna și prefăcătoria se practică în lume: așa cum actualul sau alți patriarhi ar minți sau ar fi corupți, și alții pot minți în alte privințe, așa numita minciună pioasa, sau, cum am spus, pentru că joacă un rol sau sunt interese. Nu spun că asta se întâmplă, dar nu e exclus, mai ales când miza e mare.
Apoi, ar mai fi și problema că ceremonia de la Sf mormânt se întâmplă, cumva, pe ascuns, CU UȘILE ÎNCHISE.. ca și cum ar fi ceva de ascuns.. Când lumina vine pentru toți. Ca și cum nu ar veni dacă se vede mai bine de se întâmplă acolo..
Apoi, legat de video, m-am mai uitat și la alte înregistrări aseară, și am observat ca acele flashuri, probabil blițuri foto, nu mai sunt atât de evidente ultimii 10 sau 20 de ani, probabil pentru au apărut telefoanele cu cameră și s-a redus folosirea aparatelor cu bliț puternic. Și se și vede în unele videouri blițurile unor aparate, și flashuri mai modeste și în afara momentului principal. Deci imaginile propriu zise din acel video, sau din altele, nu sunt doveditoare, precum flacără aceea care plutește, si care e, de fapt, cineva care preia prin fereastră și duce focul mai repede la cei din afara cum se mai vede în alte videouri.
Nu știu, dar totuși nu cred că Duhul Sfânt se manifestă atât de obscur și confuz, să îi facă pe oameni să se contrarieze și să se întrebe ce e, dacă e, pare, nu pare.
Însă mărturiile acelor oameni din video sunt, într-adevăr, interesante și mai grăitoare decât imaginile. Și mai degrabă aș crede mărturiile oamenilor de rând, decât ale clericilor, care, după cum am văzut diferă, și ei trebuie să “aibă grijă ce vorbesc”, au “responsabilități” sau interese sau sunt diverse reguli stabilite între ei de la un timp la altul.
Aici nu e vorba de adevărul dogmatic, ci de adevăr, un adevăr, și de Biserică și de ierarhii ei, de sinceritatea lor, de adevărul pe care îl spun sau îl ascund.
Iar faptul că nu vă obosiți să citiți, să acceptați și să răspundeți la argumente, sau să acordați atenție oamenilor cu care întrați în discuție, demonstrează exact ceea ce am spus mai sus: că nu vă preocupă adevărul și nu vă obosiți să-i acordați atenție, ci vă preocupă fixarea cu mândrie și aroganță în propria opinie și în ceea ce vreți să credeți, ceea ce, iarăși, arată lipsă de smerenie.
Oana, așa este, nu ar trebuie sa ne bazăm credința pe autenticitatea acestor situații, minuni sau marturii, dar aceste probleme menționate, înșelăciunea sau netransparenta Bisericii, arată, cum a menționat, că Biserica Ortodoxă nu e deloc perfectă, la fel ca și cea Romano Catolică, și că ierarhii ei nu sunt toți neapărat sfinți sau slujitori model și pricepuți ai Adevărului și ai oamenilor, și că există multe patimi, slăbiciune umană, incompetența, interese ascunse, neoranduiala, viclenie. Ceea ce nu e o noutate, pentru că știm din istoria Bisericii că sunt tot felul de lupte și de interese, precum din viața Sf. Nectarie de la Eghina, care a fost calomniat și alungat de alți clerici din Alexandria.
Poate tocmai de aceea lumina nu mai vine în mod minunat la Patriarh în Sf mormânt, și se aprinde o candelă anterior, și de aceea a și dispărut cuvântul “minune” de pe site-ul patriarhiei. Un moment de sinceritate.
În schimb, se pare că lumina s-ar manifesta și ar veni totuși, uneori, la credincioșii din afară, după cum mărturisesc unii, precum și în acel video.
Revin, am studiat mai mult pe subiect. Aveti aici marturia despre Sfanta Lumina a fostului Patriarh al Ierusalimului,antiecumenist, demis in mod fraudulos, tinut inchis timp de 10 ani…
https://doxologia.ro/viata-bisericii/minuni-vindecari-vedenii/sfanta-lumina-nu-este-mod-simplu-o-minune-este-minunea
Aici aveti marturia patriarhului Diodor
https://m.crestinortodox.ro/paste/saptamana-patimilor/marturia-patriarhului-ierusalimului-diodor-i-aprinderea-sfintei-lumini-71124.html
Au mintit ei? S a mintit timp de 2000 de ani? Nici vorba! Pur si simplu Sfanta Lumina nu mai vine la actualul Patriarh care este pro ecumenism, si probabil asta se urmareste… Unirea cu catolicii, renuntarea la dreapta credinta pe motiv ca toate sunt bune…etc
Oana, da, este posibil și ce spui tu, că Lumina nu ar veni la actual Patriarh. Deși e speculativ. Pe de altă parte, cu privire la: au mințit ei? Aș spune că tocmai asta ar putea fi problema, pentru că, nici să nu fim naivi, minciuna și prefăcătoria se practică în lume: așa cum actualul sau alți patriarhi ar minți sau ar fi corupți, și alții pot minți în alte privințe, așa numita minciună pioasa, sau, cum am spus, pentru că joacă un rol sau sunt interese. Nu spun că asta se întâmplă, dar nu e exclus, mai ales când miza e mare.
Apoi, ar mai fi și problema că ceremonia de la Sf mormânt se întâmplă, cumva, pe ascuns, CU UȘILE ÎNCHISE.. ca și cum ar fi ceva de ascuns.. Când lumina vine pentru toți. Ca și cum nu ar veni dacă se vede mai bine de se întâmplă acolo..
Apoi, legat de video, m-am mai uitat și la alte înregistrări aseară, și am observat ca acele flashuri, probabil blițuri foto, nu mai sunt atât de evidente ultimii 10 sau 20 de ani, probabil pentru au apărut telefoanele cu cameră și s-a redus folosirea aparatelor cu bliț puternic. Și se și vede în unele videouri blițurile unor aparate, și flashuri mai modeste și în afara momentului principal. Deci imaginile propriu zise din acel video, sau din altele, nu sunt doveditoare, precum flacără aceea care plutește, si care e, de fapt, cineva care preia prin fereastră și duce focul mai repede la cei din afara cum se mai vede în alte videouri.
Nu știu, dar totuși nu cred că Duhul Sfânt se manifestă atât de obscur și confuz, să îi facă pe oameni să se contrarieze și să se întrebe ce e, dacă e, pare, nu pare.
Însă mărturiile acelor oameni din video sunt, într-adevăr, interesante și mai grăitoare decât imaginile. Și mai degrabă aș crede mărturiile oamenilor de rând, decât ale clericilor, care, după cum am văzut diferă, și ei se află într-o poziție mai “complicată”, de “responsabilitate”, trebuie să „aibă grijă ce vorbesc”, sau au interese sau sunt diverse reguli stabilite între ei de la un timp la altul.
