Crăciunul ne face bogați – p. Iosia Trenham

Urmăriți un cuvânt sensibil al părintelui Iosia Trenham în care acesta ne vorbește despre Întruparea Domnului care a sărăcit pentru noi pentru a ne face bogați.

Vizionare plăcută!

Powered by RedCircle

Crăciunul ne face bogați – p. Iosia Trenham

Bună tuturor. Dumnezeu să vă binecuvinteze! Cuvântul pe care îl am pentru voi astăzi este despre sărbătoarea Nașterii Domnului și l-am intitulat: ”Crăciunul ne face bogați” Vă rog să fiți alături de mine cu mintea și inima pentru câteva minute. Încercarea omului de a se ridica pe sine prin forțele sale, ținta omului de a ajunge pe Marte pentru a găsi o soluție la toate problemele sale, având numai omul ca punct de referință, este o încercare în van. Această ambiție a omului secular contemporan de a-și rezolva problemele fără a face apel la Dumnezeu, fără a face apel la credință, ori la Biserică, nu este numai în van, dar și condamnată la eșec.

Am fost în mod constant confruntați cu această condamnare la eșec. Omul fără Dumnezeu, fără Iisus și fără Biserică, este ca un monstru în creștere. Acesta este mesajul secolului 20, cel mai violent și cel mai dureros secol din întreaga istorie a umanității; mai mulți oameni au fost uciși de alți oameni în acest secol decât oricând în întreaga istorie cunoscută. În secularismul nostru ne-am pierdut complet simțul despre țelul nostru suprem, despre adevărata noastră destinație ca ființe umane, nu mai știm care este aceasta. Alergăm în cercuri ca niște copii nesăbuiți, emițând tot felul de presupuneri, nefondate, una după alta, foarte rapid, trecutul se repetă, mergem înapoi, și suntem tentați să nu mai credem nimic din ceea ce zice cineva.

Marele sfânt al secolului 20, Sfântul Paisie Athonitul, înțepa constant această obsesie seculară și fără de sens. Odată, fiind vizitat de un grup de pelerini americani care doreau să vorbească cu el despre știință, au început să discute despre asta iar Sfântul Paisie i-a ajutat să înțeleagă despre zădărnicia cunoștințelor seculare. El a spus că educația și cunoștințele seculare sunt lucruri bune dar, dacă nu sunt sfințite, sunt pierdere de timp și conduc la dezastru, atunci când ne bazăm pe cunoștințele seculare fără a ne raporta la Dumnezeu.

El spune că știința se obține cu mintea: ”Mintea te poate ridica până la lună dar nu te poate duce la Dumnezeu. Este bine să ai puterea intelectuală care permite omului să ajungă pe lună, care costă miliarde de dolari pentru combustibil și altele, dar este mai bine să ai puterea spirituală care ridică pe om, nu pe lună, ci la Dumnezeu, deoarece Dumnezeu este destinația finală.”

Sf. Paisie spune: „Am fost odată vizitat de un american la coliba mea și l-am întrebat: Ce a realizat această mare națiune a ta? El a răspuns: Noi am ajuns pe lună. Eu am continuat: Cât de departe e asta? Să zicem că e la cam jumătate de milion de km de noi. Dar câte milioane de dolari ați cheltuit să ajungeți acolo? l-am întrebat apoi. [El a zis:] Din anul 1950 am cheltuit râuri de bani. Am întrebat apoi: Ați ajuns la Dumnezeu? Cât de departe este El? La care mi-a spus: Dumnezeu este foarte, foarte departe. Eu am adăugat: Dar ne ajunge numai un posmag ca să ajungem la El. Este bine să fim capabili să ajungem pe lună dar este mai bine să ajungem la Dumnezeu.” Amin.

Acest demers secular, dragii mei, a produs fructe foarte stricate, care îți lasă un gust amar în gură. Ca să înțelegem ce însemnă Crăciunul pe care-l sărbătorim în aceste zile, trebuie să reflectăm asupra imensei noastre căderi de la Dumnezeu, care a fost inversată, și chiar mai mult, de miracolul Crăciunului.

În timpul Facerii, atunci când Domnul ne-a adus la ființă din nimic, ne-am bucurat de o incredibilă intimitate cu El. Am fost prieteni cu Dumnezeu, iar aceasta a fost cea mai mare dintre toate cinstirile. Noi am avut inteligență supremă, am fost profeți, am avut spirit profetic în noi, eram îmbrăcați cu slava lui Dumnezeu, lumina necreată a fost mediul nostru, eram stăpâni peste creație, eram liberi față de toate, de patimi, nu eram tulburați în niciun fel, mental sau sufletește, trăiam în armonie cu Dumnezeu și unul cu altul, cu toată lumea creată, aveam aptitudini incredibile de a face bine în toate, eram imuni la suferință, o imunitate îngerească, nu aveam griji și colaboram cu lumea nevăzută. Eram cu adevărat un microcosmos iar sufletele noastre erau în uniune cu lumea invizibilă, iar corpurile noastre în uniune cu lumea creată, și noi le țineam pe cele două împreună într-un contact mistic.

