Motivul real pentru care muzica devine mai rea

Ascultați pe Rick Beato, unul dintre cei mai respectați influenceri în domeniul muzicii, care ne arată pe scurt care este motivul real pentru care muzica devine mai rea în zilele noastre.

Vizionare plăcută!

Powered by RedCircle

Motivul real pentru care muzica devine mai rea

Salut tuturor, sunt Rick Beato. Vom încerca ceva nou astăzi. Acest videoclip este despre istoria afacerii muzicale și a tehnologiei, în două acte.

Actul 1. Muzica este prea ușor de realizat.

Ce vreau sa spun prin “muzica e prea ușor de realizat”? Să ne întoarcem la anii 1940 și 1890. Frank Sinatra obișnuia să se ridice în fața unei orchestre și să cânte o interpretare vocală. Și aveau un microfon și îl echilibrau foarte bine. Frank spunea: “Bine, sunt gata” și apoi cânta. Zboară cu mine, hai să plutim în Peru.

Apoi intri în anii 1960 sau cam așa ceva și apoi ai mașini multitrack. Poți interveni dacă ai vreo greșeală în partea vocală sau orice instrument și zici: “oh, nu-mi place cuvântul ăsta, l-am cântat fără ton, sau vreau să schimb acest vers”, intri, remediezi linia și gata. Înaintând repede până în 1998, cu cântecul Cher – “Believe”. Au inventat autotune-ul despre care am vorbit de un milion de ori aici, dar autotune era un plugin care mergea în staţiile de lucru audio digitale, DAW. Să zicem că ai ceva precum ProTools sau Logic sau Ableton. Ce faci? Iei vocea, să spunem că melodia este în do major, orice notă în tonul do major ar acorda și nota. T-Pain și oameni de genul ăsta au realizat că dacă pui cântecul pe un acord foarte hard, l-ar face să sune ca o orgă și asta e ceea ce au făcut în melodia “Believe”.

Același lucru începe să se întâmple cu băieții care cântă la tobe. Și zici: ar fi o interpretare grozavă a acestui prim vers, dacă această înaltă nu ar fi aici, hai să o mutăm puțin înapoi, sau să o mutăm înainte, apoi o miști, și zici că parcă sună cam ciudat, pentru că am pus asta înainte, acum ar trebui să tragem asta un pic, așa că faci asta. Apoi zici: hai să ne uităm doar la liniile de grilă, la bare, și le vom muta așa, apoi începi să le decupezi, să le muți, apoi ai acest instrument numit Beat Detective și poți cuantifica o întreagă parte, ca să devină ca o mașină de tobe, care nu sună uman.

Uite un exemplu de tobe cuantificate este interpretarea de tobă a lui John Bonham de la “Fool in the Rain”, un mix. Iată cum sună ca o mașină. Iată performanța umană reală a lui John Bonham, observați cadența din ea. Odată ce ai cuantificat partea de tobe, este o mașină de tobe, este la fel ca tobele superioare. Deci ce a început să se întâmple în anul 2000 sau cam asa ceva e că toată lumea a început să-și cuantifice tobele pentru că bugetele pentru a angaja băieți de sesiune precum Josh Freeze și Kenny Aronoff au dispărut și trebuia să folosești toboșari proști. Unele trupe aveau toboșari destul de buni pentru a cânta, dar de obicei aveai toboșari proști și trebuia să le repari părțile și odată ce le reparai părțile, începeai să miști basul, începeai să miști chitarele și apoi aveai muzică rock generică cuantificată care nu are nicio vibrație.

Alt lucru de care oamenii își dau seama este că este foarte dificil și ia mult timp să înregistrezi un set de tobe, ai nevoie de un studio și de mult echipament. Iată toate aceste microfoane! Poți pune 3 microfoane și obții un sunet de tobe, sau 2 microfoane pentru un sunet de tobă, dar pentru a obține un sunet de tobe profesionist, trebuie microfoane pe diferite instrumente. Am 2 microfoane pe toba asta, unul pe aceasta, unul pe aceea, două microfoane acolo, două, de fapt trei microfoane aici și un microfon pe hi-hat și am câteva microfoane de cameră. E greu să înregistrez bine. Nu numai că e greu să cânți bine la tobe, dar este greu să înregistrezi bine tobele, trebuie să ai antrenament, nu e ușor de făcut, îți trebuie o ureche grozavă, trebuie să știi cum să le acordezi, trebuie să știi să diferențiezi un sunet bun de unul rău, trebuie să știi dacă sună prea mult, trebuie să știi dacă au amplitudinile potrivite, toate aceste lucruri. Sunt atât de multe decizii de luat.