Mai adaug, Oana, că speculativa sau conspirativa e și ideea ca se urmărește renunțarea la dreapta credință sau unirea cu catolicii sau cu toți. Sau că e o astfel de “agenda ecumenista”. Ecumenism nu înseamnă a crede că toate sunt bune. Ecumenismul e comunicarea, buna înțelegere și pacea între creștini, între cei care cred că Hristos e Dumnezeu, și cred în Sfânta Treime, nu înseamnă renunțarea la dreapta credință sau aprobarea altor credințe.
Biserica nu anatemizeaza pe cei care cred și declara că Hristos e Dumnezeu. Între creștini este iubire și pace, asta înseamnă a fi creștin, următor al lui Hristos.
Adevarara și marea erezie e ura. Cum să existe ură și dușmănie între creștini, și, mai ales, LA CREȘTINI, care trebuie sa ne iubim și dușmanii, și persecutorii, nu mai vorbim de alți creștini.
Și adevărata și marea erezie e mândria. Că, deși se consideră cineva ortodox, se mândrește cu asta și îi disprețuiește pe alții, în loc să țină aproape cu ei, așa cum ține și de propria credință.
Erezia e a nu știi sau a nu vrea sa trăiești în pace și în iubire cu toți oamenii, dincolo de credința fiecăruia.
Creștinul de dreaptă credință se vede în iubirea și în pacea pe care o manifestă și împarte în lume. De la Dumnezeu și creștini adevărați sunt făcătorii de pace și cei care iubesc pe aproapele, nu cei care îl osândesc și îl evită. Cine e bunul samaritean? Cum sunt recunoscuți cei întru Hristos? A spus-o Domnul: dacă îmi urmați poruncile. Adică: dacă vă iubiți unii pe alții.
Nu stiu daca este speculativa treaba cu unirea credintelor. Treaba asta a fost avertizata si combatuta de multi parinti duhovnicesti care erau plini de dragoste fata de aproapele, in niciun caz de ura. Aici nu este vorba de a crede in Hristos sau nu, ci de a pastra dreapta credinta, cu toate tainele ei neintinate, iar linia dintre acceptare, comunicare si compromis e foarte subtire. Multa lume nu intelege ca faptul de a nu avea comuniune cu eterodocsii nu este ura ci dragoste, nu putem impaca adevarul cu minciuna,asteptam pe toti sa vina la cunostinta adevarului. Cu ce e ura sau mandrie sa iti pastrezi credinta neintinata, si sa afirmi in mod just ca Biserica ortodoxa este singura care are Duh Sfant? Daca cei care conduc Biserica se feresc sa marturiseasca asta din teama de a nu i leza pe ceilalti nu este oare pacat? Atunci vor crede toti ca la orice credinta vor merge, daca cred in Hristos este suficient. Uitati va la duhul care a cuprins intreaga lume, sunt acuzati de ura oameni care doar marturisesc un adevar, sau adevarul pe care ei il cred. In timp ce atacurile pline de venin la adresa ortodocsilor sunt considerate iubire fata de aproapele si smerenie. Ni se impune noua sa procedam altfel decat s a facut timp de 2000 de ani si daca nu acceptam, ni se imputa ca suntem mandrii. Cel mai dureros e ca oamenii de rand care vad toate astea nu mai sunt bagati in seama
Cum spuneam, ecumenismul nu împiedică pe nimeni să își păstreze dreapta credință și tainele neintinate, nu are legătură cu asta, și nimeni, în acest context, nici nu cere nici nu impută ortodocșilor, sau altora, ceva. Însă credința în Hristos și în Treime e centrală, și un punct comun și mai presus de orice diferență
Dacă spunem că a nu avea nicio legătură cu heterodocsii e, de fapt, dragoste, asta nu e reflectat de realitate, pentru că e evidentă aversiunea care există în mediul ortodox pentru “sectanți”, că și, în general, între diverse grupuri sau biserici creștine. Și nici nu e adevărat, pentru că dacă iubești pe cineva, nu îi respingi și nu ii eviți. AȘA CUM NU RUPI NICI LEGĂTURA CU CUNEVA DIN FAMILIE DACĂ NU E CREȘTIN, ORTODOX SAU CHIAR DACĂ E AGNOSTIC, ATEU SAU DE ALTĂ RELIGIE. Iar oamenii sunt o singură familie. De fapt, cei care nu sunt dispuși sau capabili să fie în legătură și dialog cu alții diferiți de ei, sunt chiar cei nedispusi, neștiutori sau incapabili sa iubească. Până și Sf Pavel menționează credincioși căsătoriți cu necredincioși, și nu recomandă despărțirea..
Și, până la urmă, ce merit avem noi că suntem ortodocși? Pentru că ne-am născut într-un astfel de mediu și am fost botezați așa? Sau ce “vină ” au “sectanții” sau “schismaticii” pentru că s-au născut în acel mediu? Nu avem niciun merit, nu suntem mai buni decât alții, dar, chipurile, tocmai pentru ca avem dreapta credință, ar trebui sa fim mai îndreptați către toată lumea și mai înfrățiti cu oamenii, chiar dacă avem credințe diferite, nu să fim și noi”schismatici”, ba chiar mai schismatici decât alții.
La fel și cu Duhul Sfânt (și cât de ușor afirmăm unii că doar “noi”, ortodocșii, avem Duhul Sfânt, dar câți dintre cei de aici l-am primit de fapt, harul, și ne ghidează viața? Eu nu pot să spun asta. Tu? Voi? Cine? Nu e asta, mai degrabă, tot mândrie?), chiar dacă numai Biserica Ortodoxă L ar avea, și alții nu, asta e iarăși un motiv în plus să ne apropiem de alții, sa fim în legătură cu cei mai puțin binecuvântați decât noi, nu să îi evitam, respingem sau blamam. Pentru ca, în principal, noi ne-am născut în familii ortodoxe, iar ei nu..
Dar nici măcar nu e adevărat și nu putem afirma cu certitudine că doar ortodoxia are pe Duhul, pentru că Duhul lucrează peste tot și unde vrea El. Că o fi mai mult, mai bine și mai organizat pogorât și activ în Biserica Ortodoxă, da, se poate. Dar chiar crezi că Duhul i a părăsit pe oamenii pe care istoria i a dus departe de spațiul ortodox, sau care nu au auzit de Ortodoxie? Ba unii nici de Hristos nu știu prea bine. Dar sunt atâta mărturii ale unor oameni care au venit la credința în Hristos (și nu direct la, și nici prin, Ortodoxie, ci prin propovăduirile heterodocsilor) în urma lucrării și pogorârii Duhului, sau a intervenției lui Hristos, încât ar fi, iarăși, un act de mândrie și de aroganță sa afirmăm că doar în Biserica Ortodoxă lucrează Duhul. Ar fi oricum, și fără atâtea mărturii, o poziție aroganta și nepotrivită. E ca și cum am spune că Hristos sau Dumnezeu Tatăl nu se află și nu lucrează decât în Ortodoxie. Dumnezeu, Duhul și Hristos lucrează mai ales în urma rugăciunilor oamenilor și, la urma urmei, unde, când și cum voi Ei. Că nu Biserica Ortodoxă îl deține pe Duhul Sfânt, ci Duhul deține și însuflețește Biserica.
