De ce știrile produc ignoranță și boli mintale

Urmăriți un foarte bun material bazat pe studii serioase care arată cât de nociv este consumul de știri și cum este el direct proporțional cu scăderea calității vieții.

Vizionare plăcută!

Powered by RedCircle

De ce știrile produc ignoranță și boli mintale

Știrile sunt pentru minte ceea ce este zahărul pentru corp: apetisante, ușor de digerat și extrem de dăunătoare. Majoritatea oamenilor cred că consumul de știri face din cineva un cetățean informat, echipat să formeze opinii inteligente asupra problemelor sociale și politice. În acest videoclip, inspirându-ne din cartea autorului elvețian Rolf Dobelli: „Oprește-te să citești știrile: un manifest pentru o viață mai fericită, mai calmă și mai înțeleaptă” susținem că este adevărat. Consumul de știri favorizează ignoranța, intoleranța, pasivitatea și stresul cronic. „Organizațiile de știri vor să te convingă că îți oferă un avantaj competitiv. Mulți oameni cad în această capcană. De fapt, consumul de știri este departe de a fi un avantaj competitiv. El te dezavantajează activ. Nu există nicio îndoială că mizeria cu care suntem hrăniți cu lingurița în fiecare zi nu este doar complet inutilă, ci activ dăunătoare. ” scrie Rolf Dobelli.

Pentru a înțelege una dintre problemele consumului de știri, ne putem întoarce la un set bine-cunoscut de experimente realizate de psihologii Martin Seligman și Steven Maier în anii 1960. În aceste studii, șobolanii erau supuși șocurilor electrice. Un grup putea opri șocurile prin rotirea unei roți, celălalt grup nu avea niciun mijloc de scăpare. Primul grup de șobolani nu a manifestat niciun efect advers la șocuri, dar șobolanii care erau neputincioși să oprească șocurile au dezvoltat ceea ce Seligman și Maier au numit: „neputință învățată”, o stare marcată de pasivitate, motivație redusă și anhedonie, incapacitatea de a simți plăcere. În multe privințe, știrile funcționează ca aceste șocuri electrice. Suntem bombardați încontinuu cu rapoarte tulburătoare care provoacă stres, anxietate, frică și un sentiment de deznădejde. Totuși, în loc să închidem știrile sau să luăm acțiuni semnificative asupra problemelor care ne preocupă, continuăm, zi după zi, an după an, să ne expunem acestui flux constant de negativitate. Prin aceasta, ne plasăm într-o poziție similară cu cea a șobolanilor neputincioși și dezvoltăm treptat o „neputință învățată” care se infiltrează insidios în viața noastră personală. Sau, așa cum scrie Dobelli: „…neputința învățată nu ne face doar pasivi față de ce se întâmplă în știri.

Neputința învățată se revarsă în toate domeniile vieții noastre. Odată ce știrile ne-au făcut pasivi, tindem să ne comportăm pasiv și față de familie și de joburile noastre, tocmai acolo unde avem loc de manevră.” Cercetătorul britanic în media Jodie Jackson împărtășește o viziune similară: „Când ne uităm la știri, suntem confruntați constant cu probleme nerezolvate, iar narațiunea nu inspiră multă speranță că vor fi vreodată soluționate. Nu este de mirare, deci, că ne simțim deprimați când consumăm știri, care ne confruntă cu probleme care sunt în mare parte imposibil de rezolvat.”

