Despre viziunea diferită a lumii: pocăința – Iain McGilchrist și Paul Kingsnorth

Urmăriți un foarte bun dialog între Iain McGilchrist și Paul Kingsnorth despre viziunea diferită asupra lumii și ce înseamnă de fapt viața creștină și pocăința în lumea de azi.

Vizionare plăcută!

Powered by RedCircle

Despre vederea diferită a lumii – Iain McGilchrist și Paul Kingsnorth

– Numărul unu. Nu e un număr rău, nu-i așa? Deci [cartea ta] “The Matter With Things”, (“Problema lucrurilor”) care este mai mare decât încercarea mea de a o citi și de a înțelege tot, “The Matter With Things” mi se pare că este despre metafizică. Are o bază metafizică, are o bază spirituală în ea, există ceva ce parcă plutește mereu în fundalul cărții, și anume că natura conștiinței este mai mult decât credem noi că este, și că există o bază spirituală pentru viață. Nu știu dacă tu ai spune că asta este corect și care ar fi părerea ta aici, pentru că dacă vrem să depășim acest mod fragmentat de a vedea lucrurile despre care am vorbit de o oră, trebuie să aibă un fel de bază spirituală, după părerea mea. Dar acel cuvânt este evident atât încărcat cât și foarte larg și ar putea însemna multe lucruri diferite. Mă întreb doar dacă ai o idee despre unde te lasă asta, ce crezi tu că este genul de… Dacă am vorbi acum despre cum ar arăta un mod mai bun de a trăi decât modul în care trăim acum și cum să ne îndreptăm spre el, ce fel de bază spirituală crezi că ar trebui să aibă? Știu că este o întrebare uriașă.

– Este o întrebare uriașă. Există o întrebare mai gestionabilă care este implicată aici, și anume cât de important ar fi să ai o perspectivă spirituală? Iar răspunsul meu la asta este: esențială. Și mă gândesc la ceea ce a spus Soljenițîn când a privit înapoi la ororile secolului XX, pe care, în mare măsură, le-a trăit. El a spus: când m-am întrebat cum a fost posibil să se întâmple asta, singurul răspuns pe care îl pot da este pentru că oamenii L-au uitat pe Dumnezeu. Este o expresie la care revin mereu și mereu.

Când oamenii întreabă: “Și ce putem face în această situație dificilă în care ne aflăm?”, eu mă gândesc că unul dintre lucrurile importante este că trebuie să redescoperim sacralitatea, sfințenia existenței, a cosmosului în general. Adică, cuvântul înseamnă “frumosul” și a fost subliniat de Pitagora a cărui viziune despre cosmos era că acesta are o putere creatoare și o frumusețe intrinsecă. Și eu cred că așa este. Nu cred deloc că este lipsit de direcție. Și deși fizicienii știu asta de cel puțin o sută de ani, în sfârșit biologii încep să recupereze și spun: Nu, era ridicol să negăm că lucrurile au vreo direcție sau scop, viața pare a fi evident că are așa ceva.”

Și am putea vorbi despre asta dacă vrei. Dar oricum, cred că redescoperirea acestui lucru este esențială. Și, desigur, există pași practici care țin de politică. Și există din ce în ce mai multe răspunsuri spirituale. Adică, atunci când oamenii mă întreabă ce ar trebui să facem, eu spun: probabil că sunt trei niveluri la care putem privi acest lucru. Iar cel despre care probabil ați fost îndoctrinați să credeți că este cel mai important este, sincer, cel mai puțin important. Iar cel care este aparent cel mai puțin important e, de fapt, cel mai important. Și la ce mă refer este, da, să aparții unui grup ce pune presiune care va ajuta la schimbarea politicii este, evident, un pas important înainte. Istoric, până acum, a fost remarcabil de slab în a obține un rezultat.

Al doilea nivel este cel al lui…, încerc să-mi amintesc numele lui, Dugald Hain, cartea “At work in the ruins” (“La lucru în ruine”). Și nu știu dacă știți asta, dar viziunea lui, dacă știți, este că s-ar putea să nu putem evita venirea ruinelor, dar trebuie să fim deja la lucru găsind moduri de a trăi care sunt sustenabile și care pot fi, ca să zic așa, răspândite la scară mai largă odată ce oamenii pot vedea că aceasta este o cale înainte. Iar această cale înainte ar fi un mod mai umil de a privi viața, cu mai puține cerințe și cu mai multă comuniune și prietenie cu pământul și alte lucruri spirituale.

