Bolile mentale moderne și demonizarea – p. Nikon Aghioritul

Ascultați un cuvânt duhovnicesc al părintelui Nikon Aghioritul, în care acesta ne prezintă modul în care trebuie să abordăm bolile psihice și demonizarea, care se pot manifesta în mod similar.

Vizionare plăcută!

Powered by RedCircle

Bolile mentale moderne și demonizarea – p. Nikon Aghioritul

Fă asta, fă cealaltă, roagă-te… Ne rugăm, și totuși avem frici… Ne rugăm, și totuși avem anxietate… Fiecare știe despre sine însuși, de ce se întâmplă ceea ce i se întâmplă. Iar dacă nu știe, ar trebui să discute cu părintelele său duhovnic sau și cu psihologul lui. Aceasta deoarece nu putem deosebi întotdeauna dacă ceva e duhovnicesc sau dacă ar putea fi ceva fizic, ce se manifestă doar ca o problemă duhovnicească. Nu putem ști.

Încă de pe vremea lui Hristos existau epileptici. De pe vremea lui Hristos, din aceeași Evanghelie, aflăm că un demonizat avea crize de epilepsie, iar când demonul l-a părăsit, persoana demonizată s-a însănătoșit. Ce înseamnă aceasta? Că diavolul poate să cauzeze și crize de epilepsie. Așadar este de la diavol sau este ceva fizic? Chiar Evanghelia le deosebește. Hristos a vindecat, se spune, diferite boli, oameni chinuiți de diavoli, și alte boli precum crizele epileptice. Vedeți că sunt deosebite unele de altele?

Chiar dacă diavolul poate cauza crize epileptice, un demonizat se deosebește de o persoană epileptică. Diavolul poate apăsa pe un anume centru al creierului și cauza paralizie. Cum poate știi aceasta doctorul la care te duci? Nu poate ști dacă e ceva omenesc sau e ceva de la diavol. Așadar, veți merge la doctor și veți merge și la preoți. Vei merge la doctorii trupești și vei merge și la doctorii duhovnicești. Lucrurile nu se deosebesc așa ușor precum credem noi.

Există, așadar și un demon al întristării, care ne produce durere, tristețe și depresie dar ar putea fi și lipsa unui hormon. Nu poți ști cu siguranță, de aceea ar fi bine să mergi la ambii doctori.

Am întâlnit un caz – groaznic – al unui tânăr. El era în armată și într-o zi, în camera în care era cu alte două persoane, a auzit doi oameni vorbind. S-a uitat la ceilalți doi. Nu vorbeau, ci amândoi lucrau câte ceva. Dar el auzea omenii vorbind. Nu era doar imaginația lui. A ascultat cuvintele lor, unul câte unul, întreaga lor conversație. Se întoarce și îi întreabă pe cei doi: „Băieți, auziți doi oameni vorbind?” Cei doi soldați se opresc din treburile lor și ascultă cu atenție… „Nu, nu vorbește nimeni…” El nu a spus nimic, s-a speriat.

În altă zi erau din nou alți oameni în cameră – sosesc mereu soldați noi. Trei dintre ei au intrat cu bagajul și se uitau de jur împrejur. „Cine v-a trimis?” i-a întrebat el. „Ne-au spus să venim aici.” „Aici paturile sunt toate ocupate”, le-a spus el. „Oare v-au spus să mergeți în altă parte?” „Nu”, au spus ei. S-au uitat la hârtii și au zis: „Nu, aici ne-au trimis”. „Dar de aici nu a plecat nimeni”, le-a răspuns el și s-a întors să îi întrebe pe ceilalți care erau în cameră: „Au plecat oare trei de vin acum aceștia trei noi?” „Și văd”, îmi povestea el, „cum aceștia se uită la mine cu ochii mari” și îmi spun: „Ești nebun? Cu cine vorbești?” „Cu aceștia trei”, răspunde el. Se uită la el și dau un pas în spate. „Care trei? „Aceștia de aici!” Acei trei cu care el vorbea nu existau.

Acest fenomen a fost capturat în cinema, un film foarte interesant, ar trebui să îl vedeți. Se numește „A beautiful mind”-„O minte sclipitoare”. Un mare om de știință, cunoscut în toată lumea, vedea oameni care nu existau. Acum și soldatul acesta vedea oameni, vorbea cu ei, dar ei nu existau. „Au început să îmi dea medicamente”, mi-a spus el. „Devenisem ca un prostănac, un adormit.” „Eu înțelegeam”, spunea el, „că nu sunt nebun. Nu am probleme psihologice, niciodată nu am avut.”

Nu și-a terminat stagiul militar. L-au dat afară. Un doctor l-a salvat. Altfel, ar fi ajuns într-un spital psihiatric. Doctorul i-a spus: „Nu ai nimic.” „Un punct din creierul tău nu eliberează corect acest hormon.” „Îți voi da un medicament, o pastilă, pentru a crește secreția hormonului la un minim pe care creierul tău îl necesită.” A început tratamentul, și gata! Nu a mai auzit voci, nici nu a mai văzut oameni care intrau cu el în vorbă. „Bineînțeles – a spus el – acum va trebui să iau toată viața pastila.” Dar oare nu și diabeticii depind de o pastilă? Au trecut 20 de ani, iar el este foarte sănătos. Lucreză, are colegi, își întreține familia. Nici nu vede oameni [ce nu există] nici nu vorbește cu ei. Și era vorba doar despre un hormon…

Cum să diferențiezi [cauzele]? Nu ne putem da seama dacă ceva este demonic sau doar are cauze fiziologice. De aceea veți merge și la medicii ce tratează trupul, dar și la medicii ce se ocupă de suflet, la părinții duhovnicești, cei ce ne primesc spovedania.

Ar trebui să vedeți filmul acela: „O minte sclipitoare”, cu Russell Crowe, și să vedeți cum un bărbat și o femeie ar trebui să fie alături unul de altul, și cum ar trebui să se susțină reciproc. Ar fi ajuns să îl închidă într-un spital psihiatric pe acest mare om de știință, Era cât pe ce să își înece propriul copil în cadă, pentru că vedea lucruri ireale. Dar când s-au dus să îl ia la spitalul de boli psihice, soția lui s-a opus. Iar psihiatrul i-a spus: „Semnezi tu?” ”Îți asumi tu responsabilitatea în caz că se mai întâmplă așa ceva?” „Semnez,” a răspuns ea. Și datorită acestei semnături lumea a dobândit un premiu Nobel în matematică. Ar fi ajuns să îl închidă într-un spital de de psihiatrie.

Ei bine, fobia și anxietatea pot fi o trăsătură de caracter. Unii oameni sunt temători, alții sunt curajoși. Unii oameni sunt sensibili, emoționali. Alți oameni sunt indiferenți, nu sunt ușor afectați. Ne naștem cu un anumit caracter, așa că și fobia aceasta poate fi o trăsătură de caracter. Și totuși, poate veni și de la diavol, deoarece cel ce o are nu se luptă cu ea în mod corect. În același timp, ar putea fi și ceva fiziologic care să cauzeze aceste trăiri. De aceea vom merge la ambii doctori. Nu înseamnă că oricine merge la un psiholog este nebun. Aceasta este slujba lor, ei se ocupă de astfel de lucruri. E logic ca ei să știe mai multe, precum cel ce l-a scăpat pe cunoscutul meu de ospiciu. Au trecut 20 de ani, iar el nici nu a mai văzut, nici nu a mai vorbit cu oameni inexistenți. Dacă vreți să contribuiți cu subtitrări în limba dvs., trimiteți un mail la: eldernikonsubs@gmail.com

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!