O altă problemă majoră cu consumul de știri este că promovează ignoranța. Thomas Jefferson a recunoscut aceasta în 1807, când a scris că: „Omul care nu se uită niciodată într-un ziar este mai bine informat decât cel care le citește.” Unul dintre motivele pentru care știrile ne lasă mai puțin informați este că simplifică radical ceea ce raportează. Lumea este un sistem complex, iar problemele sociale, politice și de mediu nu sunt fenomene liniare cu una sau două cauze clare. Ele sunt procese haotice, neliniare, modelate de sute, dacă nu mii, de factori împletiți, mult dincolo de capacitatea minții umane de a le înțelege pe deplin. Totuși, în loc să recunoască această complexitate cu umilință intelectuală și să se confrunte cu ea prin repoarte aprofundate, știrile reduc evenimentele la narațiuni simpliste, cu sloganuri și fraze care „prind”, pe care le prezintă ca adevăr. Prin aceasta, știrile distorsionează realitatea a ceea ce pretind să explice. Sau, așa cum scrie Dobelli, „Orice jurnalist care scrie: ‘piața a scăzut din cauza X’ sau ‘compania a falimentat din cauza Y’ este fie un idiot, fie încearcă să tragă perdeaua peste ochilor cititorilor lor. Adevărat, X și Y ar putea să fi avut un impact cauzal, dar acest lucru este departe de a fi dovedit, iar alte influențe ar putea să fi fost mult mai semnificative. Știrile trebuie să fie extrem de scurte, chiar dacă spun o poveste. Acest lucru poate fi realizat doar printr-un proces brutal de simplificare. Deoarece știrile sunt atât de telescopate, ele oferă în mod necesar o explicație mincinoasă. În acest fel, consumatorii primesc iluzia că lumea este mai simplă și mai explicabilă decât este în realitate, iar calitatea deciziilor lor suferă.”

Pentru a agrava lucrurile, aceste explicații simplificate ale evenimentelor sociale și politice sunt departe de a fi imparțiale. Dimpotrivă, ele sunt filtrate prin agenda politică a sursei de știri și modelate de interesele agențiilor guvernamentale și ale corporațiilor de publicitate. Antreprenorul media Clay Johnson a recunoscut că „Pentru fiecare reporter din Statele Unite, există mai mult de patru specialiști în relații publice care lucrează din greu pentru a-i convinge să scrie ce vor șefii lor să spună.” Scriitorul american Upton Sinclair din secolul al XX-lea a întrebat: „Când citiți ziarul zilnic, citiți fapte sau propagandă?” Sau, așa cum spune Dobelli: „În zilele noastre este mult mai greu să distingem între știri adevărate, imparțiale, și cele cu un motiv ascuns. Există o vastă industrie de lobby și influență care lucrează în culise.” Ascunzându-și părtinirile politice, motivele ascunse și intențiile de manipulare în spatele narațiunilor reductive și explicațiilor simpliste care fac lumea să pară mult mai accesibilă decât este, știrile cultivă o trufie intelectuală în consumatorii lor.

Astăzi, mulți oameni au opinii ferme despre aproape orice problemă amplificată de media, și cu fiecare nou subiect la modă în știri, discursul public și rețelele sociale sunt inundate cu comentarii pline de încredere de sine. În efect, știrile cultivă o populație de credincioși adevărați, adică indivizi care sunt atât de convinși că dețin adevărul încât sunt intoleranți și chiar plini de ură față de cei care au opinii opuse. De aceea, consumul de știri adâncește polarizarea societală, erodează posibilitatea de discurs civic și transformă vecinii care de altfel ar putea fi prieteni în dușmani ideologici. Într-o eră în care, în mare parte datorită știrilor, cetățeanul mediu este extrem de încrezător în opiniile sale, profund ignorant, și din ce în ce mai intolerant, astfel încât înțelepciunea următoare a lui Marcus Aurelius este nespus de necesară: ”Ești liber să nu-ți formezi opinii despre toate fleacurile, păstrându-ți astfel neliniștea sufletului.” Sau, așa cum spune Dobelli: „Este o greșeală gravă să crezi că trebuie să ne formăm o opinie despre orice. 90% din opiniile noastre sunt de prisos, totuși știrile ne îndeamnă constant să ne formăm opinii. Acest lucru ne răpește concentrarea și pacea interioară. Dacă dezlănțui un vârtej de știri asupra populației, asta polarizează publicul. Știrile și comentariile despre știri scot la iveală ce e mai rău în umanitate. Nu trebuie decât să citești comentariile de sub orice articol online. Ura pe care o găsești acolo este alarmantă.”