Unii dintre voi ziceți: despre ce vorbești, Rick? Nu ai nevoie de o sală cu acustică bună, poți avea o sală cu acustică aiurea, nici măcar nu ai nevoie de microfoane bune pentru că poți înlocui totul cu mostre. De unde crezi că provin mostrele? De la oameni care știu cum să le înregistreze. Acesta a fost gratuit. Este dificil să obții un sunet bun de chitară, trebuie să ai o aplicație care sună bine trebuie să ai difuzoare bune, microfoane bune care funcționează bine, majoritatea oamenilor acum folosesc amplificatoare, le conectează la computer, le scot din programul lor, totul e deja făcut pentru ei, deja preînregistrat, preselectat, toți folosesc aceiași algoritmi, apoi creează sunete grozave, sunt atât de ușor de folosit, nu necesită nicio abilitate dar nici creativitate.

Bineînțeles că ai pachete midi pe care le poți cumpăra dacă nu știi să cânți la orgă. Vei avea doar acorduri preprogramate, pentru că dintr-un anumit motiv oamenii nu pot să-și spațieze degetele și să învețe să cânte câteva acorduri de genul ăsta sau poate doar să experimenteze.

Ce este asta? La începutul anilor 2000, casele de discuri au încetat să semneze cu trupe rock pentru că consumau prea multe resurse. Era mult mai ușor să semneze cu artiști care își puteau crea propria muzică folosind un laptop și un microfon. De ce este acesta un lucru rău? Să începem cu faptul că dependența creativă de tehnologie limitează capacitatea oamenilor de a inova. Aș putea greși. Poate îi ajută să inoveze, deși, nu cred. Omogenizarea muzicii, pe instrumente similare, așa cum am adus în discuție modelele de amplificatoare, creează o lipsă de diversitate. Aceasta duce la o muzică mai clișeistă și oamenii doar urmăresc tendințele de utilizare a anumitor tipuri de sunete. De aceea aceste beat-uri trap au fost în vogă în ultimii 20 de ani, oamenii știu că merg, așa că le folosesc tot timpul. Calitate versus cantitate, acesta e un lucru important.

Deci producția mai ușoară face ca procesul să meargă mai rapid, ceea ce creează o suprasaturare a muzicii, ceea ce face mai dificil să găsești lucruri cu adevărat excepționale, după cum spune Ted Joya în acest clip. – Acesta este modul Spotify de a folosi inteligența artificială, ei au melodii cu AI, le atribuie unor oameni care nu există și asta le permite să ia drepturi de autor care ar merge către muzicieni și să le păstreze pentru ei înșiși. –

Pe frontul AI, legat de “muzica e prea ușor de realizat”, am făcut un videoclip săptămâna trecută numit: “Ți-am spus că se va întâmpla asta” și am cântat câteva melodii din Udio și spuneam cum copiii mei au putut detecta că sunt melodii cu inteligență artificială, dar alți oameni nu au putut. Se pare că toate cele trei case de discuri majore dau în judecată Startup-urile AI pentru încălcarea drepturilor de autor – Universal Music Group, Sony Music și Warner Music dau în judecată Suno și Udio pentru încălcarea drepturilor de autor, deoarece folosesc toată muzica lor pentru a antrena aceste modele AI. Păi desigur, cum altfel pot să o antreneze? Companii precum Universal nu fac asta pentru binele muzicii lor, pentru a-și proteja proprietarii de drepturi de autor, ce se întâmplă aici e că tocmai au anunțat că se asociază cu o companie numită Sound Lab pentru a realiza modele AI ale artiștilor lor pentru ei înșiși.

Se poate folosi acest plugin Sound Lab în ProTools sau Logic și poți să cânți cu propria voce și să o înlocuiești cu unul dintre artiștii lor, cum ar fi Drake sau Taylor Swift sau Billie Eilish sau oricine acceptă acest lucru și vă garantez că toate aceste companii vor face asta pentru că ele vor să dețină versiunile AI ale acestor melodii. Indiferent dacă le creezi tu sau dacă le creează ei, ei le vor deține.

Și doar pentru a-ți arăta cât de ușor e să modelezi vocea cuiva cu inteligență artificială vă vorbesc printr-un program de modelare a vocii numit 11 Labs, care a fost instruit pe vocea mea pe o perioadă de 4 săptămâni. Pentru cei care continuă să-mi scrie în fiecare zi, primesc cam 20 de mesaje pe zi și încep mereu Rick: am scris o melodie care cred că poate fi un hit. Am folosit AI pentru că nu știu nimic despre a face muzică. Asta e literalmente dintr-un e-mail de ieri. Asta îmi amintește de cea mai bună critică AI. Instrumentele creative de inteligență artificială pot fi văzute ca un software sofisticat de plagiat, deoarece nu produc conținut cu adevărat original, ci mai degrabă emulează și modifică lucrări existente ale artiștilor, suficient de subtil pentru a ocoli legile drepturilor de autor. Ce e nostim aici e că asta a fost scrisă chiar de Chat GPT.

Actul 2. Muzica este prea ușor de consumat.

