Liceenii NU știu să citească!

Urmăriți un material șocant în care profesori de liceu prezintă realitatea uluitoare din școli: foarte mulți dintre liceeni nu știu să citească, iar toți copiii sunt cu câțiva ani în urmă în dezvoltare.

Vizionare cu folos!

Powered by RedCircle

Liceenii nu știu să citească…

– Elevii noștrii nu pot citi la nivelul clasei în care se află. Ca profesoară de muzică nu cred că am mult de adăugat la această conversație, dar cred că mulți nu înțeleg cât de mult afectează asta rezultatele la învățătură. Iar aici nu este vorba de a scrie sau a citi pasaje la orele de științe sau de matematică, dar toate aspectele vieții școlare sunt afectate. Am să vă arăt acum o diagramă muzicală pentru a vă da seama despre ceea ce vorbesc. Asta mi s-a întâmplat anul acesta, când am trecut prin încercări cu acei copii care nu pot să citească la nivelul clasei în care se află.

Ceea ce am observat în anul acesta cu elevii mei a fost faptul că aceștia nu aveau acele probleme normale pentru grupa lor de vârstă. Unii dintre aceștia chiar nu știau literele din alfabet. Își creau propriiile lor litere! Chiar nu știau să scrie literele a, b, c, d, e, f, g pe o foaie de hârtie. Nu știau cum să deseneze acele litere. Aveau probleme cu cunoașterea ordinii literelor în alfabet. Atunci când știau literele în alfabet nu puteau să-mi spună ce literă vine după c? Chiar asta întrebam în mod concret: Ce literă vine după c în alfabet? Nu puteau să-mi răspundă. Și nu vorbesc numai de unul sau doi copii din clasă, ci de aproape 50 % dintre ei. Nu vorbesc numai de elevii din clasa a 6-a, dar același lucru se întâmplă și cu cei din clasa a 7-a sau a 8-a, elevi care sunt gata să meargă la liceu.

Și nu mi-am propus ca să-i fac pe copii să citească ceva greu din muzică. Motivul pentru care încerc să evidențiez această situație este acela că o mulțime de profesori la școala primară sau gimnaziu nu se confruntă neapărat cu probleme care necesită întoarcerea la bază cum ar fi alfabetul sau scrierea literelor, dar în muzică noi lucrăm cu asta în fiecare zi. Lucrăm numai cu 7 litere ale alfabetului: a, b, c, d, e, f, g. Iar o mulțime din acești copii nu cunosc care sunt primele 7 litere din alfabet sau în ce ordine se află. Astfel, pot să-mi imaginez de ce au probleme atunci când scriu sau citesc, atât timp cât nu pot să identifice primele litere ale alfabetului. Există o criză. Înainte de a zice despre mine că nu predau destul de bine pentru a-i face să înțeleagă că au nevoie de alfabet, dar eu văd o corelație între cei care au aceste probleme și cei care nu pot să-și scrie tema pentru clasa mea de muzică. Îi pun să scrie destul de mult iar acei copii care nu pot să identifice literele din alfabet sau care e ordinea alfabetică, nu pot nici să scrie singuri pasaje în mod eligibil și cursiv.

– Știu că săptămâna trecută, pe toate rețelele sociale, au apărut profesori care au vorbit despre faptul că elevii de gimnaziu se află cu 4 ani în urmă ca nivel al citirii față de nivelul unde ar trebui să fie. Ca profesoară de liceu vreau să vă spun că la elevii de liceu este mult mai rău. Aceștia se află cu 6 ani în urmă față de unde ar trebui să fie. Problema cea mare care se pune este că acești copii absolvă școala anul acesta și ne așteptăm să meargă la facultate, sau să-și ia un serviciu, în timp ce ei nu și-au însușit încă abilitățile de bază. Și de aceea vedem acum problema directorilor de a angaja profesori. Cu adevărat există elevi de liceu care au abilități de citire de clasa a 3-a, iar guvernul așteaptă ca profesorii să-i pregătească pentru ca ei să promoveze clasei în care se află.

