“Ce să fac ca să moștenesc viața de veci?” – p. Spiridon Bailey

Ascultați un cuvânt duhovnicesc al părintelui Spiridon în care acesta ne tâlcuiește răspunsul Mântuitorului la întrebarea esențială a învățătorului de lege din Evanghelie.

Vizionare plăcută!

Powered by RedCircle

“Ce să fac ca să moștenesc viața de veci?” – p. Spiridon Bailey

Când învățătorul de lege i-a pus această întrebare lui Iisus, descrisă în cap 10 al Evangheliei după Sf. Ap. Luca, Iisus nu a răspuns spunând: „Păi, trebuie pur și simplu să te gândești la anumite lucruri, trebuie să-ți aliniezi mintea pur și simplu cu anumite gânduri și concepte. Și aceasta e credința.”

Desigur, El nu face asta. Iisus îi răspunde spunându-i că trebuie să facă anumite lucruri. Domnul nostru poruncește: “Dacă vrei să intri în viața veșnică, trebuie să faci anumite lucruri”. Din păcate, există eretici în lumea noastră de astăzi care resping chiar și cuvintele Domnului nostru. Ei folosesc sloganul: „Aceasta este o mântuire bazată pe fapte”. Și sunt mulți creștini noi, mulți protestanți care au auzit această frază și s-au convins că, pentru a intra în Împărăția lui Dumnezeu, ei nu trebuie să facă nimic, că pntru a fi mântuiți, ei nu trebuie să facă nimic, deoarece a face orice înseamnă să urmezi o mântuire bazată pe fapte. Însă această erezie contrazice direct învățătura Domnului nostru.

Așadar, Iisus îi vorbește învățătorului de lege, citând mai întâi din legea cea veche. El indică necesitatea ascultării de Dumnezeu. Și când învățătorul legii pretinde că a respectat toate poruncile legii, Iisus îi dezvăluie adevărata natură a legii. Învățătorul legii a înțeles greșit natura legii. El crede că pur și simplu regulile dau viață acestei structuri aride. Iisus spune că legea înseamnă, de fapt, că trebuie să-L iubim pe Dumnezeu cu toată inima noastră, cu tot cugetul nostru, cu tot sufletul nostru și cu toată puterea noastră. Asta îi poruncește învățătorului de lege și aceasta e ceea ce ne poruncește și nouă să facem. Dumnezeu ne poruncește nouă ca, dacă vrem să intrăm în viața veșnică, să-L iubim pe Dumnezeu cu toată inima noastră, cu tot sufletul nostru, cu toată mintea noastră și cu toată puterea noastră. Legea a cerut întotdeauna ca fiecare să-L iubească pe Dumnezeu cu fiecare parte a sa, cu fiecare parte a noastră.

Acum, pentru a înțelege ce ne învață Iisus, părinții bisericii spun că trebuie să înțelegem ceva din însăși natura omului, ce înseamnă să fii o ființă umană. Părinții bisericii spun ca în primul rând să ne amintim că împărtășim aspecte, atribute cu întreaga creație. Cu piatra – avem păr, avem unghii care pot fi tăiate și nu avem nicio simțire în ele. Ca plantele – ne hrănim, absorbim hrană pentru viață. Ca și animalele – noi putem reacționa prin instinct și sentimente, putem fi iraționali și putem fi ghidați de aceste impulsuri iraționale. Dar, spre deosebire de întreaga creație, spre deosebire de fiecare făptură pe care a făcut-o Dumnezeu, omul este creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu.

Și parte a faptului de a fi după chipul lui Dumnezeu este să ai o minte rațională. Așadar, atunci când Iisus spune că trebuie să-L iubim pe Dumnezeu cu toată inima, cu tot sufletul, cu tot cugetul nostru și cu toată puterea noastră, haideți să înțelegem acest lucru în contextul a ceea ce înseamnă să fii o ființă umană, o creatură a lui Dumnezeu creată după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Inima reprezintă forța vieții. Trebuie să ne dăm toată energia și viața lui Dumnezeu, chiar să fim dispuși să ne dăm viața pentru Dumnezeu, așa cum El a murit pentru noi. Iar sufletul e acea parte din noi înșine care simte, căreia atât de des și prea des, îi permitem să ne controleze, în sensul de a ceda slăbiciunii trupului.