Și, vroiam să menționez: Lumina de la Sf mormânt nu vine, nu e menționată sau documentată de 2000 de ani, ci din perioada medievală.
Comuniunea liturgica este una si ajutorarea aproapelui este alta. Inseamna ca avem degeaba Sfintele Taine. Sau dumneavoastra considerati ca au si altii sfinte taine? Binele suprem este mantuirea sufletului, a i dori cuiva asta nu este semn de iubire? Hristos a zis: „.Adevărat, adevărat zic ţie: De nu se va naşte cineva din apă şi din Duh, nu va putea să intre în împărăţia lui Dumnezeu”. Dumneavoastra considerati ca orice botez e valabil? Unde vedeti dumneavoastra ura si rautate, dispret si aroganta? Este pur si simplu adevarul.
Ecumenism nu înseamnă comuniune liturgică. Și, tocmai, ecumunism înseamnă a-și dori unii altora mântuirea, și a urmări împreună acest scop comun, prin ceea ce avem în comun, în comuniune.., în ciuda circumstanțelor istorice, și fără a te amesteca sau interveni în credința celorlalți, fără un acord reciproc. Și, apoi, e liber fiecare să judece și să aleagă.
Și nu are legătură nici cu a avea sau a nu avea sfintele taine. Iar în privința asta, chiar nu știu în ce măsură alții le au sau nu le au, și, fie că le au le au sau nu le au și alții, e, iarăși, un act de mândrie și de aroganță a presupune și a crede că doar în Biserica Ortodoxă lucrează Duhul și se înfăptuiesc Tainele. E greu de crezut că Romanii Catolicii nu le au, că ei ar complet rupți de realitatea spirituală. Ai văzut cati sfinți și sfinte au Catolicii, și că și la ei se întâmplă minuni, vindecați miraculoase și apariții ale Fecioarei Maria? Până și diversele biserici protestante urmează, mai mult sau mai puțin, rânduiala și tainele stabilite de Hristos, în special comuniunea euharistica, cu pâine și vin, trupul și sângele Domnului. Deci, dacă nu ne a spus nouă Duhul Sfânt în mod clar, că nu lucrează sau că nu își înfăptuiește Tainele în alte părți, degeaba credem noi că numai Ortodocșii au pe Duhul și Tainele.
La fel și cu botezul. Chiar nu știm în ce măsură sunt valabile, și, iarăși, ar o presupunere aroganta a crede că cei ce se botează, în circumstanțele în care se află, ar fi ignorați sau refuzați de Hristos, de vreme ce se face după rânduiala dată de Hristos, adică în numele Treimii, so tocmai astfel botează toate bisericile creștine.
Iar disprețul și aroganta, chiar ura, sunt vizibile adesea, nu cred ca e cazul sa ne facem ca nu le vedem, atât din partea ortodocșilor, cât și invers. Mai ales acum, pe internet, sunt des întâlnite. Chiar și aici, în comentariile de pe ChilieAthonită, am văzut tonul și impresiile disprețuitoare ale ortodocșilor referitor la protestanți. Ton care, de altfel, e preluat, tot ce se poate, tocmai de la mulți părinți sau monahi ortodocși, cu care sunt multe înregistrări pe internet, de prindă, ce îmi amintesc acum, unul care spune: nici să nu vorbești cu ei, nici să nu le deschizi ușa.. Și nu a spus-o cu dragoste și se vede că nu e dragoste în vorba asta. Și uite asa se transmite ura și disprețul printre credincioși. Nici duhovnicii, cât ar fi de ortodocși.. nu sunt perfecți și au patimi.
Sau poate-ți amintești de acel bătrân monah care a strigat (desigur, nu cu dragoste) în mod repetat la Papa Francisc, în fața unei instituții: Papa, ești un eretic! Atac la persoană. Când și părintele Teologos ne a spus că nu ar trebui să atacăm, să condamnam sau sa urâm persoana, ci păcatul. Dacă știm să o facem cu vorba bună , cu dragoste și înțelepciune. Dacă nu, mai bine tăcem, că altfel facem mai mult rău.
Romano-Catolicii nu au tainele pentru că au căzut în erezie. Asta nu este părerea mea ci este hotărâtă în sinod – de fapt în mai multe. Știm în ce măsură sunt valabile tainele ereticilor pentru că Ortodoxia nu este găselnița vreunuia dintre noi ci este terapeutica luminării în Duhul Sfânt. Îi iubim pe eretici (inclusiv pe romano-catolici) însă nu putem să le validăm erezia. Aceasta nu este nici ură, nici aroganță ci smerenie în fața realității pe care Duhul Sfânt ne-a descoperit-o și căreia trebuie să ne supunem.
Da, cum spuneam, părinte, nu mă refer la validare. Dar, totuși, cu sau fără taine, am auzit că și părintele Cleopa a spus,
fiind întrebat, că nu știe cum lucrează Dumnezeu în alte biserici sau persoane, pentru a le aduce la mântuire. Că ar trebui să îl facă cineva Dumnezeu “pentru 5 minute” pentru a știi asta.
În alte persoane. Trebuie să fim exacți aici. ALTE BISERICI nu există. Sunt doar erezii. Revezi Crezul, te rog. Dacă a spus asta Sf. Cleopa atunci a greșit.
Adevărat!A Înviat!
Mă bucur pentru lămuriri!
Dar vedeți unde sa ajuns…la credință tot mai puțină așa cum a zis Domnul nostru Iisus Hristos.
Moșii și strămoșii noștri nu aveau parte de atâtea Minuni și credeau cu prețul vieții iar noi acum punem la îndoiala ce e de bine și respingem deoarece nu ne permite să fim leneși… trebuie să trudim și este greu…
Iar aici e interviul în întregime cu părintele care recunoaște că el aprinde lampa pentru Patriarh, e în greacă și subtitrările automate în engleză nu se potrivesc deloc, dar părintele Theologos cunoaște greaca și poate confirma: https://youtu.be/N–IvVLT9M8?t=580
Lumina Sfântă de la Ierusalim este o minune pe baza mărturiilor oamenilor din jur care au văzut-o plutind prin aer, la care li s-au aprins lumânările și care au simțit imaterialitatea acesteia de regulă în primele minute. Sunt foarte multe mărturii din foarte multe surse – inclusiv eu am avut o astfel de experiență pe care am spus-o într-un clip cu p. Ioan Meiu. Nu Patriarhia promovează faptul că este o minune ci oamenii cărora li s-a întâmplat. Faptul că Patriarhul își aprinde lumânările într-un mod mai mult sau mai puțin minunat este secundar aici.