Al treilea element din imagine este acela de a-ți schimba propria inimă și minte, că de fapt nu există nimic mai important decât dispoziția sufletului tău față de lume. Și este singurul lucru asupra căruia ai cu adevărat control. Celelalte lucruri le poți influența doar minimal. Dar singurul lucru de care cu adevărat te poți ocupa este lucrul care este sub controlul tău, adică propriul tău mod de a gândi, simți și fi. Și poți începe asta de mâine. Iar apoi ei spun, “Bine, dar e atât de puțin, ce contează ce fac eu?” Dar de fapt nimic nu s-ar schimba vreodată în lume dacă toată lumea ar gândi așa. Se schimbă doar pentru că adesea grupuri destul de mici de oameni încep să gândească destul de diferit despre cum ar trebui să fie viața. Chiar Hristos însuși și micul său grup de discipoli au fost cam așa. Oricum, scuze.

– Nu, mereu m-a frapat că unul dintre motivele pentru care revoluțiile politice eșuează inevitabil este că oamenii care le duc la capăt tocmai asta nu au făcut. Pur și simplu au ieșit cu viziunea lor măreață despre cum ar trebui să funcționeze lumea, dar nu s-au făcut pe ei înșiși să funcționeze cum trebuie. Și astfel reproduc tirania pe care încearcă să o înlocuiască. Da, vorbind despre Hristos, mi se pare foarte interesant că nu a scris nimic, nu ne-a dat o carte, ci doar ne-a dat o Biserică, ne-a dat doar o comunitate, de fapt, și a spus: “Mergeți și trăiți așa.” Iar primii creștini obișnuiau să numească învățătura lui Hristos „calea”, ceea ce este destul de frumos pentru că rezonează și cu felul de înțelegere taoistă a lumii. “Mergi și trăiește așa, mergi și fă asta și mergi și tratează-i pe ceilalți așa.” Aceasta este calea de urmat.

Și este interesant că l-ai menționat pe Dugald, pentru că Dugald și cu mine am început Proiectul “Dark Mountain” acum vreo 15 ani.

– Oh, scuză-mă. Da, desigur că vă cunoașteți.

– Da, am lucrat împreună o perioadă. Nu l-am mai văzut de ceva vreme. Dar cartea lui este într-adevăr foarte bună. Și rezonează cu ceva ce a ieșit din acel proiect, chiar de la început, și anume exact acea idee că lucrurile probabil se prăbușesc. Dar când se prăbușesc, apare oportunitatea de a începe să faci lucrurile diferit din nou. Și simt că exact asta se întâmplă acum. Presupun că primești întrebarea asta tot timpul când vorbești cu avocați, și vorbești cu episcopi, și vorbești cu toți acești oameni diferiți, și probabil că te întreabă: „Și ce vom face în legătură cu asta?” Pentru că ai prezentat această hartă enormă, această hartă mentală a lumii. Uneori pare că este foarte greu să ajungem acolo unde vrem să fim pornind de unde suntem, dacă nu chiar imposibil.

– Da. Ei bine, da. Și cred că ceea ce caută de obicei este ceea ce ar vreaa emisfera stângă, adică: intru pe modul superîncărcat, am nevoie de un plan în cinci pași. Și am nevoie de puncte cheie: acestea sunt lucrurile de făcut, și apoi mă duc și le fac. Dar Hristos nu a spus asta. Hristos a spus: “Vi s-au dat Cele Zece Porunci și așa mai departe, dar Eu vă spun că sunt doar două porunci: iubește-L pe Dumnezeu și iubește-ți aproapele.” Poate citez greșit, dar, în linii mari, acesta era mesajul. Da.

 Și deci, cu alte cuvinte, nu era vorba despre o listă de lucruri de făcut, ci despre un mod de a fi, nu de un cod. Când mă gândesc la un mod de a relaționa, și totul este relațional, susțin că nu doar lucrurile umane, ci de fapt, toată existența oricărui lucru provine dintr-un proces relațional, o relație rezonantă între diferite aspecte ale conștiinței, ceea ce nu înseamnă că inventăm totul, dar nu avem timp să intrăm în asta. Da. Deci, dacă vrei, Hristos nu a spus: Acestea sunt punctele cheie. Acesta este planul meu pe cinci ani. Mergeți și făceți-l.

Și când mă gândesc la ceea ce mi-a schimbat cu adevărat viața, a fost faptul că am cunoscut oameni, probabil mai ales în adolescență. Au fost vreo două persoane, dar mai multe de atât, de fapt, care m-au influențat. Și oamenii întrebau: Ei bine, ce ți-au spus? Și este și ceea ce mi-au spus, dar și faptul că mi-au oferit un model de a fi pe care mi-am dorit să-l urmez. Voiam să fiu ca ei și să am acel mod de a fi și de a aborda lumea. Și acesta este cel mai mare dar: să nu ți se spună cum să faci ceva în mod abstract, cu o serie de reguli. Asta ține doar de emisfera stângă, și așa ar proceda și inteligența artificială. Dar este vorba de a locui în ființa altei persoane, pe cât posibil, astfel încât să devii mai asemănător cu ea.

