Cum să moștenim Împărăția Cerurilor – p. Pimen Vlad

Urmăriți un material în care părintele Pimen ne învață cum să moștenim Împărăția Cerurilor plecând de la pericopa evanghelică legată de această întrebare.

Vizionare plăcută!

Powered by RedCircle

Introducere

Cum să moștenim Împărăția Cerurilor nu e întrebare teoretică, ci chemarea Domnului la viață concretă: păzirea poruncilor, desprinderea de încrederea în bogății, milostenie și urmarea lui Hristos. Pilda tânărului bogat ne trezește conștiința (cf. Matei 19:16–26), iar paza minții, iertarea și evlavia către Maica Domnului arată pași practici spre „comoara în ceruri”.

1. Introducere
2. Pilda tânărului bogat – cum să moștenim Împărăția Cerurilor
3. Omul când își pune nădejdea în bogăție
4. Să strângem comori în Ceruri
5. Niciodată nu suntem vrednici – mila lui Dumnezeu
6. Să nu vă culcați supărați unul cu altul
7. Nașterea Maicii Domnului și mijlocirea Ei
8. Maica Domnului nu ne lasă – să-I mulțumim
9. „Așa ceva nu mi-a mai dat nimeni până acum”
10. Încheiere
11. Întrebări frecvente

În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, Amin!

Pilda tânărului bogat – cum să moștenim Împărăția Cerurilor

Preacuvioși părinți, preacuvioase maici și iubiți credincioși, după cum am auzit în Evanghelia de astăzi care spunea așa: „Un tânăr a venit la Mântuitorul Hristos și ce L-a întrebat? Învățătorule, ce să fac să moștenesc Împărăția Cerurilor, Viața de Veci?” Ce ne spune Mântuitorul? ”Să păzim poruncile.” Care (porunci)? Să nu ucizi, să nu furi, să nu desfrânezi, să nu faci rău celor din jur, să-ți cinstești părinții și așa mai departe. Și ce-a răspuns tânărul? „Doamne, toate acestea le-am păzit din tinerețile mele,” adică din copilărie. Am putea spune că a avut o creștere bună, după legile lui Dumnezeu, cu respect față de cei din jur și atunci Mântuitorul l-a privit cu drag, văzând că e un tânăr bun.

Dar a încercat să-l urce pe următoarea treaptă. Mai mult decât atât, tânărul L-a întrebat: „Ce trebuie să mai fac altceva?” Și ce i-a răspuns Mântuitorul? „Du-te, vinde toate pe care le ai și dăruiește-le săracilor!” Adică nu doar le vinzi și le păstrezi, le dăruiești săracilor și vei avea comoară în Cer. Și a trecut mai departe Mântuitorul și a spus: „Și apoi vino și urmează-Mi.” Adică te lepezi de toate cele materiale, dar și mai mult, vino și urmează-Mi. Și ne spune Evanghelia că tânărul s-a întristat tare pentru că avea foarte multe bogății. Se înțelege că dacă era tânăr nu le adunase el, nu le muncise el, le moștenise de la părinți. Și s-a întristat.

Omul când își pune nădejdea în bogăție

Și aici ce înțelegem? Reușise să aibă o viață după voia lui Dumnezeu, dar se legase foarte mult de partea materială, de ceea ce moștenise, de ceea ce avea și își dorea cumva să le păstreze, să se bucure de ele. Și a venit foarte greu acest cuvânt, cum să se lepede de toate? Și văzându-l trist, ce a spus Mântuitorul? S-a întors spre mulțimi, spre ceilalți și a spus: „Mai lesne este să treacă cămila prin urechile acului decât să intre bogatul în Împărăția Cerurilor.” Adică nu este imposibil, dar e foarte greu. De ce?

Pentru că se leagă mult de bogăție și nu numai atât, își pune nădejdea în ea. Și omul când își pune nădejdea în bogăție, nu își mai pune nădejdea în Dumnezeu. Pentru el bogăția devine un fel de Dumnezeu, nu-și vede viața fără bogăție, doar atunci poate se trezește, când dă de un necaz mare, o boală care nu are șanse de vindecare, o boală prin care i se apropie sfârșitul și când aude de la medicii cei mai buni că mai are două-trei luni și vede că bogăția lui nu-l ajută cu nimic, abia atunci se trezește și își dă seama că bogăția nu are nicio valoare. Și cel care mai are putere, se întoarce spre Dumnezeu. Care nu are această putere, sau nu vrea, nu mai are niciun sprijin și ajunge în deznădejde pentru că toată nădejdea lui s-a dus când a văzut că nu pot fi ajutați de ceea ce aveau.