Părinte, are sens ce spuneți și dumneavoastră, și nu neg că ar exista astfel de lumini și aprinderi minunare, dar problema este că Patriarhia, conducerea Bisericii, e cea care ar trebui să spună și să clarifice faptul că acea candelă de la mormânt nu se aprinde minunat, ci că este deja aprinsă, și nu să perpetueze o părere greșită și să lase lumea să creadă că se întâmplă o minune acolo de fiecare dată. Și tocmai că Patriarhul nu dă aceste lămuriri nici măcar atunci când este întrebat și are prilejul să o facă, ci confirmă și lasă să se creadă această idee, precum în acest interviu, în care se și vede că se codeste: https://youtu.be/fXG53PPbFdw
De altfel, s-a văzut și într-un link anterior că acel monah responsabil la mormânt, nega ce spunea acel ierarh onest și deschis despre aprinderea lumânărilor de la candelă, deci probabil că mințea, nega adevărul spus de ierarh, și au început să se contrarieze unul pe celalalt. Deci este clar, din două exemple, că unii clerici, chiar de rang înalt, chiar ascund adevărul și vor să perpetueze aceasta falsă impresie.
Problema este că tu cauți argumente care să-ți susțină necredința.
🤥
Problema e că părintele Ortodox Grec care intră cu lampa în sfântul mormânt a zis public într-un interviu pe YouTube că el aprinde lampa și o lasă acolo aprinsă pentru patriarh.
Lumina Sfântă de la Ierusalim este o minune pe baza mărturiilor oamenilor din jur care au văzut-o plutind prin aer, la care li s-au aprins lumânările și care au simțit imaterialitatea acesteia de regulă în primele minute. Sunt foarte multe mărturii din foarte multe surse – inclusiv eu am avut o astfel de experiență pe care am spus-o într-un clip cu p. Ioan Meiu. Nu Patriarhia promovează faptul că este o minune ci oamenii cărora li s-a întâmplat. Faptul că Patriarhul își aprinde lumânările într-un mod mai mult sau mai puțin minunat este secundar aici.
Juste comentarii. Le-ai pus și la videoul Trinitas de pe Youtube? Sunt curios dacă le las. Mai puțin linkurile, desigur, pentru că vor fi șterse comentariile automat. Poate doar titlurile videourilor respective.
Pentru că am observat din experiența proprie că Trinitas are obiceiul să cenzureze comentariile critice, amabile și politicoase desigur, și, ținând cont că e canalul care reprezinta BOR, asta iar e o mare problemă, sa își cenzureze inclusiv proprii urmăritori și membrii..
Te rog, dacă vrei, să pui aceste comentări și la Trinitas, să vedem dacă oferă un răspuns, sau, cel puțin, dacă le permite și lasă liberă discuția.
Cu cât sunt mai mari minunile cu atât sunt convinsă de contrariul. 🙂
Părinte, explicați-ne vă rog, cum se face că Arhiepiscopul Isidoros, cel care aduce lampa în Sf. Mormânt în prealabil, a confirmat clar în acest interviu că nu e niciun miracol și că el aprinde lampa și o lasă acolo aprinsă pentru Patriarh? https://youtu.be/N–IvVLT9M8
Ți-am răspuns. Îți repet și aici: Lumina Sfântă de la Ierusalim este o minune pe baza mărturiilor oamenilor din jur care au văzut-o plutind prin aer, la care li s-au aprins lumânările și care au simțit imaterialitatea acesteia de regulă în primele minute. Sunt foarte multe mărturii din foarte multe surse – inclusiv eu am avut o astfel de experiență pe care am spus-o într-un clip cu p. Ioan Meiu. Nu Patriarhia promovează faptul că este o minune ci oamenii cărora li s-a întâmplat. Faptul că Patriarhul își aprinde lumânările într-un mod mai mult sau mai puțin minunat este secundar aici. Din istorie știm că și în cazul Patriarhilor s-au întâmplat de regulă minuni. Ți-am spus, de asemenea, să-ți schimbi adresa de email pentru că yahoo are probleme cu primirea notificărilor de pe site.
Da, legat de lumina materiala care nu arde, cum spuneam, nu neg ca s-ar întâmpla asta în anumite cazuri, dar e vorba aici și de întregul proces și opinia încetățenita și susținută de ierarhi, chiar oficial de Biserica Ortodoxă , că lumina vine mereu în mod miraculos, sau că flacără întotdeauna si în general nu arde unul sau câteva minute. Ceea ce e cam departe de adevăr, dacă nu fals, după cum s-a arătat. Pentru că, altfel, legat și de experiența dumnevoastră la mănăstire, dacă ai credință, poate să nu te ardă nicio flacără, niciun foc, nu doar de la Sf mormânt. Și poate că așa se întâmplă și acolo: nemistuirea e mai degrabă ceva ce se întâmplă celor care cred, nu e un fenomen general, obiectiv, cum se crede și se vehiculează. Și, poate că tocmai be baza acestor mărturii ale unor astfel de credincioși a apărut și ideea că se întâmplă în general.
Iar unii oameni fac afirmații și dau mărturii și dintr-o evlavie și entuziasm ridicate, nu din obiectivitate și dintr-o experiență reală.
Apoi, cred că trebuie să fim sinceri: ca și în alte cazuri, faptul că p. Meiu își plimbă mâna deasupra acelei lumânări, chiar nu demonstrează că acea lumânare e neobișnuită, ci, mai degrabă, e tot evlavie și entuziasm, pentru că aceleași mișcări le putem face toți la orice lumânare.
*lumina nemateriala
Doamne ajută, mulțumesc, m-a mai liniștit răspunsul dvs. Ar trebui să iasă totuși patriarhul și să admită adevărul. Dar e oarecum de înțeles, din pdv. uman și politic, de ce nu o face. Asta ar însemna să admită că dumnealui nu i se aprinde focul sfânt, pe când altor creștini li se aprinde. Și lumea l-ar judeca ca necurat, etc., de vreme ce nu i se aprinde. Și poate că este, fiindcă puterea și politica corupe, chiar și în sânul bisericii, dar nu e de noi să judecăm. E o situație complicată. E posibil ca în trecut, cu multe secole în urmă, să se fi aprins în mod miraculos la unii patriarhi. Iar apoi dacă la unul nu s-a aprins, e de înțeles că n-a avut curajul să iasă în fața oamenilor să le zică „scuzați, mie nu mi s-a aprins”. Și așa s-a perpetuat minciuna. Păcat, fiindcă aduce multă confuzie.
Da, am să-mi fac o altă adresă de email pentru a comunica prin aceste comentarii. Am crezut că pot verifica manual, dar când se adună mai multe răspunsuri, pierd șirul, iertați.