– Da. Cum să fii, cum să ai o relație. De fapt, întreaga poveste pe care o spui este o poveste despre o relație stricată, mi se pare mie, cu mare parte din lume, o relație ruptă cu natura, cu cultura, cu oamenii individuali, cu propriile noastre minți, cu propriul nostru mod de a înțelege. Și aceasta este fundamental așa-numita soluție la problemă. Este exact o soluție relațională. Interesant este că, atunci când Hristos apare prima dată în Biblie, primul lucru pe care îl spune este: “Pocăiți-vă, căci s-a apropiat Împărăția Cerurilor.” Iar traducerea din greacă, și nu știu sigur pentru că nu vorbesc greaca, dar pocăiți-vă cred că înseamnă întoarceți-vă. Înseamnă schimbați-vă. Înseamnă transformați-vă. Nu înseamnă,așa cum obișnuiam să cred, spune imediat „îmi pare rău” ori Dumnezeu te va pedepsi. Înseamnă trebuie să-ți transformi inima pentru că Împărăția Cerurilor e aproape, iar dacă nu te transformi tu însuți, nimic nu se schimbă.

Deci, cum spui și tu, munca ce pare a fi din perspectiva emisferei stângi o pierdere ridicolă de timp, adică auto-transformarea, încercarea de a te raporta la lucruri și nu de a distruge oamenii, ci și lumea naturală. Relația noastră cu natura este atât de ruptă, modul în care vorbim despre resurse, modul în care vorbim despre recoltare și restul. Chiar și termeni precum biodiversitate, care tratează lumea naturală ca pe un fel de puzzle matematic oribil de greu de rezolvat. Și ceea ce este semnificativ la asta, ceva ce am descoperit și când eram la “Dark Mountain”, oamenii au nevoie de comunități pentru a face asta. Asta e problema. Este foarte greu să faci asta singur. Dacă simți că ești izolat de lume și trăiești în lumea emisferei stângi poți vedea lucrurile diferit, dar nu știi ce să faci, este foarte greu să faci asta singur, ceea ce este un avantaj al internetului, pentru că oamenii se pot conecta cu alții care văd același lucru. Dar mi se pare că tipul de muncă despre care vorbim necesită ca oamenii să se adune și să facă aceste schimbări să se întâmple la un nivel comunitar.

– Sunt de acord cu tine, dar cred că asta pune iarăși problema în zona emisferei stângi, ca și cum ar fi vorba doar de a avea un plan și de a vorbi despre el. Și, desigur, toate astea sunt importante. Dar lucrul pe care îl oferă religia este un fel de înțelepciune întrupată, care se găsește în fapte care sunt făcute împreună, care au o semnificație profundă și ajută la schimbarea ta, la întoarcerea ta, cum spui, “convertere” în latină, “ad Dominum Deum tuum”, întoarce-te la Dumnezeul tău. Deci convertirea este un fel de întoarcere a minții sau a inimii. Și asta îți va permite să faci acest lucru. Deci cred că ritualurile adevărate sunt fenomenal de puternice. Și am experimentat asta în viața mea

– Absolut, și eu.

-… într-un mod cutremurător de puternic, care te lasă practic fără cuvinte și atât de mișcat. Iar pentru emisfera stângă, ritualul este doar o repetare a ceva care nu are nicio semnificație. De aceeea mă îngrijorează enorm încercarea emisferei stângi de a crea ceva care este un simulacru al gândirii într-un obiect material care nu poate gândi, pentru că nici nu are corp, nu poate înțelege emoția, doar poate citi că atunci când oamenii fac asta îi face să simtă ceva ce nu le place. Și asta nu este același lucru cu a avea sentimente, nu este același lucru cu a fi întrupat. Ele (Ai-urile) nu pot fi întrupate așa cum suntem noi. Ele (Ai-urile) nu sunt ființe organice. Și sunt incapabile să știe ce înseamnă să suferi și perspectiva morții, care, după cum spune Dr. Johnson, ascute mintea omului.

Dar faptul că trăim în acest mod ciudat în care negăm moartea și negăm suferința… În trecut, în adolescență, eu aveam un craniu pe biroul meu ca să-mi amintească că aici se termină totul. Și această cunoaștere a acestui fapt, e curios că nu subminează valoarea a ceea ce faci, ci de fapt îi dă sens. Într-o lume în care nimic din acestea nu ar fi adevărat, oricum nu ar exista niciun sens.

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!