Problema este că școlile i-au trădat pe copii și au făcut lucrurile atât de ușoare încât aceștia cred că trebuie doar să se prezinte și să se poarte frumos ca să poată să treacă clasa. Avem o problemă reală și vă rog să nu-mi spuneți mie despre rata de absolvire pentru că și Bugs Bunny (iepurașul din desene animate) poate absolvi azi. Dacă asta are vreun sens!

– Scrie cuvântul ”filosofie”! Scrie cuvântul ”filosofie”! Știi de ce, frate? Ai vârsta de 16 ani, iar el are 17. Ești la liceu. Scrie! Șterge tabla! Uită de restul, îți mai dau o șansă. Scrie cuvântul ”filosofie”! Și tu. Sunt curios să văd. Hai! Scrie ”filosofie”! Hai! Dă-te la o parte! Vreau să văd ce-ai scris. Hai! Așa se scrie cuvântul ”filosofie”? Asta e tot? Cuvântul final „filosofie”? Uită-te la tine! Scrie acum cuvântul ”cute” (drăguț)! Îți dau ceva ușor: „cute”. Un cuvânt din patru litere. Scrie ”cute”! Scrie! Da? [Tocmai am aflat că fiul și nepotul meu nu știu să scie.] Acum înțeleg totul. Nu știu ce se va întâmpla cu voi după absolvire. Veți munci până veți crăpa: 7 zile pe săptămână, 24 de ore pe zi. Scrie ”two” (doi)! Poți să-l scrii în 3 feluri. Scrie-l în două dintre ele! Scrie doi! Glumești? Scrie în alt mod cuvântul ”doi”! Scrie în alt mod ”doi”! Doamne! Scrie ”doi” în litere! Scrie numărul ”doi”! Scrie numărul ”doi”! Ieșiți afară de aici! Plecați! Ieșiți afară! Plecați! Așa se scrie ”filosofie”? Sau ”doi”? Sau „cute”? Plecați, frate! Duceți-vă de aici! Luați și tabla asta cu voi!

– Astăzi voi vorbi despre copii care nu pot să citească. La finalul fiecărui an școlar cer fiecarui elev să scrie o lucrare sub forma unei povești pentru copii pe o temă discutată de noi anul acesta. Pentru că eu cred că dacă poți scrie ceva ce poate fi înțeles de cineva cu vărsta de 5, 6 ani atunci înseamnă că ai înțeles. Astăzi a venit la mine un elev care mi-a arătat lucrarea sa care avea ca temă succesiunea biologică, eu fiind profesoară de biologie. Când am început s-o citesc am văzut că vorbea despre bani, despre plata taxelor, și altele. Și i-am pus întrebarea: ce înțelegi tu prin succesiunea biologică? Deoarece este ceva în neregulă aici. Iar acesta, neclintit, imi răspunde că despre asta este vorba în succesiunea biologică, adică despre bani, și despre bani am discutat tot timpul în clasă. La ora de biologie? Știi ce a căutat acest copil pe google! Acesta a crezut că succesiunea ”biologică” este același lucru cu cea ”economică”. Acesta a scris o poveste pentru copii având ca temă ”succesiunea economică” și taxele pe care le percepe guvernul!

– Știați că în anul 2022, 67 la sută din elevii de clasa a 4-a se află sub nivelul de competență în ceea ce privește cititul. Sunt așa de multi elevi care trec de la un an la altul fără a ști să citească. De citit avem nevoie în fiecare zi. Iar problema că acești copii nu știu este una a sistemului de învățământ american. Ne îngrijorează ceeea ce se întâmplă acum. În prezent, nu ne concentrăm pe lucrurile care trebuie. În acest moment nu este numai problema profesorilor. Părinții trebuie să-ți facă datoria. Aceștia trebuie să-ți ajute proprii copii. Noi, profesorii, încercăm să facem ce putem cu timpul pe care-l petrecem cu ei. Mulți oameni subestimează ceea ce profesorii trebuie să facă. Da, meseria noastră este să ne ajutăm elevii. Și facem asta. Dar, după clasa a 3-a nu mai predau acele abilități de bază. De aceea este nevoie ca părintele să-și intre în atribuții. Susține-ți copilul! Sunt atât de mulți părinți care nu-și dau seama de ce sunt capabili să facă. Studiați voi înșivă! Sut atât de multe resurse care sunt disponibile pentru voi.