Să strângem comori în Ceruri

Vedeți că viața noastră fără Dumnezeu este nimic, chiar de am avea toate bogățiile pământului, la un moment dat se termină totul. Lăsăm totul, plecăm dincolo și vedem că nu luăm nimic. Poate ați fost la multe înmormântări, la oameni care au avut posibilități materiale, la fel au plecat ca și cei săraci, fără să ia nimic cu ei, fără să fie ajutați de bogăția lor, de aceea trebuie că avem mult, că avem puțin, să încercăm să ne pregătim de aici să ne trimitem dincolo, să adunăm comori în Ceruri, unde nici moliile nu le mănâncă, nici rugina nu le roade, nici hoții nu le fură (Matei 6). Aici, pe pământ, le putem avea, vine un cutremur și în câteva minute le-am pierdut pe toate.

Vine o inundație, ceva, un incendiu, la fel și atunci le-am pierdut fără voia noastră cu toate că mai înainte de acestea puteam să dăm din ele și să ne oprim cât ne trebuie pentru noi, pentru familia noastră, să avem o viață, să spunem, frumoasă. Dar din prisos să mai dăm și celorlalți, că de fapt nouă ne dăm pentru că primim, cum se spune, mult în Ceruri. Dumnezeu răsplătește înzecit, însutit sau înmiit. Și dacă facem bine, să ne gândim de câte ori ne dă mai mult Dumnezeu înapoi și aici pe pământ, dar avem și comoară în Ceruri. Ne ducem la bucurie, să nu uităm un lucru, că dacă Dumnezeu răsplătește însutit și înmiit când facem un bine, să nu uităm, că și atunci când facem un rău, răul acela se întoarce la noi mult mai mare pentru că nimic nu rămâne nerăsplătit aici, pe pământ. Pentru aprofundare duhovnicească, vă poate fi de folos și articolul nostru „Raiul există într-adevăr – pr. Iosia Trenham”.

Niciodată nu suntem vrednici de Împărăția Cerurilor

Poate ni se pare că cei din jur nu știu când am nedreptățit pe cineva, când am făcut rău cuiva, dar Dumnezeu știe și la El toate le găsim, și bune și rele, și răspundem pentru ele. Vedem că la Evanghelie, în continuare, Apostolii s-au tulburat și au zis: „Învățătorule, atunci poate să se mântuiască dacă e atât de greu?” Și ce a răspuns Mântuitorul? „Ceea ce la oameni este cu neputință, la Dumnezeu este cu putință.” Deci, ce să înțelegem de aici? Că la Dumnezeu totul este posibil, ceea ce ni se pare nouă imposibil, la Dumnezeu e posibil, iar mântuirea nu-i după vrednicia noastră. Noi ne gândim că dacă am făcut un bine, am făcut o milostenie, am spus o rugăciune pentru cineva, am ținut și noi posturile, ne-am spovedit, ne-am împărtășit, suntem vrednici de Împărăția Cerurilor. Niciodată!

Vrednici n-o să fim niciodată, nu putem să ajungem noi la măsura vredniciei. Aici intervine mila lui Dumnezeu, dragoste lui Dumnezeu, bunătatea lui Dumnezeu și ne ia în împărăția Lui nu după vrednicie, ci după daruri. Dar se bucură Dumnezeu când vede că încercăm și noi ceva, ca și copiii cei mici care fac primii pași și sunt ajutați de părinți, își dau și ei silința, iar părinții se bucură văzând că-și dau silința. Așa și Dumnezeu se bucură când vede că încercăm să fim mai buni. Să avem mai multă bunătate, mai multă milă față de cei din jur pentru că ne spune la Sfânta Scriptură că: „Milă voiesc, iar nu jertfă.” (Matei 9:13; vezi și Matei 12:7). Adică putem să stăm cu mâinile în sus toată ziua să facem metanii, să postim, să ne rugăm, dar dacă nu avem milă față de cei din jur, nu primim milă. Rămâne doar o gimnastică, o orice vreți, dar nu ajută cu nimic. Despre lucrarea lăuntrică am vorbit pe larg în „Războiul de gând; Despre paza minții”.

Să nu vă culcați supărați unul cu altul

De aceea ne și spune că postul nu-i suficient să fie doar de mâncare, să ne înfrânăm să nu mâncăm carnea fratelui, să nu-l urâm, să nu-i facem rău, ci să facem bine după putere pentru că dragostea acoperă o mulțime de păcate. De aceea și Hristos este numit ”dragoste” pentru că dragostea nu cade niciodată. Cum ne spune acolo la Sfânta Scriptură că rămân acestea trei: credința, nădejdea și dragostea, iar mai mare decât toate este dragostea, care nu cade niciodată, de aceea, dragilor, să încercați și în familie să vă spuneți cât de des puteți: „Te iubesc!” Nu vă costă nimic. Și să-i îmbrățișați seara pe cei dragi, să nu vă culcați supărați unul cu altul pentru că nu se știe, ziua de mâine nu e a noastră, oricine poate pune capul pe pernă, să nu se mai trezească dimineața.