Sfântul Ioan Gură de Aur vorbește despre viața noastră creată și despre adevărata bogăție a ființei umane, spunând: „Ca un rege împodobit cu coroană, cu sceptru și cu mantie violetă, el se desfăta în această viață de libertate și de mare bunăstare în grădină.” Aceea bogăție, în toate acele forme, dintre care cea mai importantă era prietenia cu Dumnezeu, a fost voința lui Dumnezeu cu privire la rasa umană. Aceasta este adevărata noastră moștenire. Prin răzvrătirea noastră am pierdut raiul. Am fost lăsați goi de avuția noastră iar rasa umană s-a trezit pentru mii de ani scufundată în robia vicioasă a păcatului, a diavolului, a morții, marele tiran care este moartea. Probleme, stres, durere, amărăciune, boală, frică, anxietate, transpirație, lacrimi, trudă, necurăție, nevoi trupești, atacuri spirituale, tiranie, suferință și rușine au devenit noul nostru mediu de viață și știm asta foarte bine.

Căderea omenirii a fost cel mai mare faliment din istoria rasei umane, cea mai mare pierdere a bogăției adevărate, iar recent, inflația păcatelor lumești a devenit ceva incontrolabil aici în Vest. Suntem deșteptați acum. Cine are urechi de auzit și cine are ochi de văzut recunoaște că această răzvrătire seculară ne-a adus o imensă ocară. Și nu ne-a oferit [în schimb] nimic. Este timpul să o lăsăm deoparte și să tragem concluziile din experiența prin care am trecut cu această încercare a secularismului.

E timpul să ajungem acum la marele mister al Crăciunului. Permiteți-mi să vă umplu inimile și mințile cu fericirea Crăciunului și cu imensele bogății pe care Dumnezeu ni le-a dat nouă celor săraci, faliți și robiți, cu adevăratele bogății pe care El ni le-a dat nouă prin nașterea lui Hristos. Noi care am trăit în întuneric, după cum zice Profetul, ”am văzut o imensă lumină.” Noi bâjbâiam, îndreptându-ne spre nicăieri, lovindu-ne unii de alții, de multe ori considerând ceva care merge în jos că ar merge în sus, noi care stăteam în întuneric am văzut o lumină mare, steaua din Bethlehem a apărut și a proclamat cea mai mare vindecare a omului prin Nașterea lui Hristos.

La împlinirea vremii, Dumnezeu a trimis pe singurul Său Fiu născut, Domnul nostru Iisus Hristos, să ne mântuiască de păcatele noastre, iar Acesta, în smerenia Sa fără măsură, Dumnezeu [fiind], S-a plecat până jos, a îmbrățișat pământul, ne-a ridicat până la sânul Său patern și ne-a sărutat. Asta s-a întâmplat de Crăciun, cu ocazia primului Crăciun. Acea imensă prăpastie dintre Dumnezeu și om, dintre rai și pământ, dintre cer și împărăția întunericului, imposibil de traversat de păcătoși, a fost eradicată complet prin nașterea lui Iisus în Bethlehem. Dumnezeu a iubit atât de mult lumea, lumea cea răzvrătită, pe noi răzvrătiții, încât ni L-a dat pe unicul Său Fiu. Acesta este miracolul Crăciunului. Sărbătorim marele dar al lui Dumnezeu către omenire prin întruparea Fiului Său, Domnul nostru Iisus Hristos, care este peste puterea noastră de a înțelege: El, Cel care este necreat a devenit creat. El a devenit ceea ce nu era, adică om, fără a înceta să fie ceea ce era, adică Dumnezeu, și există pentru totdeauna ca Dumnezeu – Omul, ca ”Theanthropos”.

Acesta este miracolul Crăciunului. Domnul a venit ca să aducă lumină celor care au locuit în umbra morții, Domnul a venit ca să unească cerul și pământul, Domnul a venit ca să unească pe Dumnezeu cu omul în persoana Sa pentru totdeauna, Domnul a venit ca să se nască în Bethlehem pentru a învinge pe toți vrăjmașii noștri care ne măcelăreau – păcatele, satana, demonii, moartea; Domnul a venit să ne umple viețile cu bucurie, bucuria care provine din unirea veșnică pe care El vrea să o aibă cu noi și noi unii cu alții, noi cei care suntem familia Lui, care ne-am alăturat familiei Sale prin credință și prin botez în Biserica Sa, Domnul a venit la noi, cei săraci, să ne îmbogățească cu bogățiile cele adevărate, nu numai cu bogățiile pe care Dumnezeu le-a dat lui Adam în rai, deși acele bogății sunt și ele de neînchipuit, și dincolo de înțelegerea noastră acum aflați în sărăcie, dar și să ne dea bogății dincolo de asta, mai mari decât putem concepe, bogății pe care noi le vom descoperi în continuu, literalmente pentru veșnicie.