– Vreau să iau puțin timp ca să explic oamenilor de ce am părăsit sistemul. Am fost profesoară de engleză, o Doamne, și în multe din videoclip-urile mele pe care le-am postat pe Tik-Tok am vorbit despre ceea ce se întâmplă în învățământ. Deci, am decis să mă pensionez pentru că eram terminată. Și am să vă spun de ce. Mă durea atît de tare să intru în sala de clasă, să le citesc o carte, sau o parte din ea, iar elevii mei să nu înțeleagă nimic. Aceștia nu aveau nici o idee despre ceea ce este o discuție literară. Nu știau absolut nimic despre discuția din punct de vedere socratic. Nu știau nimic în legătură cu întrebările esențiale care erau legate de tematică. Deci nu puteam să am o conversație în legătură cu conținutul textului pentru că elevii mei nu stăpâneau vocabularul specific temei respective. Iar atunci când nu cunoști vocabularul specific limbii engleze, așa cum nu știi vocabularul specific matematicii, nu vei avea rezultate bune la acea materie.

Deci am plecat în lacrimi din sistem deoarece am intuit eșuarea sa în SUA, și am știut că de voi rămâne nu voi avea niciodată fericirea de a mă bucura de o conversație literară cu elevii mei, pentru că ei nu vor fi în stare de asta. Am predat la elevi care erau cu 3-4 ani în urmă nivelului necesar, niciunul nu înțelegea ce le predam. Iar asta s-a întâmplat la toate școlile, nu doar la una, ci la toate școlile unde am lucrat. Aceștia nu înțelegeau nimic din literatură, din vocabular, și din limbajul figurativ utilizat în acel context, și de ce se utilizează. Nu știau nimic despre autor. Nu înțelegeau introspecția autorului asupra subiectului, sau de ce un anume gen literar este o alegorie. Nu înțelegeau niciunul dintre aceste lucruri.

Nu mai puteam sta într-un sistem de învățământ care pretindea și perpetua ceva de genul: ”Oh, copii noștrii sunt deștepți!” Nu, Nu sunt! Sunt deștepți. Dar nu sunt deștepți din punct de vedere literar. Iar aceasta cred că a fost partea care m-a durut cel mai tare, și faptul că știam că nu voi fi fericită decât dacă îmi voi deschide propria școală sau vom renunța la aceste evaluari statale care nu le permite profesorilor să predea ci să-i pregătească pe elevi pentru teste. Și de asta am plecat. Părinți, dacă vedeți acest video puneți mâna și citiți copiilor voștrii, și cereți-le să vă citească. Și mai mult decât toate întrebați-i dacă au înțeles ce au citit și aveți o discuție cu ei.

– Copiii din școala generală nu citesc. Copiii nu știu să citească. Nu contează dacă copilul tău este înscris la o școală bună, sau una mai proastă, sau la una privată. Am văzut copii de peste tot. Toți au probleme. Toți au probleme pentru că nu sunt expuși și nu au consistență la citit. Putem să dăm vina pe ministerul educației, sau pe rezultatele de la teste naționale care sunt mari, să dăm vina pe școală, pe profesori. Predau la copii cu dizabilități de citire și îi învăț cum să citească în mod corect. Nu vorbesc de copiii cu dizabilități, ci de copiii care nu au fost expuși la citit și deci nu știu să citească și care nu au mediul adecvat pentru asta. Practicarea cititului și progamul regulat sunt cele mai importante elemente în privința cititului. Copiii nu practică cititul la o vârstă fragedă, nu citesc regulat la școală, acasă, și astfel, în general, nu citesc.