Și atunci vedem câtă părere de rău avem, când a plecat cineva de lângă noi, fiind cu noi în ceartă, pentru că mândria nu ne-a lăsat să-i spunem ”Iartă-mă!”, să-l îmbrățișez și să trec mai departe. Și astea, pentru lucruri mărunte, pentru prostii, am putea spune, lucruri care nu au nicio valoare și ajungem și plecăm la Dumnezeu certați, cu ură, pentru lucruri de nimic.

Nașterea Maicii Domnului și mijlocirea Ei

Să vă mai spun un lucru, în curând avem Nașterea Maicii Domnului, peste o săptămână. Să ne gândim un pic, cine este Maica Domnului pentru noi? Cine se naște pe 8 septembrie? Maica Domnului, Împărăteasa Cerului și a pământului. Noi nu ne dăm seama câtă valoare are în viața noastră Maica Domnului, câtă putere, Ea fiind de-a dreapta Mântuitorului poate orice cu mijlocirile Ei. De aceea, să nu uităm niciodată de Ea. Pentru context teologic, utile sunt sintezele de pe OrthodoxWiki (ro) – Maica Domnului.

Maica Domnului nu ne lasă niciodată. Să nu uităm să-I mulțumim

Să nu fie casă de creștini fără icoana Maicii Domnului cu Pruncul în brațe. Și să-i cerem mereu ajutorul ca unei mame bune și iubitoare și o să vedeți cât ajutor primim de la Dumnezeu. Maica Domnului nu ne lasă niciodată. Sunteți mame multe aici și știți dragostea de mamă cum se revarsă față de copii, cu mult mai mult în minte este dragostea Maicii Domnului față de noi toți și abia așteaptă motive ca să mijlocească la Hristos pentru noi.

Spunea un părinte că de multe ori cumva, o văzuse cineva pe Maica Domnului, și se plângea că creștinii nu-I mai cer ajutorul ca să poată și Ea să aibă mai multă îndrăzneală la Mântuitorul pentru noi, pentru că atunci când Îi cerem ajutorul, Ea strigă la Mântuitorul, Îi cere: „Uite, oamenii strigă la mine, ajută-i, iartă-i, miluiește-i, mai îngăduie, mai dă-le timp de pocăință.” De asta, dragilor, să nu fie zi în care să nu-I cerem un ajutor Maicii Domnului să nu-I mulțumim Maicii Domnului, că nu-i suficient doar să cerem. Dacă vedem la noi, între cei de aici, de pe pământ, când ajuți, ajuți și parcă aștepți și-un mulțumesc de la celălalt, așa se bucură Maica Domnului și Dumnezeu când suntem și recunoscători. Pentru întărire, vedeți și mărturia noastră „Maica Domnului și sfinții: ajutătorii noștri – p. Pimen Vlad”.

„Mulțumesc, Doamne, mi-ai dat de ajuns, mai dă și la ceilalți! Mulțumesc, Maica Domnului, că m-ai ajutat! Acoperă-i și pe ceilalți. Atâția oameni sunt în jurul nostru care au nevoie, ajută-i și pe ei.” Nu vă dați seama ce dragoste puternică este să te rogi pentru cei din jur. Treci pe stradă, vezi un om amărât. Decât să-i zici ceva rău, mai bine zi o rugăciune în minte. ”Doamne, ajută-l, fie-Ți milă de el!”

„Așa ceva nu mi-a mai dat nimeni până acum”

Aici îmi amintesc de istorioara aceea care spune cum coborâse un pustnic din pustia lui să-și vândă și el trei coșuri în piață și trecând într-un loc, a văzut un om care era fără picioare, stând acolo jos, ca orice om fără picioare. Nu se putea spăla, era mai murdar și lumea arunca fiecare, o bucată de pâine sau câte un ban de la distanță. La pustnic i-a fost foarte mare milă de el. S-a gândit el. Ce să-i dau? N-am decât hainele de pe mine. Și atunci când a văzut că nu erau oamenii în apropiere, s-a apropiat de el, așa cu drag, l-a îmbrățișat strâns și a spus: „Iartă-mă, frate, că altceva nu am ce să-ți dau.” Și atunci cel în neputință, care era la pământ, a început să plângă în hohote și a zis: „Dar așa ceva nu mi-a mai dat nimeni până acuma!”.

Deci îmbrățișarea aceea a valorat mai mult decât toate celelalte lucruri pe care i le dăduseră ceilalți. De asta vă spun și eu: Dragilor, îmbrățișați-vă mai des, fiți mai buni unii cu alții, iertați-vă și aveți mai multă dragoste între voi! Și nădejde mai multă la Dumnezeu și la Maica Domnului.

Încheiere

Să ne ajute Bunul Dumnezeu, Maica Domnului și toți sfinții!

Amin!

Pentru primatul iubirii vezi și OrthodoxWiki (ro) – Iubirea. Pentru „urmează-Mi” și lepădare, vezi Matei 16:24–26. Complementar, pe site-ul nostru: „Curajul și deznădejdea în ortodoxie – p. Teologos”.

Întrebări frecvente

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!