Ma iertati, va rog, ca intervin! Din cate stiu eu, ortodoxul nu vânează minuni. Cu ce i-au ajutat minunile pe Apostoli? Tot neîncrezători, fricosi etc. au fost, tributari firii omenesti cazute. S-au lepadat, au adormit, L-au ispitit pe Domnul, s-au maniat etc. Abia dupa Invierea Mantuitorului, cand au primit Duh Sfant, au fost innoiti, intariti in credinta pentru a-si indeplini misiunea pana la capat. Gresesc, parinte?
Prin Har credem si minunile, nu prin ochii si mintea noastra. Harul trebuie sa-l vanam. Pentru ca nu-l avem, satana ne problematizeaza inutil… orice, numai sa nu avem atentia concentrata pe Hristos. Apar mereu noi si noi scandaluri in Ortodoxie, care sunt atacuri satanice. Daca ne si certam intre noi, cu atat mai “bine”. Ii facem voia celui rau ca la carte. Cautam cu inversunare adevarul, asteptam ca înaltele fețe bisericesti sa ni-l ofere, dar noi avem deja adevarul: Hristos este Adevarul Insusi.
Sunt vremuri foarte tulburi: Creta, ecumenism-erezii, ierarhi cinstiti sau nu, tot felul de caderi etc. Satana e inteligent, ne lucreaza din interior: dezbina si cucereste. Capata un arhiereu, mai capata pe langa el alte sute poate de oameni care s-au smintit. Daca suntem slabi in credinta, picam ca mustele. Asa, de la prima cernere sau la primul plici. Asta chiar inainte sa apara Antihristul, Dumnezeu stie cand. Acela va face mari minuni. Daca suntem dependenti de minuni, ce vom face atunci? Vom fi inselati fara mari eforturi. Si mai stim ca Patriarhul ortodox il va inscauna pe Antihrist. Ce facem, ne lasam de Ortodoxie preventiv?
Suntem ca in montagne russe: sus-jos, stanga-dreapta, asa ne zguduie satana si mergem ba la deal, ba la vale, intr-o harmalaie de nedescris, doar-doar n-om auzi chemarea Domnului nostru bland si smerit, doar-doar nu ne-om asculta un pic inimile sau rândui un pic gandurile. Pare ca suntem intr-un parc de distractii dar nu, dragi crestini, suntem pe front, in razboiul duhovnicesc. In aceste vremuri, suntem chiar in bataia pustii. Nu degeaba s-a spus ca cei care rezista pana la sfarsit vor fi mai mari decat sfintii primelor veacuri.
Sa ne iubim unii pe altii ca intr-un gand sa-L marturisim pe Hristos, Marele si Singurul nostru Adevar! Sa ne indoim de noi, niciodata de Ortodoxie. Sa nu fim dependenti de oameni, patriarhi sau nu, pentru ca oamenii pot cadea, ne pot minti, pot fi inspititi crunt si sa nu reziste. Sa fim dependenti de Hristos, Care nu ne minte niciodata: Hristos Biruitorul! Domnul sa ne dea Har! Eu am nevoie mai mult decat toti. Nu va suparati, va rog, si iertati-mi indrazneala!
Harul ne da si dragostea. Daca nu mai avem dragostea, suntem pierduti.
Am mai menționat și cu altă ocazie: Antihristul nu are puterea să îi însele pe creștini. O spune și Sf Pavel, în 2 Tesaloniceni 2.10, că antihristul va veni sa ii însele pe cei care nu cred. Atunci, mai curând și de fapt, se va vedea cine e creștin adevărat și cine nu. Venirea și prezența antihristului nu poate fi confundată cu cea a lui Hristos. Dacă nu e clar si fără îndoială cine e, nu e Hristos. Când va veni Hristos, nu va fi nicio îndoiala, ci El se va face cunoscut tuturor.
N-am știut că antihristul nu-i va putea înșela pe cei care cred cu adevărat. Foarte bună observație, mulțumesc. Trebuie să ne întărim în credința adevărată, fiindcă pare că antihristul se apropie cu pași repezi, e foarte probabil să fie inteligența artificială, chiar unul dintre fondatorii Google a zis că scopul lui e să creeze un dumnezeu artificial. Și e de înțeles că atunci când AI va fi mai inteligentă decât omenirea (când va ajunge la o Singularitate), mulți se vor minuna de „minunile” realizate și se vor închina la Singularitate în loc de Trinitate. Am tot zis că AI nu ne va extermina ca în Terminator, nu prin durere, ci plin plăcere, ne va face toate poftele și plăcerile, ne va îndeplini toate visele și fanteziile, ne va lua toate durerile, dar în acel proces ne va pierde sufletele, și puțini vor rezista tentațiilor.
Mare bucurie în cuvântul dumneavoastră!
Vă mulțumesc!
@Stela Zilele acestea se dau floricele la liber pentru doamne 🙂💐
Lasa-ma sa nu fiu de acord. 🙂 Suna usor, cum spui tu, dar nu cred ca va fi asa. Pe cine ii va insela atunci, pe cei inselati deja? Eu cred ca tocmai, el cu crestinii are treaba. De aceea e antihrist si nu antibuddha sau antikrishna sau antimohammed. N-am mentionat anterior ca “minunile” lui vor arata extraordinar, dar vor fi false. Sf. Parinti spun ca va fi foarte frumos, carismatic, iubit de lume… si ne avertizeaza sa nu-i aruncam nici macar o privire ca putem fi pierduti.
Poate de aceea ingaduie Dumnezeu Facebook-ul si altele… Sa-i putem auzi si vedea pe Sf. Ilie si Enoh predicand si avertizandu-ne… cine va prinde acele vremuri.
Eu ți-am spus ce a spus și Pavel, și chiar are sens ce spune. De exemplu, tu, care crezi și îi urmezi lui Hristos, chiar crezi că vei putea fi înșelată de un fals Hristos? Cum poate cineva care crede în Hristos, să îl confunde cu altcineva, sa se înșele în privința ființei și persoanei Sale? Asta ar însemna că acea persoană nu e creștină, că nu știe, de fapt, în ce crede. Și, dacă un creștin adevărat poate fi înșelat, ar însemna că antihristul îl poate păcăli pe Hristos, luându-i credincioșii. Ceea ce e absurd și imposibil. Pai, tocmai și numai cei care nu au o bază solidă, pe Hristos, pot fi înșelați, nu cei care știu și urmează învățăturile și poruncile Domnului.
Nu atat a fi inselati cat a-i ceda de bunavoie. Tu gandesti in contextul zilei de azi, dar atunci nu vei avea ce sa mananci, va fi o lume groaznica, ne vom ruga de morti “sa iasa din morminte ca sa intram noi”, vor fi mari grozavii. Partea cu… va cauta sa-i insele pana si pe cei alesi nu ai luat-o in considerare.
