Vizionați mărturia emoționantă a unei evreice care a adormit urându-L pe Iisus și s-a trezit iubindu-L pentru că a avut o vedenie.
Vizionare plăcută!
Powered by RedCircle
Bună, numele meu este Liat. M-am născut și am crescut într-o suburbie din Tel Aviv, în Bat Yam. Imediat ce mi-am terminat serviciul militar am decis să călătoresc în SUA. Acolo mi-am întâlnit apoi soțul, care nu era evreu. Dar nu a contat pentru mine atâta timp cât se crease o conexiune între noi, amândoi îl căutam pe Dumnezeu. Toți cei din familie erau îngrijorați de cum ne vom crește copiii, știind că eu eram evreică, iar el era creștin. Dar eu eram foarte încăpățânată, și convinsă că o putem face într-un mod spiritual, respectându-ne unul altuia sărbătorile, ritualurile. El mi-a respectat cu adevărat opțiunea de a-mi căuta propriile rădăcini spirituale și de a le înțelege.
Băiatul nostru împlinea 13 ani și eu îmi doream foarte mult să fie inițiat în religia iudaică. Singurul loc în care se putea face această inițiere era la o comunitate evreiască ortodoxă, și ei au fost așa de drăguți și ne-au primit foarte bine. Și am crezut că poate asta este ceea ce ar trebui să fac – să devin un evreu ortodox pentru că aceștia păreau că știu ceea ce fac: știau să se roage, îl știau pe Dumnezeu. Copii ar fi mers duminica la biserică, iar sâmbăta la sinagoga ortodoxă.
Am început la un moment dat, spre sfârșitul acestei experiențe, să realizez că unele lucruri erau ciudate. În primul rând am avut o discuție cu rabinul șef și acesta mi-a spus că trebuie să divorțez de soțul meu, deși aveam o căsătorie minunată. În afara acestei probleme religioase care creștea din ce în ce mai mare, ca un monstru, în familie, aveam dragoste unul pentru altul, ne creșteam copiii [cu grijă] și nu doream să divorțez. Când alți copii mergeau să citească din Tora li se adresau cu apelativul, spre exemplu, ”Simon, băiatul lui Abraham”, dar atunci când băieții mei mergeau să citească Tora, lor li se adresau cu… li se adresau cu: ”Noah și Elias, copiii lui Liat”. Încet, am realizat că, din punctul lor de vedere, soțul meu Greg nu conta ca fiind tatăl lor, iar aceasta m-a rănit foarte tare.
Am ales iudaismul să-L găsesc pe Dumnezeu și nu L-am găsit prin intermediul tuturor acestor ritualuri. Astfel că era ca o voce care-mi spunea că ”acesta nu este Dumnezeu.” Îmi iubesc poporul atât de mult și doresc să fac parte din el atât de mult, dar aveam sentimentul, și am știut asta, că nu voi fi într-un loc în care tatăl copiilor mei nu este binevenit. Deci, încă aveam nevoie de Dumnezeu, dar nu doream ca Iisus să fie Dumnezeul meu. Niciodată nu am crezut că va fi El. Deci mi-am construit un alt Dumnezeu. Mi-am zis: ”Foarte bine, dar eu voi avea ceva spiritual, și anume: iubirea, dreptatea, sinceritatea și frumusețea.” Cu adevărat am încercat să mă conving singură că acesta va fi Dumnezeul meu.
Însă ceva în viața mea se rupea în timp ce soțul meu începuse să aibă o mare credință în Iisus. Venea la mine și îmi spunea: ”Liat, eu cred în același Dumnezeu în care crezi și tu. Cred în Dumnezeul lui Avraam, Isaac și Iacob.” Apoi i-am zis și eu: ”Păi dacă tu crezi în același Dumnezeu, atunci de ce nu poți fi evreu? De ce nu-L uiți pe Iisus, și toate cele în legătură cu El, și să devii evreu, iar apoi vom avea o viață minunată împreună?” Și în casă Iisus a devenit dușmanul. Fiecare carte pe care o cumpăra sau o citea, dacă o vedeam, o întorceam cu spatele sau o ascundeam în dulap. Astfel, el a început să se ascundă de mine, citind în secret. Iată-mă pe mine, care ziceam că tatăl copiilor mei nu va fi respins, că ajunsesem eu să încep să îl resping. Eram într-un moment în care făceam eforturi mari ca să fiu bună, dar realizam că nu sunt bună de loc, că Dumnezeul pe care-l inventasem nu mă salva. Aveam nevoie de cineva care să mă salveze din asta dar nu știam cum [să-l găsesc]. Eram distrusă.