Domnul a venit ca să ne dea viață din abundență, viață sfântă, și unirea eternă a lui Dumnezeu cu omul, în El Însuși, unire la care suntem cu toții invitați să ne împărtășim de ea pentru totdeauna. Fiul Său cel atotputernic, Iisus, lumina noastră a răsărit peste noi din norul feciorelnic. Haideți, noi cei care suntem în întuneric, să Îi cântăm cu bucurie în lumina razelor Sale. Acestea și versetele următoare sunt extrase din textul festiv ce precede Crăciunului și cel din ziua Crăciunului. Fiul Său cel atotputernic, lumina noastră a răsărit peste noi din norul feciorelnic.

Haideți, noi cei care suntem în întuneric, să Îi cântăm cu bucurie în lumina razelor Sale. Speranța neamurilor, Împăratul păcii, vino să biruiești lumea ca un învingător. Haideți să ne grăbim să-L întâlnim pe El, cel născut în Bethleem, pentru mântuirea noastră; Tu care ai fost găzduit într-o mică peșteră, o Împărate, făcându-mă pe mine bogat, O Iisuse, prin sărăcia Ta.”

Fiecare om este înmărmurit atunci când se gândește că Cel care este bogat în milă, acum vine să devină sărac și să fie găzduit în peșteră, dorind în bunătatea Sa să ne facă bogați, când în ascuns deveneam săraci. Dumnezeu s-a făcut om în trup ca astfel să ne facă pe noi bogați în slava Sa. „Cum va putea o așa de mică peșteră să Te primească pe Tine, Împărate, care prin propria Ta voință devii sărac, Tu Cel care le-ai făcut pe toate bogate?” Vedeți care este ideea de bază, dragii mei? Nu contează, la scală lumească, dacă dormi într-un cort sau într-un mare castel, comparând cu bogățiile lui Dumnezeu te afli într-o sărăcie deplină, și niciunul dintre acele lucruri nu împiedică bogățiile nemăsurate pe care Dumnezeu le dă celor care Îl iubesc pe El și se unesc cu Fiul Său prin credință și devin parte a familiei Sale. Domnul Iisus a devenit sărac pentru a ne face pe noi bogați.

„Tăind funiile păcatelor mele, Tu ai fost înfășurat în scutece, și făcându-mă pe mine bogat cu adevărat atunci când eu eram sărac prin slăbiciunile mele, oh, Iisuse al meu, Tu ai devenit sărac prin întruparea Ta. Iată restaurarea tuturor este pe cale: iertarea, lumina, răscumpărarea totală, în peșteră este ascunsă bogăția de mare preț prin care toate devin bogate, iar magii i-au oferit Lui aur ca unui Împărat. Ce ți-am putea oferi noi Ție, Hristoase?” Sper ca această întrebare, așa de frumos pusă în imnele Crăciunului… Și să nu facem nicio greșeală, dragii mei, imnografia teologică ortodoxă este o adevărată bogăție. Acestea sunt adevăratele noastre bogății pe care le oferim ca pe niște perle lui Dumnezeu ca răspuns la dragostea Sa pentru noi. Să ascultăm la aceste cuvinte atât de cunoscute în aceste zile de Crăciun.

„Ce ar trebui să-ți oferim Ție, Hristoase? Pentru că Tu ai apărut pe pământ ca om de dragul nostru, pentru orice creatură făcută de Tine, care Ți-a oferit Ție mulțumire; îngerii Ți-au oferit un imn, cerurile steaua, magii darurile lor, păstorii admirația lor, pământul peștera, pustia staulul, iar noi îți oferim o Maică preacurată. O, Dumnezeule, care ai fost de dinainte de vremuri, ai milă de noi.” Domnul a venit pentru noi, dragii mei. Să-L primim cu căldură. Bucurie lumii! Domnul a sosit! Pământul să Îl întâmpine pe Împăratul său! Fiecare inimă să se pregătească să-L primească înăuntrul ei! Hristos S-a născut. Slăviți-l! Dumnezeu să fie cu voi!

Cercetați Credința Ortodoxă. O zi binecuvântată tuturor, frați și surori!

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!