Acesta este robinetul de apă din bucătăria mea. Dar imaginează-ți că asta se redă pe Spotify sau Apple Music. O poți porni, o poți opri, dar ceea ce se întâmplă în curentul de apă este toată muzica care este pe aceste platforme. Imaginați-vă că aceasta este întreaga producție a unui artist, întregul lor catalog. Ar putea fi The Police, ar putea fi Billie Eilish, ar putea fi Led Zeppelin, The Beatles și apoi acest picurător este fiecare dintre melodiile lor: 1, 2, 3, 4,… Hop, tocmai am făcut un întreg album. Și, în cele din urmă, le epuizezi întregul catalog.

Când dau drumul și încep fluxul, muzica are foarte puțină importanță dacă te gândești la asta în acest fel. Merge de la robinet pe conductă până la canalizare, unde este reciclată din nou. Doar că în acest caz muzica nu este reciclată așa cum este prin canalizare. Au fost adăugate 100.000 de melodii noi în fiecare zi în 2023 pe platformele de streaming, ceea ce înseamnă mai mult de o melodie pe secundă pentru întregul an.

Prin comparație, când eram copil, dacă voiam să cumpăr acest disc Led Zeppelin, trebuia să mă angajez sau să împrumut bani de la părinții mei ca să-l cumpăr. Pentru că vroiam să-l am, vroiam să fie în colecția mea. Pentru acest album, Pat Metheny – “New Chautauqua”, am plătit 8 ​​dolari să-l iau nou, cu banii pe care i-am câștigat punând legume în pungi la magazinul Tops din Fairport, New York. De fapt, trebuia să consumi energie, să mergi cu bicicleta sau pe jos la locul de muncă, să lucrezi în tură, să primești salariul la sfârșitul săptămânii, să îl pui la bancă, să scoți bani, să mergi la magazinul de discuri, să cumperi discul, să-l aduci acasă, să asculți de mai multe ori, să mergi la casa prietenului tău să-l împarți cu ei.

Când un copil deschide Spotify și dă clic pe o melodie, poate trece la următoarea dacă nu îi place. Gândește-te: toată muzica ce există sau cel puțin care a fost încărcată în Spotify sau Apple Music, este disponibilă pentru 10,99 USD pe lună. Vorbesc despre toată muzica lui Michael Jackson, AC/DC, Pink Floyd, Whitney Houston, Tupac, Kendrick Lamar, Juice Wrld, Eminem, Dr. Dre, toate lucrările lui Beethoven, Bach, Mozart, Stravinsky, Shostakovich, Charlie Parker, John Coltrane, Miles Davis, Brad Maldo, Pat Metheny, Keith Jarrett, toate astea la 10,99 USD pe lună, la prețul pe care îl plăteam pentru un album, totul este disponibil acum pe aceste platforme de streaming, motiv pentru care muzica nu este la fel de apreciată de tineri, nu există niciun efort echitabil ca să obțină muzica aceasta, ca să devină parte din colecția ta, să fie parte din identitatea ta, din cine ești – acestea sunt trupele în care cred, aceștia sunt artiștii pe care îi iubesc și îi voi împărtăși cu prietenii mei, o să aduc acel disc la școală. o să îl cânt pentru prietenii mei după școală, stăm cu toții să citim coperta din spatele albumului și să vedem cine a cântat pe el. Aceste lucruri însemnau ceva, ce era aici însemna ceva: produs de John Burns și Genesis. Era important.

Ceea ce spun este că muzica a devenit practic lipsită de valoare. Dacă trebuie să plătești doar 10,99 USD pe lună pentru a avea acces la orice, ce mai valorează o melodie? Oamenii îmi spun că vor să fac anumite tipuri de videoclipuri, au aceste idei aspiraționale, așa cum le numește prietenul meu Todd, dar apoi votează cu atenția lor. Rick, fă mai mult din ce face o melodie grozavă, fă acest tip de videoclip. Sau mi-aș dori ca oamenii să scrie cântece și să adauge contoare sau să folosească aceste schimbări de acorduri mai complexe. Dar în cele din urmă oamenii vor face asta și apoi ei nu le ascultă. Pentru că votezi cu atenția ta.

Așa că încearcă acest lucru, încearcă să stai jos doar de două ori pe săptămână, să pui doar câteva melodii, să nu te uiți la telefonul tău, sau cum îl numesc eu dispozitivul de ștergere a gândurilor, pentru că îți golește mintea. Nu te uita pe TikTok, nu te uita pe YouTube sau Twitter, nu te uita pe Instagram, doar ascultă muzica, las-o să curgă peste tine, gândește-te la versuri, gândește-te la melodie și încearcă să experimentezi muzica așa cum o făceai înainte. Sau dacă ești tânăr încearcă să experimentezi muzica așa cum obișnuiam noi. Mi-ar plăcea să știu ce crezi. Abonează-te, lasă un comentariu. Mulțumesc pentru vizionare.

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!