A ceda tentațiilor sau presiunilor de tot felul e altceva decât înșelarea. Da, probabil vor fi ispite sau greutăți foarte mari, poate prin asta se va lucra antihristul împotriva credinței, dar nu că va putea să îi înșele pe credincioși în privința adevărului și a lui Hristos.
Si nu știu unde se spune ca va cauta să îi însele pe cei aleși, dar nu am negat asta, ba asta cred ca e evident, va încerca să înșele pe toată lumea, dar nu va putea sa ii înșele, și nici să îi facă sa cedeze, pe cei care trăiesc în sfințenie, în adevăr, pentru Hristos, pentru slava lui Dumnezeu, de vreme ce a ceda presupune a renunța la Hristos.
Vreau să aduc și eu niște mărturii privind minunile care au loc în Biserica Sfântului Mormânt. Nu am participat la Ceremonia Sfintei Lumini, deci nu pot aduce argumente palpabile privind această minune. Am fost o singură dată în pelerinaj în Țara Sfântă, în 2018, iar în Biserica Sfântului Mormânt am mers de două ori: o dată noaptea, când am participat la Sfânta Liturghie pentru Praznicul Nașterii Maicii Domnului (pe stil vechi) și apoi din nou a doua zi, după ce am mers pe Drumul Crucii.
La vizita de noapte, nefiind așa mulți pelerini ca în timpul zilei, chiar dacă se săvârșea Sf. Liturghie chiar în Edicula Sf. Mormânt, m-am putut închina mai pe îndelete la toate locurile sfinte din acest complex al Bisericii Sf. Mormânt. Prima minune la care am fost martor a avut loc la Piatra Ungerii. Când am ajuns, piatra (de fapt lespedea crăpată așezată peste stânca pe care a stat Trupul Domnului cât a fost uns și înfășurat în giulgiu înainte de a fi pus în Mormânt) era uscată, dar păstra un aspect ușor uleios și miros de mir. Mulți ghizi, chiar preoți, spun că oamenii toarnă mir și apoi ung piatra și apoi șterg mirul cu diverse batiste pentru a le lua acasă, ceea ce este adevărat, dar puțini mai spun că piatra chiar izvorăște uneori mir. În timp ce mă rugam împreună cu soția mea în genunchi în fața pietrei, am observat amândoi cum începe să apară mir din crăpăturile lespezii care protejează piatra, ca și cum mirul izvora chiar din stânca aflată sub lespede. Mai întâi puțin mir, apoi toate crăpăturile au început să se umple de mir, care începea să se reverse. Am înmuiat în acest mir dintr-o crăpătură mai mare mai multe metaniere de lemn, pe măsură ce lemnul absorbea mirul crăpătura se golea, dar imediat se umplea la loc. Efectiv lespedea ce acoperă Piatra Ungerii a început sub ochii noștri să se umple de mir. Acest mir era un mir de nard de cea mai bună calitate, frumos mirositor, care îți ustura fața când te ungeai cu el, mir cum nu am mai găsit decât la Mănăstirea Ortodoxă de pe Tabor. A doua zi când am ajuns din nou la Biserica Sf. Mormânt, peste Piatra Ungerii era turnat mult mir de către pelerini, un mir care nu era de nard și nici foarte plăcut la miros. După circa două ore, după ce ne-am închinat în biserică, Piatra Ungerii era din nou uscată, fiind ștearsă complet de acel mir. După ce ne-am rugat și închinat din nou la piatră, când să plecăm am văzut din nou izvorând mir din crăpături, același mir de nard ca în noaptea precedentă. La aceeași minune au fost martori și părinții mei, după un an și am înțeles că multe alte persoane au văzut aceasta.
O a doua minune am văzut-o (mai degrabă, auzit-o) la bucata din Coloana Biciurii Domnului, aflată în spatele altarului Bisericii Învierii, altarul ortodox central. Această coloană este închisă într-o incintă din sticlă pe laterale, iar deasupra este acoperită cu o placă din piatră. Se spune că dacă pui urechea pe această placă și asculți timp îndelungat, unele persoane vor auzi sunete asociate cu Patimile Domnului. După ce am ținut urechea câteva minute, am început să aud diverse sunete venind din această placă: ba bătăi ca de inimă, ba bătăi ca într-un lemn, ba sunete metalice, precum bătăile într-un cui și sunete de lanțuri. Din nou, și soția mea a auzit, precum și alte persoane din grup. Altele nu. De exemplu, ascultam mai multe persoane în același timp. Unii auzeau la un anumit moment, alții la altul, sunete diverse, nu neapărat aceleași, alții nu auzeau deloc. Cineva din grup, puțin mai necredincios, a auzit și s-a speriat și a început să se închine.
Ceea ce vreau să subliniez este că în această Biserică se produc constant aceleași minuni, zi de zi. Astfel, nu pare neveridic ca o dată pe an să se aprindă ca prin minune o flacără pe Sfântul Mormânt. Dacă ceea ce a zis Arhiepsicopul Isidoros e adevărat, ne putem da cu părerea că sunt ani în care Lumina nu se aprinde pe Sfântul Mormânt, poate din cauza necredinței noastre, a slujitorilor (fără a judeca), nu știm. Și atunci, în cazul în care nu se pogoară Lumina pe Mormânt, Patriahul aprinde lumânările de la acea candelă, adusă pentru orice eventualitate, pentru a nu sminti credincioșii și a crea panici apocaliptice. Chiar dacă nu se aprind lumânările Patriahului, se aprind lumânările altor credincioși, Lumina se pogoară în altă parte, după cum spune și părintele. Este doar o supoziție, nu spun că nu există minunea – eu cred că există-, poate fi doar o explicație pentru cuvintele Arhiepiscopului Isidoros. Dacă chiar se întâmplă acesta, și sunt ani în care Lumina nu se pogoară, ar trebui să ne pună pe gânduri, în ceea ce privește starea duhovnicească a întregii lumi ortodoxe.
E surprinzător că nu se știe mai mult despre minunea cu mirul din piatra ungerii. Nici pe internet nu găsesc multe referințe, dar am găsit o mărturie și o menționare.
Și, într-adevăr, probabil că se întâmplă diverse minuni acolo, inclusiv cu Lumina Sfântă, dar, în cazul Luminii, nu cred că se întâmplă chiar nu în felul și cu amploarea cu care se vehiculează, ci, fiind mai populară, și povestirile și mărturiile sunt mai exagerate, dublate și de evlavie sau de percepții eronate de moment. De exemplu, legat de ideea ca focul nu arde în primele minute sau chiar secunde, sunt înregistrări video de peste 20 ani, an de an, cu primele secunde ale primirii focului, dar nu se vede nimeni ținându-și efectiv mâna sau fața nemișcate în flăcări în acele prime clipe, desigur, pentru că arde. Or fi și cazuri și întâmplări aparte, după cum e puterea credinței sau vrea Duhul Sfânt, dar nu este un fenomen sau regulă generală, obiectivă. Și nici nu poate fi asa, pentru că e ceva mai presus de legile fizicii, deci nu se supuneți nu se manifestă conform acestora.
