Urmăriți un foarte frumos documentar artistic despre viața Sfântului Serafim de Sarov.
Vizionare plăcută! (după clip aveți podcastul și transcriptul)
(pentru o vizionare optimă vă rugăm întoarceți celularul sau tableta pe orizontală înainte de a porni clipul)
Powered by RedCircle
Într-o zi, un călugăr vârstnic pe nume Serafim a părăsit Mănăstirea Sarov și a mers în pădurea din apropiere să se roage – și acolo a întâlnit-o pe Maica lui Dumnezeu. Ea l-a chemat pe Serafim la ea și, când acesta s-a apropiat, ea a lovit pământul cu toiagul și a făcut să țâșnească o fântână de apă dintr-un străvechi izvor care de mult fusese secat. „Această apă”, a spus ea, „va vindeca oamenii. Acum este în grija ta, Serafim.”
La scurt timp după aceea, Serafim a construit o fântână din care să scoată apă pentru miile de oameni care vizitau Sarovul, vrând să-l vadă pe bătrânul stareț. Și el devenise o «fântână a înțelepciunii și vindecării» după aproape 20 de ani de singurătate și lucrare ascetică. Timpul petrecut de Serafim în singurătate a fost inspirat de același sfat pe care Dumnezeu i l-a dat părintelui deșertului, Arsenie cel Mare: „Fugi, taci, roagă-te neîncetat.” Astfel, după ce și-a trăit primele două decenii de viață monahală în Sarov, Serafim s-a retras în pădurile de dincolo de mănăstire, în schitul cel îndepărtat. O cabană din bușteni cu o singură cameră pe care a construit-o de-a lungul râului Sarovka, la umbra mestecenilor și a pinilor plin de mușchi.
Serafim și-a numit chilia «Muntele Athos» și a dat nume biblice zonelor înconjurătoare, cum ar fi Ghetsimani, râul Iordan și muntele Tabor. Astfel, în timp ce îngrijea de gradina lui, tăia lemne și consolida malurile râului, el a căutat, de asemenea, să trăiască precum în vremurile Evangheliei.
Lupta cu demonii
De la distanță, acestea trebuie să fi arătat ca un paradis, dar pentru Serafim a fost un adevărat deșert. El se lupta zilnic să se purifice de patimi și să dobândească Duhul Sfânt. Ținea regula Sfântului Pahomie și ciclul zilnic de rugăciuni. Citea Scripturile și se ruga cu rugăciunea lui Iisus. Dar demonii și natura lui căzută au luptat împotriva lui. Deznădejdea a fost un inamic constant.
Despre viața lui de pustnic Serafim a spus mai târziu: „Cei care trăiesc în mănăstiri luptă cu dușmanii omenirii ca și cum aceștia ar fi niște porumbei. Pustnicul se luptă cu ei ca și cum ar fi lei și leoparzi. Cel care a ales viața de pustnic trebuie să se simtă mereu răstignit. Pustnicul ispitit de duhul întunericului este ca frunzele moarte urmărite de vânt, ca norii duși de furtună. Demonul pustiei coboară asupra pustnicului la amiază și sădește în el griji fără astâmpăr și, de asemenea, dorințele tulburătoare. Aceste ispite pot fi depășite doar prin rugăciune.” Mai târziu, când a fost întrebat despre acești demoni, Serafim a spus doar atât: „Sunt dezgustători”. Serafim Îl chema mereu pe Dumnezeu în rugăciune până când, în cele din urmă, el a învins demonii.
Vindecarea de către Maica Domnului: „Este unul dintre noi”
Netulburați de eforturile sale, ei s-au întors la el, în schimb, în planul fizic. Într-o zi, în timp ce Serafim tăia lemne, trei bandiți s-au apropiat. Serafim a aruncat toporul și nu s-a opus când cei trei bandiți s-au năpustit asupra lui cu multe lovituri. În ciuda rănilor aproape fatale la cap, piept și coaste, Serafim s-a târât trei mile până la mănăstire, unde a căzut inconștient pentru zile întregi. În vremea aceasta, într-un vis, Maica Domnului a venit la el, împreună cu sfinții Petru și Ioan. „Ce nevoie are de doctor?”, i-a întrebat ea pe cei doi apostoli arătând spre Serafim. „Este unul dintre noi.” Imediat, Serafim s-a trezit și și-a început recuperarea lentă.
Cinci luni mai târziu s-a întors la schitul îndepărtat și, deși rănile îl lăsaseră aplecat și mergând cu un baston, un zel reînnoit l-a împins să încerce o ispravă ascetică amintind de stâlpnicii din primele secole.
Dobândirea liniștii desăvârșite
Lângă schitul lui Serafim era un bolovan mare din granit. Noaptea, Serafim îngenunchea pe această stâncă, spunând Rugăciunea lui Iisus și mulțumindu-i lui Dumnezeu. În timpul zilei se ruga pe o piatră pe care o mutase în chilia sa de teama de a nu fi văzut. În fiecare zi, se oprea doar pentru scurt timp, pentru puțină odihnă și ceva de mâncare.
Serafim, al cărui nume înseamnă «cel de foc», s-a nevoit astfel timp de o mie de zile și atât de bine și-ars patimile, încât a dobândit liniștea deplină. Toate gândurile lumești s-au stins și, în tăcerea rămasă, el a putut să asculte Duhul lui Dumnezeu. Era plin de Duhul Sfânt. Acum simțea multă pace și bucurie. „Dobândiți pacea interioară”, va spune el mai târziu „și mii de oameni pe lângă voi își vor găsi mântuirea.” Acest lucru s-a adeverit în propria viață.
La scurt timp după aceea, s-a întors la mănăstirea Sarov și a trăit în izolarea și liniștea chiliei sale pentru încă zece ani. Însă când, în sfârșit, și-a deschis ușa, mii de oameni au venit la el, găsind harul lui Dumnezeu care se revărsa din el la fel ca apa din izvorul lovit de Maica Domnului mai devreme, în viața lui. El cunoștea gândurile celor mulți și le dădea sfaturi înțelepte. I-a vindecat pe cei bolnavi, i-a consolat pe cei triști, și a prevăzut lucrurile care urmau să vină.
După ce a trăit precum un părinte al deșertului, Serafim a devenit un far pentru sufletele rătăcitoare, ajutând pe multe dintre ele să găsească mântuirea. Aceasta este dovada că, până și în aceste zile din urmă, harul lui Dumnezeu vine la cei care-L caută cu toată inima lor, pentru ca ei să poată uda sufletele însetate ale celor care se întorc către ei.
Pomelnice online și donații
Doamne ajută!
Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.
Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .
Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)
Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.
Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!
3 Comment
Se adresa celor ce îl vizitau cu “Bucuria mea” și obișnuia să le spună “Îngrădește-te cu tăcerea”.
Sfinte Serafim roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Va multumim!
Sfat bun /folositor de urmat („îngrădește te/înarmează te cu tăcerea/răbdarea” )
Doamne-ajută!