Dar sufletul trebuie să fie stăpânul trupului, iar sentimentele cărora le permitem să se dezvolte trebuie să fie eliberate de patimile ispitele și așa mai departe pentru lucrurile acestei lumi. Cugetul, desigur, este intelectul nostru, gândurile noastre și prea des îi permitem minții să fie umplută de imaginație și mândrie. Ne imaginăm pe noi noi înșine creănd gânduri înalte, chiar și despre Dumnezeu, care pot fi înșelătoare. Dacă nu este adevăr revelat, nu este deloc adevăr. Iar puterea, a-L iubi pe Dumnezeu cu toată puterea noastră, înseamnă că trebuie să ne folosim toate puterile pentru a-l forța pe omul cel vechi păcătos și încăpățânat din noi să asculte de Domnul nostru. Iisus ne spune că trebuie să-L iubim pe Dumnezeu cu toată puterea noastră.

Nu trebuie să-L iubim pe Dumnezeu într-un mod slab și pustiu, ci cu tărie. Asta înseamnă să-L iubești pe Dumnezeu cu hotărâre, o hotărâre care ne ghidează simțurile, sentimentele, gândurile înspre iubirea lui Dumnezeu, pentru a fi controlate, hotărâte. A ne dărui întregul sine lui Dumnezeu înseamnă, da, și a ne supune puterile biologice, senzoriale și intelectuale căutării lui Dumnezeu, cunoașterii lui Dumnezeu, rugăciunii, mulțumirii, primirii lui Dumnezeu în sfânta împărtășanie, recunoașterii lui Dumnezeu în toate lucrurile, a ne aduce aminte de Dumnezeu ori de câte ori putem, în ascultare din dragoste pentru Dumnezeu. Și apoi învățătorul legii insistă față de Iisus, iar Iisus spune că legea cere să ne iubim aproapele ca pe noi înșine.

Acum, de atâtea ori, Hristos merge dincolo de asta. Nu e suficient să ne iubim aproapele ca pe noi înșine, Iisus spune că trebuie să fim dispuși să ne dăm viața, trebuie să devenim slujitorii aproapelui nostru, să devenim slujitorul tuturor. Și există eretici care răstălmăcesc aceste cuvinte și spun: „Ei bine, nu înseamnă asta că trebuie să fim plini de iubire de sine, așa cum ne încurajează unii terapeuți sau psihologi în lumea de astăzi?” Dar acesta este un truc al gândirii moderne. Această învățătură înseamnă, în sență, să ne iubim aproapele în loc de noi înșine, să-l punem pe aproapele nostru înaintea noastră, în locul nostru în preocupările noastre, în eforturile noastre, în rugăciunea noastră, să căutăm bunăstarea și binele tuturor. Nu trebuie să gândim nimic despre noi înșine. Asta înseamnă să-ți iubești aproapele ca pe tine însuți, să nu ai o părere înaltă despre tine sau să-ți urmărești propriile interese.

Și, în final, Iisus spune că trebuie să ne iubim unii pe alții astfel pentru că împărtășim cu aproapele nostru aceeași natură umană, suntem împreună făpturi ale lui Dumnezeu, după chipul și asemănarea Lui, împărtășim cu toții împreună chipul lui Dumnezeu. Mântuirea noastră nu vine individual, separat. Nu suntem mântuiți separat, ci împreună ca parte a bisericii. Și arătăm asta parțial prin dragostea și grija noastră, prin mila pe care o arătăm unii altora. Fie ca comportamentul nostru să reflecte ceea ce credem cu adevărat.

Întrebarea “Ce trebuie să fac pentru a moșteni viața veșnică?” este atât de importantă pentru că Iisus ne va întreba în ziua judecății: “Ce ai făcut pentru mine? Ce ai făcut pentru mine în această viață pe care ți-am dat-o?” Cum ai fost ascultător de poruncile mele? Unde era mila și grija pe care te-am chemat să le arăți aproapelui tău? Arată-mi în viața ta!” Dumnezeu ne va întreba acest lucru în ziua judecății. Și chiar dacă, precum învățătorul de lege, putem spune: „Ei bine, eu am făcut totul”. Chiar și atunci când vom fi făcut toate aceste lucruri, mila lui Dumnezeu și dragostea lui Dumnezeu pentru noi vor fi cele care ne vor mântui. Și tot ce putem pretinde e că am făcut doar ce ni s-a poruncit. N-am câștigat nimic. Și să ne rugăm ca în acel moment Domnul să ne arate milă.

Calea simplă către Dumnezeu. Descoperirea drumului înapoi către credința autentică. Părintele Spiridon Bailey este autorul mai multor cărți, printre care „Ortodoxia și Împărăția lui Satan” și „Călătorie în Muntele Athos”. Puteți trimite un e-mail Părintelui Spiridon la adresa [email protected] Aceasta a fost o prezentare susținută de ascultători a postului de radio Ancient Faith Radio.

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!