Ionuț-Bogdan Drăgănescu, sectarii hulesc ortodoxia (si celelalte confesiuni fac la fel)
În primul rând, nu e bine că generalizezi, îi pui pe toți în aceeași oală, fără discernământ. (iar “sectarii” și “celelalte confesiuni”, nu sunt totuna? Care e diferența?) În realitate, nu numai că nu toți, dar puțini dintre ei “hulesc”. Și cum adică “hulesc”? La ce te referi?
Unii, într-adevăr, critică unele tradiții ortodoxe. Asta numești hula?
Și, în realitate, majoritatea își văd de treaba lor. Chiar înainte de Paști am vorbit cu un cunoscut, Adventist, și, printre altele, i am spus că sunt ortodox și că țin rânduiala, iar el mi-a răspuns: foarte bine! Adică aprecia faptul că sunt preocupat de credință, poate spre deosebire alti concetățeni. Și tocmai e o problemă: mulți, chiar majoritatea, care nu
sunt “sectanți”, ci “ortodocși”, nu au aproape nicio treabă nici cu biserica, nici cu credința, nici cu ortodoxia, ci le ignora aproape complet, doar mielul și porcul.. Ba, unii, chiar le critica sau le disprețuiesc, și chiar hulesc, dacă ai auzit cum se exprimă unii, Dumnezeu să ne ierte să ne ajute! În schimb, ne găsim mai degrabă să îi criticăm pe “sectanții” neortodocsi, care sunt conștiincioși și dedicați credinței în Hristos și programului lor bisericesc.
Iar în contextul ecumenic, tocmai că nu e vorba de niciun fel de hula sau de atacuri reciproce, ci de dialog și buna înțelegere, cum am explicat și mai sus.
Cum spuneam și mai sus, ne mândrim noi ortodocșii că suntem ortodocși, deși nu avem niciun meri: nici ca suntem ortodocși, nici pentru că există ortodoxia. Ni iun om nu are și nu a avut acest merit, cu excepția lui Hristos, pentru că a fost și este Dumnezeu. Noi, ne-am născut, am crescut și am trăit in mediul ortodox, și pentru asta avem impresia a suntem mai buni decât alții!? Dacă ne-am fi născut printre “sectanți”, am fi fost la fel ca ei, și la fel de “hulitori”, dacă nu mai hulitori, ceea se vede din aversiunea și disprețul pe care le manifestam ca ortodocși. Păi, dacă am fi ortodocși cu adevărat, am face ce ne a spus Hristos : “Dar Eu vă spun vouă, care Mă ascultați: Iubiți pe vrăjmașii voștri, faceți bine celor ce vă urăsc, binecuvântați pe cei ce vă blestemă, rugați-vă pentru cei ce se poartă rău cu voi.”
Părinte, va rog sa ma iertati dar ne aflam in cel mai autentic “ Salon nr 6”… reloaded. Unii zburda pe aici, complet liberi, fără Prozac, au manifestări obsesiv-compulsive, ar fi de ras dacă n-ar fi de plâns (cum zicea un clasic in viața). Postarea de ‘nspe zile (dar ce mai conteaza, câta vreme ne închipuim ca luptam sa nu fim înșelați și mințiți?! sic!) . Ne scapă ridicolul și Caragiale devine nemuritor… și gelos ( și da-i și lupta! Și da-i și lupta!). Aveți vreun mijloc de a Închide comentariile la aceasta postare?! Nu știu, întreb și io. Iertare!
Te crezi mai bună decât alții? Cine te crezi? Tu nu “zbori libera” pe aici? Susții că știi lucruri despre Sfânta Lumină și faci afirmații despre mărturii, dar când ți se cer detalii simple, răspui cu aroganță, pe care o afișezi și acum. Și mai vorbeai de smerenie. Cum spuneam, tu nu ești aici pentru adevăr și dialog, ci pentru a-ți susține și întări propria convingere, ce vrei tu să crezi. Ar avea acum toată lumea interesată ocazia să afle un detaliu important, iar tu îl refuzi, deci ori nu știi, ori ascunzi adevărul. Și vrei acum să-ți țină părintele partea? Tu dovedești ceea ce spuneam și mai sus, că adesea oamenii fac afirmații exagerate, nefondate și străine de realitate.
“Și veți cunoaște adevărul, și adevărul vă va face liberi!” Așa să ne ajute Dumnezeu!
Draga Ionut (sper sa nu-mi iau oua virtuale in cap!), ortodoxul iubeste pe toata lumea, dar nu cum crezi tu. Daca ai un copil care se drogheaza, ii spui: “eu te iubesc, tu drogheaza-te”? Si eu am fost in cautari, ca si tine, dar se porneste de la premisa ca nu stii nimic. Daca nu te golesti de tine, n-are unde sa incapa adevarul acela pe care-l cauti. Din ce spui aici, in materie de credinta a iesit o shaorma cu de toate… ca sa detensionam putin atmosfera. Daca mai tolereaza parintele, pune cate o intrebare, ca sa-ti lamuresti lucrurile sanatos, one by one. Si eu, si tu avem “darul” mesajelor luuuungi… probabil lumea citeste inceputul si, in cel mai bun caz, si sfarsitul. 🙂
Dragă S, pentru că, precum alte persoane aici, nu îți prezinți numele de botez sau identitatea.., faci presupuneri de pe un ton de superioritate, care arata ca nu ai citit sau n ai înțeles ce am spus anterior. Întâi, de unde știi tu cum cred eu că iubesc ortodocșii? Și, cum iubesc ortodocșii? Cum crezi sau cum vrei tu? Cine a spus că ortodoxia spune că poți să te droghezi sau să faci ce vrei? Și, oricum, să compari tu credința neortodoxa în Hristos Dumnezeu a unora, cu luatul drogurilor, arată iar superficialitatea și aroganța unor ortodocși, de care discutam mai sus. Și mai pretinzi că te-ai golit de tine și ai pretenția să ți se pună întrebări și să lămurești tu lucrurile altora.
Însă ortodoxia nici nu se ceartă, sau forțează sau rupe legătura cu cei pe căi greșite. Dacă nu se împotrivește întruna și întotdeauna, NU ÎNSEAMNĂ CĂ ÎNCURAJEAZĂ, presupunerea facilă pe care o faci. A ține aproape e tocmai calea cea mai buna pentru a aduce aproape, la adevăr, și, probabil, tocmai acesta e principiul de bun simț al ecumenismului, pe care îl resping numai cei slabi în credință, care sunt nesiguri în credința lor și neîncrezători în Dumnezeu și în Adevăr. Ortodoxia înseamnă și înțelegerea faptului că există și libertate în lume. Chiar și cu drogații și cu criminalii avem puncte comune și suntem uniți în umanitate, nu mai vorbim de cei care cred în Dumnezeirea lui Hristos și îl slăvesc împreună cu noi.