Consumul de știri erodează, de asemenea, capacitatea noastră de a gândi profund și de a menține concentrarea. În trecut, cantitatea de știri pe care o putea consuma cineva era limitată de distribuția ziarelor sau de producerea unui jurnal de știri de seară. Astăzi, canalele de știri non-stop, site-urile web și fluxurile de pe rețelele sociale ne bombardează cu un flux interminabil de titluri de știri care ne țin mintea într-o stare de distragere perpetuă. Conform Pew Research Center, o persoana în medie consumă aproximativ 60 de știri pe zi, adică 20.000 pe an, iar așa cum au observat cercetătorii de la Universitatea din Tokyo, cu cât consumă cineva mai multe știri, cu atât mai puțini neuroni are în cortexul cingulat anterior, o regiune a creierului esențială pentru atenție, controlul impulsurilor și raționamentul moral.

Și așa cum scrie Dobelli: „Dacă observi un dependent de știri, vei vedea asta în acțiune. Capacitatea lor de concentrare se micșorează și au probleme în controlul emoțiilor. Observ întotdeauna că cei mai pasionați consumatori de știri, chiar dacă odată erau și cititori pasionați de cărți, nu mai au capacitatea de a citi articole sau cărți mai lungi. După patru sau cinci pagini se obosesc, atenția li se risipește, și devin neliniștiți. Nu este pentru că îmbătrânesc sau devin mai ocupați, ci mai degrabă, structura fizică a creierului lor s-a schimbat.

Știrile alimentează, de asemenea, curenții subterani de stres și anxietate care bântuie viața modernă. Producătorii de știri exploatează înclinația noastră spre negativitate, adică predispoziția noastră de a reacționa mai puternic la informații negative decât la cele pozitive, cu știri despre războaie, crime odioase, revolte, bârfe și tulburări politice, instabilitate economică, pandemii potențiale și catastrofe climatice. Graham Davey, Profesor Emerit de Psihologie la Universitatea din Sussex, a demonstrat prin cercetările sale că cu cât consumă cineva mai multe știri, cu atât mai mult stres și anxietate suferă în viața zilnică. Și având în vedere că stresul inhibă funcționarea sistemului nostru imunitar și este implicat într-o gamă largă de boli, putem spune cu siguranță că știrile ne îmbolnăvesc. Sau, așa cum scrie Dobelli: „Consumul de știri îți reduce calitatea vieții. Vei fi mai stresat, mai iritabil, mai susceptibil la boli și vei muri mai devreme. Asta este deosebit de trist. O știre, dar una care merită, cel puțin, atenția voastră.”

Deoarece știrile sunt atât de dăunătoare pentru binele individual și societal, Dobelli pledează pentru o abstinență radicală, eliminând știrile complet din viețile noastre. Pentru cei sceptici în privința renunțării definitive, Dobelli sugerează să experimentăm abstinența de la știri timp de 30 de zile. În această perioadă, beneficiile psihologice și emoționale ale abstinenței de la știri devin evidente, iar așa cum observă Dobelli, foarte puțini dintre cei care încearcă acest experiment vor alege să se întoarcă la ele. Așa cum scrie el: „În stadiul inițial al abstinenței, va trebui să vă forțați literalmente să nu consumați știri. Deci, ce ar trebui să faceți dacă recădeți? Același lucru pe care l-ar face un alcoolic: pur și simplu să începeți din nou, reinstituind o politică de toleranță zero. De zece ani practic constant ceea ce predic. Impactul asupra calității vieții mele și a luării deciziilor a fost remarcabil. Încercați! Nu aveți nimic de pierdut, aveți atât de mult de câștigat. Abstinența de la știri nu înseamnă că trebuie să ne băgăm capul în nisip și să rămânem ignoranți în privința evenimentelor sociale, politice și mondiale importante, deoarece avem acces la o gamă largă de surse de informații care ne pot ajuta să rămânem informați fără să cădem în capcanele consumului de știri.