Într-o noapte am mers la culcare și am auzit-o pe mama trezindu-mă și zicându-mi [în ebraică – n.t.]: ”Liat! Kumi, kumi, Yeshua HaMashiach!” Îmi zicea: ”Liat, trezește-te, trezește-te, Iisus este Mesia”! În aceea dimineață m-am trezit și ceva s-a schimbat în mine. [Acela] nu fusese un vis. Știam că nu fusese un vis. În primul rând, pentru că nu știam cine era Yeshua. Nu auzisem niciodată acel nume. Dar am știu că ea vorbea despre Iisus, dintr-un anume motiv. Nu știam cine era acesta. Dar în noaptea următoare, când am mers la culcare, Greg mi-a spus că am țipat prin somn ”Yeshua, Yeshua!” Știam că ceea ce îmi spunea el era adevărat, dar îmi era frică de ceea ce ar putea să creadă despre mine. I-am spus: „Cred că acum cred în Yeshua.” Următoarea seară am îngenunchiat și am zis: ”Abba Adonai (Domn – în ebraică), dacă aceasta este adevărat, poți să-mi mai dai încă un vis ca acela?” „Nu știu, am zis, ai putea să-mi mai dai încă un vis?” Și am mers la culcare și am mai avut încă un vis (ca acela). M-am trezit și atunci mi-am zis: ”Asta este. Acum știu că Iisus e Mesia”.
Și am știut că El era Acela care îmi lipsea în aceea întretăiere de drumuri la care ajunsesem. Eu nu eram bine, și nu pentru că eram rea, știam că nu fusesem o ucigașă, nu fusesem o hoață, dar niciodată nu aș fi putut să ating acel nivel care se aștepta de la mine. Oricât de mult am încercat, oricâte eforturi am făcut, nu am putut și aveam nevoie de un Mesia, am avut nevoie de cineva care să mă salveze de unde eram. Primul lucru pe care l-am făcut în aceea dimineață, după cel de-al treilea vis, am mers la computer și am scris în ebraică (pentru că nu am vrut ca vreun american sau vorbitor de engleză să-mi vorbească despre Yeshua). Deci am mers la computer și am scris în ebraică ”Lama Yeshua”. Și am scris ”De ce Yeshua?” și ”Unul pentru Israel” („One for Israel”). Și acei îngeri de la „One for Israel” au început să-mi explice lucruri pe care nu le înțelesesem. Una din temerile mele cele mai mari era că nu doream să fiu aceea care-și pierde religia iudaică, deoarece iubesc să fiu iudaică. Aceștia mi-au explicat ce înseamnă să fii un evreu care crede în Yeshua (Iisus – în ebraică).
Și pentru prima dată în viața mea m-am simțit mai iudaică decât am fost vreodată. De asemnea, dintr-o dată, golul ce exista între mine și soțul meu a dispărut. Am simțit că: „Uau, pot să văd atât de limpede acum!” Eram o persoană nouă. Am mers la culcare urându-l pe Iisus și m-am trezit iubind pe Yeshua (Iisus). Nu știu cum să explic asta!
Pomelnice online și donații
Doamne ajută!
Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.
Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .
Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)
Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.
Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!
5 Comment
Ce Minunat e Domnul
Slavă Ție Doamne Slavă Ție 🙏
Doamne îți mulțumim că ne iubești ☦️
Domnul a scos-o din intuneric cu mâna tare și cu braț întins, cu semne și minuni !
Mare este Dumnezeu !
Am urmărit în trecut mai multe marturii ale evreilor care îl recunosc pe Domnul Iisus Hristos că Mesia. Sunt emoționante și întăritoare cel puțin pentru mine.
Urmărind acest video (mai ales că a zis că soțul este catolic) mi-a venit o întrebare.
Oare se întorc la Hristos și la Biserică Ortodoxă, eventual patriarhia Ierusalimului? Sau la un creștinism catolic sau protestant?
Am intrat pe situl celor de la One for Israel și nu mi-a sărit în ochi nici o referință ortodoxă….
Trebuie înțeles contextul. Sunt suflete care doresc iubirea lui Hristos însă ele nu știu de ortodoxie. Hristos le împlinește dorul după El până acolo unde sufletele pot să ducă în mediul în care sufletele trăiesc.
F buna precizarea si lamureste multe nedumeriri.