Din câte văd, eu nu am ce “întrebări lămuritoare” să îți pun ție. Eu port o discuție aici. Și ești liberă să răspunzi la toate întrebările și problemele care se pun aici, nu ești în măsura și nu ai autoritatea, de pe o poziție de pretinsa superioritate pe care nu o ai, să spui tu altora cum să pună întrebările. Să ne adresăm respectuos, politicos, cu umilință unii altora, nu condescendent. Se vede de ce unii oameni, precum tu, nu înțeleg și nu pot accepta sau suporta ecumenismul.
Nu vazusem ca mi-ai scris, sorry. Nu vreau sa ma cert cu tine, nici superioara nu-s. Adevarat, ma bag in seama. O fi mandria, desi eu zic ca fac un bine nearatandu-ti indiferenta. Daca ne certam, ma opresc. Promit. Unde e duh de cearta, acolo nu e Hristos.
Ecumenismul este foarte rău pentru că presupune că sunt mai multe biserici și deci este în contradicție directă cu Crezul care zice „Cred într-una sfântă […] Biserică”. Desigur, însă, că trebuie să-i iubim pe toți oamenii, însă nu putem să validăm căi mai mult sau mai puțin greșite.
Părinte, asta spuneam și eu: nu e vorba de validare sau de unificare, care nu ar avea sens, ci de cooperare și comuniune, întru Hristos. Asta și în condițiile în care există o amenințare mult mai serioasă la adresa Adevărului și Bisericii lui Hristos: Islamul. Când creștinii sunt dezbinati, islamul câștigă. și au ajuns bisericile creștine sa se critice sau sa se respinga mai mult între ele, decât sa critice sau sa fie deranjate de islam.
Nu există comuniune pe plan dogmatic, crede-mă că știu ce spun. Amenințarea cea mai serioasă la adresa Adevărului și Bisericii lui Hristos este lipsa de sfințenie, lipsa de exemple vii de urmat pe calea sfințeniei și asta provine tocmai din faptul că suntem influențați de erezii. Laicizarea a fost și este principalul pericol al Bisericii. Vezi că Hristos a fost vânat și omorât de către ereticii din sânul evreilor și nu (atât) de romani. El și-a păzit turma de ereticii evrei care se afișau ca fiind „următori ai lui Moise” și nu atât de păgânismul roman care era prevalent atunci. Așa a fost în toată istoria – Biserica nu s-a deranjat nici de prigoana romană și nici de cea otomană – să nu uităm că islamul a fost mult mai „amenințător” în trecut vreme de sute de ani. Biserica a sărit ca arsă și a făcut sinoade de o importanță maximă în clipa în care au apărut erezii în sânul acesteia. Nu ne deranjează islamul pentru că este ceva grosier, erezia creștină ne deranjează pentru că este mult mai periculoasă. Ne lipsește sfințenia și nu laicizarea, modul lumesc de a gândi. Desigur că nu-i vom urî pe cei care nu se declară ortodocși, însă trebuie să fim foarte exacți în ceea ce privește învățătura pentru că este sufletul nostru în joc.
in legatura cu islamul sunt si eu trista oarecum deoarece locuind intr-o tara non islamica de foarte multi ani,niciodata nu am citit atat de mult in presa sau evenimente nationale pe durata ramadanului(inclusiv evenimente in scoli de eid al fitr) dedicate musulmanilor ca anul acesta.convertirea la islam este masiva
Convertirea la Islam provine din faptul că lipsește sfințenia din cauza influențelor ereziilor și nu din cauza faptului că nu conlucrăm cu ereticii.
Ionut, argument pentru necesitatea golirii de sine: mintea noastra e ca un recipient cu apa statuta (parerile noastre vechi). Vine Biserica si toarna apa curata, adevarul. Ce avem la sfarsit, apa curata? Nu. Poate doar minciuna “diluata”. Hristos spune sa ne nastem din nou. Sa ne golim de omul vechi ca sa intre El. Este foarte greu, poate cel mai greu. Nu renuntam usor la “adevarurile” noastre, la “dreptatea” noastra. Aici ne “ajuta” si satana, of course. Tatal minciunii. Sf. Ap. Pavel spune ca el nu mai este el, ci Hristos Este in el. Vezi, el s-a golit. Sfintii s-au golit si ei de sine. A intrat in loc Hristos, si de aceea nici carnea lor nu mai e stricacioasa. Noi umblam cu minciunile diluate la purtator, dar incercam sa ne ajutam unii pe altii, ca orb pe orb ca sa treaca strada. Si eu fac la fel… dovada. (blush)
Sunt de acord. Toată nădejdea mi-o pun în Hristos, că mă va scoate El la lumină. Eu știu nimic, decât ca sunt netrebnic, nu am nimic, nu pot nimic.
Draga Ionut, ce zici? Cate o floricica virtuala pentru fete? Chiar daca n-a fost tot timpul evident, toate ti-au scris din grija pentru tine. Poti sa-mi trimiti si mie daca vrei… ca si eu sunt fata. 🙂
In cazul in care a citit cineva mesajul cu floricelele… Am glumit (inainte sa se supere cineva pe mine, poate doamnele pentru ca mi-am permis sa fac supozitii in ceea ce le priveste). Eram intr-o naivo-idealisto-idilico-something state of mind, pe fond de primavara… Un fel de “Heal the World” à la Michael Jackson, in varianta ortodoxa.
@ S.,
…Eram intr-o naivo-idealisto-idilico-something state of mind, pe fond de primavara… Un fel de „Heal the World” à la Michael Jackson, in varianta ortodoxa. ”
Mulțumesc mult. Cu mult drag am râs. Sper că este permis. 🤗 💐
🙂 Multumesc mult, Smaranda draga! Un buchetel cu bucurie si de la mine, post-ziua femeii crestine! 💐 🤗
Chiar daca nu sunt de acord cu nimic din cele ce le sustineti, as vrea sa nu se instaleze o animozitate artificiala si intretinuta de intepaturi reciproce…dincolo de faptul ca nu este frumos sa ne tutuim, cu atat mai mult cu cat nu sunteti monah(adica ierarhic superior mie), asta apropos de respect.
Va rog sa ma iertati pentru raspunsurile ironice, va rog sa ma iertati pentru ca nu v-am citit (aproape) deloc nici aici, nici la postarea despre emisiile de carbon! Credeti-ma, habar nu am ce ati scris si asta pentru ca nici nu am timp si nici nu mi s-a parut interesant. Dumnezeu sa va bucure in toate! Haideti sa lasam toate pentru Hristos (pentru care am facut acest gest de smerenie publica si pentru care incerc sa devin mai buna, atat cat pot). Hristos a inviat!