Percepția generală este aceea că profesorii trebuie să-i învețe pe copii cititul, că acesta e rolul școlii. Ați mers în vreo sală de clasă într-o școală publică recent? Numărul de elevi arondat fiecărui profesor face imposibilă diferențierea consistentă a elevilor în funcție de nivelul lor de citire. Și mă refer la predarea zilnică pentru diverse niveluri de citit. Poți să ai la dispoziție cei mai experimentați profesori în predarea cititului dar dacă elevul nu citește în mod consistent cel puțin de 5 ori pe săptămână, 20-30 de minute, nu va avea efectiv vreun impact. Dacă aveți copii la școala primară care au probleme la citit, sau au rămas în urmă, cu cititul, luați-le un meditator, oferiți-le ajutor suplimentar pentru a-și însuși abilitățile de citit. Cititul nu este ceva ce se obține în mod natural. Este nevoie de practică, de program, și de cineva care este calificat și care știe regulile cititului pentru a-l învăța pe copil într-un timp foarte scurt.

– O profesoară de engleză de clasa a 10-a se gândește să demisioneze pentru că elevii săi nu știu să citească. Un profesor din New Jersey a postat pe Reddit că ultimii ani au fost foarte stresanți. Iar ceea ce a pus capac a fost faptul că elevii săi din clasa a 10-a nu puteau să citească la nivelul clasei în care se aflau. De fapt, abia puteau să citească. Aceștia citeau cărți de clasa a 2-a sau a 3-a, precum „Pânza Carlotei” sau „Podul spre Terabitia”. Acesta a cerut ajutorul celorlați colegi de la școală dar a aflat că și aceștia se confruntau cu aceeași situație. În disperare, profesoara a declarat: ”Sunt pierdută!” Părinții sunt furioși deoarece copiii lor pică la examene. Dar ce poate fac aceasta, în special când vine vorba de comportamentul elevilor, pentru că aceștia sunt nepoliticoși, sunt mereu pe telefon, și perturbă atmosfera de clasă.

Ea crede că problema este faptul că copii nu mai doresc să învețe, și faptul că sistemul și țara nu cred în educație. De ani întregi sunt țări care au întrecut Statele Unite în privința educației. Expertul John Fogle crede că sistemul de învățământ din Stale Unite nu are elevii în centrul atenției sale. Țara care are reputația că are cel mai performant sistem din lume este Finlanda. Iar asta se întâmplă pentru că sistmul acolo pune pe primul loc elevul. Acolo nu pregătesc elevii să treacă testele. Profesorilor li se dă mână liberă să predea. Nu numai asta. Dar nu se dau teme pentru acasă. Orele de clasă sunt mai puține și sunt mai multe pauze în timpul zilei. Suntem la punctul în care sistemul de învățământ din Statele Unite trebuie reînoit pentru ca atât profesorii cât și elevii să reușească. Astăzi copiii se pierd la mijloc, iar profesorii suferă pagubele colaterale.

Pare că, pentru părinți, opțiunile sunt limitate, dar ei se pot implica: să voteze pentru consiliile de conducere ale școlilor, să intre în politică, sau să se implice în asociațiile de părinți. Iar cel mai important, să facă tot ceea ce pot pentru a promova interesele elevilor și a ajuta profesorii. – Când ne uităm la rezultate, vedem că 70 % dintre elevii clasei a 8-a nu ating nivelul „foarte bine” la citit pentru categoria lor de vârstă. Și din această cauză, când se duc la liceu, observăm același procentaj. Nu știu dacă știi, a fost absolventă din Hartford Connecticut, o premiantă în clasa sa, care și-a dat în judecată școala pentru că nu știa să citească. Dar ajunsese să fie premianta clasei!

– E ceva de necrezut!

– Este un lucru incredibil!

– Pentru că aceștia iau banii numai pentru că înscriu copii la școala lor! Nu le pasă dacă învață ceva copiii.

– Asta este ceva de neînțeles!

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!