Antidotul zilelor noastre – IPS Athanasie de Limassol

Ascultați un cuvânt folositor al IPS Athanasie de Limassol în care acesta ne vorbește despre Antidotul zilelor noastre.

Care este acesta?

Urmăriți acest material pentru a afla!

Vizionare plăcută!

Powered by RedCircle

Antidotul zilelor noastre – IPS Athanasie de Limasol

Am auzit în Sfânta Evanghelie, care tocmai s-a citit, secretul odihnei noastre. Deoarece toţi oamenii, în special noi, cei mai mari, ne simţim foarte obosiţi, foarte îndureraţi şi, de multe ori, foarte întristaţi, aflaţi într-o situaţie dificilă, din pricina celor petrecute în jurul nostru, a celor petrecute în prezent în viaţa noastră, din pricina celor despre care se spune că se vor întâmpla, şi din pricina temerilor noastre şi a luptelor noastre [interioare] sufletul nostru oboseşte. Şi toţi ştim că, atunci când oboseşte omul trupeşte, îşi revine uşor. Se întinde, doarme, mănâncă ceva mai mult şi se odihneşte.

Dar când oboseşte sufletul omului, atunci cu greu îşi află odihna. Atunci omul se află într-o situație foarte dificilă. Deoarece sufletul nostru oboseşte greu, dar cu anevoie se și odihneşte. Nu există un mod de a ne odihni. Epoca noastră se caracterizează ca o epocă a oboselii, a oboselii sufleteşti, duhovniceşti, şi, mai puţin, trupeşti.

Astăzi Hristos, în Sfânta Evanghelie, ne-a arătat care e secretul odihnei, care e taina odihnei adevărate despre care ne vorbește Evanghelia şi Sfinţii Părinţi. “Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi odihni pe voi.” Veniţi lângă Mine, spune Hristos, toţi cei ce vă simţiţi obosiţi şi împovăraţi, cu toate cele care vă apasă, cu păcatele voastre, cu problemele voastre, cu greşelile voastre, cu eşecurile voastre, cu scăderile voastre, cu micimile voastre de suflet, cu mediul vostru, cu vârsta voastră, cu locul şi timpul în care trăiţi şi cu toate câte există în jurul vostru; toţi câţi sunteţi osteniți și împovărați și Eu vă voi odihni. Ne va odihni Hristos. Acesta este odihna noastră.

De aceea și Sfinții Bisericii au descoperit pe această cale taina vieții și a fericirii și au respins orice alt fel de odihnă și de repaos, căutând numai odihna care vine de la Hristos. Adică L-au căutat pe Hristos Însuși, iar El i-a odihnit cu adevărat. Am auzit în troparul Sfântului Sava cel Sfințit și la toți Sfinții Cuvioși, că au lucrat pustiul cel neroditor cu curgerile lacrimilor lor. El a ales unul dintre locurile cele mai neprietenoase, și astăzi când mergem în pelerinaj ne minunăm de asprimea locului pe care l-a ales Sfântul Sava pentru a-și contrui mănăstirea. E un loc pustiu, un loc fără de mângâiere, de alinare, fără nicio mângâiere omenească. Până astăzi, în acel loc nu există nimic mângâietor. Însă a ales acel loc ca să nu aibă absolut nicio mângâiere.

Am întrebat cândva un pustnic din Sfântul Munte ce-și avea chilia într-un loc foarte retras și sălbatic: „Părinte, de ce-ai venit aici? Oare nu mai există alte chilii aproape de mare, aproape de alți părinți, ca să locuiești aproape de ei?” Și mi-a răspuns: „Din păcate nu găsit un loc mai retras, nu am găsit o chilie mai izolată decât asta.” Pentru că acela știa din experiență că omul, cu cât se îndepărtează de mângâierea lumii, pentru iubirea lui Hristos, are parte de mângâiere dumnezeiască. Și această mângâiere și odihnă dumnezeiască sunt repaosul și odihna adevărată a omului. Acest lucru l-au trăit toți Sfinții: mucenicii, ierarhii, cuvioșii, asceții, mărturisitorii. Cu toții au avut experiența faptului că, atunci când se lipsesc de dragul lui Hristos de orice lucru omenesc, Hristos se face lor toate [ceea ce au nevoie cu adevărat]. Hristos împlinește lipsurile și acoperă toate nevoile omului. Și astfel, Sfântului Sava i-au rodit sutele de dureri. A adus multe roade, mult mai multe decât durerile, pentru că a pășit, pentru iubirea lui Hristos, pe calea cea aspră, fără de mângâiere, fără de alinare.

Și Sfânta Evanghelie continuă să ne spună: „Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi Eu vă voi odihni pe voi, învăţaţi-vă de la Mine, că sunt blând şi smerit cu inima şi veţi găsi odihnă sufletelor voastre.” Hristos ne arată și modul prin care se dobândește odihna. „Învăţaţi-vă de la Mine – nu de la altcineva – că sunt blând şi smerit cu inima.” Nu din cele exterioare, nu din cuvinte și forme, ci cu adevărat „sunt blând și smerit și iubesc toată lumea.” Cel blând și smerit se vădește din faptul că nu dă vina pe frații săi.

Când ceilalți sunt de vină, atunci problema se află la noi. Atunci avem o problemă – duhovnicește vorbind. Când dăm vina pe vecinul sau pe colegul nostru, pe soț, pe copii, pe părinți, pe X și Y, și nu pricepem că problema e la noi, atunci nu avem nici smerenie, nici blândețe, nici nu L-am văzut vreodată pe Hristos. De aceea, în acest caz, vorbim despre un om care habar n-are despre ce se întâmplă în jurul său. Nu l-am văzut [cunoscut] pe Hristos, de aceea dăm vina pe alții, pe evenimentele din jur, pe timpul în care trăim, pe condițiile prezente, pe puterile întunericului, pe străini, pe oricine altcineva în afară de noi înșine. Acest lucru mărturisește marea boală duhovnicească care ne lovește [fără milă], și astfel nu ne îndreptăm niciodată.

Pentru că blândețea și smerenia sunt semne de sănătate duhovnicească și a unei conștiințe curate care vede pricina duhovnicească adevărată a oboselii și a greutăților. Pentru că păcatul ne obosește, păcatul nostru personal, nu al altora. Greșelile noastre, scăderile noastre, nu ale celorlalți. De aceea ne complicăm și nu rezolvăm problemele noastre, pentru că ne ocupăm de a-i judeca pe alții dând vina pe ei. Și nu pricepem că vindecarea noastră începe de la noi înșine și se termină tot acolo, la nimeni altcineva. Astăzi, Sfântul Sava ne aduce cu picioarele pe pământ și ne arată că găsirea adevăratei odihne, a împlinirii personale, a sensului vieții noastre și a scopului existenței noastre, înseamnă să ne apropiem de Hristos. Și Domnul, în Sfânta Evanghelie, ne arată astăzi modalitatea prin care ne putem vindeca sufletul. Să ne învioreze acest cuvânt, să ne odihnească și să-l facem plin de har și de Duh Sfânt. Cine dorește, poate încerca și va gusta că bun este Domnul celor ce-L iubesc pe El. Amin!

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!