Conținutul de lungă durată, cum ar fi: cărțile, articolele bine documentate, podcasturile, documentarele, manualele, cursurile online și revistele academice, oferă profunzimea și nuanțele necesare pentru a face mai multă dreptate complexității evenimentelor mondiale, într-un mod în care știrile, cu prezentarea lor de scurtă durată, simplificată excesiv și părtinitoare, nu pot. „Citiți cărți și articole lungi care fac dreptate complexității lumii, sfătuiește Dobelli. După câteva luni, veți fi răsplătiți cu o înțelegere mai clară a lumii. Materialele de lungă durată sunt opusul știrilor. Mult din conținutul lor este valoros, oferind noi perspective și informații de baza. Dar fiți atenți, aceste formate nu sunt deloc o garanție a relevanței.

Cu o înțelegere mai clară a lumii, vom fi mai bine pregătiți să acționăm ca o forță autentică pentru bine în societate. Dobelli observă că atunci când ridică ideea abstinenței de la știri, mulți răspund cu următoarea preocupare: „Dacă încetăm să urmăm știrile, cine va trage la răspundere pe cei puternici și va impulsiona schimbarea socială? Totuși, având în vedere că știrile manipulează opinia publică, frecvent în avantajul celor de la putere, și încurajează neputința învățată în loc de acțiune, nu ar trebui să ne surprindă că: Revoluția Americană, Revoluția Franceză, Revoluțiile din 1848 și căderea Uniunii Sovietice nu au avut nevoie de programe de actualități, siteuri de știri sau fluxuri. Figurile cele mai influente ale acestor mișcări s-au făcut cunoscute și au inspirat pe alții prin cărți, pliante, adunări publice, discursuri, dezbateri și conversații cu sens. De exemplu, în timpul Revoluției Americane, pliantul de 47 de pagini al lui Thomas Paine, “Common Sense” (“Bunul simț”), a fost profund influent în declanșarea sentimentului revoluționar în America. “Cum se informau oamenii? Gândeau și dezbăteau,” explică Dobelli. “Este posibil discursul politic fără știri? Această întrebare sugerează că cineva poate forma o opinie bine fundamentată doar prin intermediul mass-media de știri, dar asta nu este adevărat.”

Deși abstinența de la știri poate reduce ignoranța noastră și ne poate face mai conștienți de problemele sociale, ea ne oferă, de asemenea, oportunitatea de a redirecționa atenția către ceea ce contează cu adevărat și ceea ce putem influența. Sănătatea noastră mentală și fizică, relațiile noastre și munca noastră. Acum 2000 de ani, filosoful stoic Epictet a început Enchiridionul cu observația mereu valabilă: „Unele lucruri sunt în controlul nostru, altele nu.” El a continuat să învețe că “pacea minții și o viață înfloritoare depind de investirea timpului și energiei noastre în ceea ce se află în puterea noastră.” Și cum continuă Dobelli, „99,9% din toate evenimentele mondiale sunt în afara controlului tău. Îndreaptă-ți energiile către lucrurile pe care le poți influența. Există mai mult decât suficiente dintre acestea, dar un cutremur pe cealaltă parte a planetei nu este unul dintre ele.” Conform Pew Research Center, în medie americanul petrece între 58 și 96 de minute pe zi consumând știri. Pe parcursul unui an, aceasta se ridică la aproape o lună întreagă de știri consumate.

Dar având în vedere numeroasele prejudicii pe care le-am explorat, consumul de știri este mai mult decât o uriașă pierdere de timp. Este un fel de otravă mentală. Alegând să ne abținem de la știri, ne curățim și detoxificăm mintea și ne îmbunătățim sănătatea psihologică. „Priviți doar aceste persoane de prisos. Bolnavi sunt ei întotdeauna. Vărsă veninul lor și îl numesc ziar”, observa filosoful Friedrich Nietzsche. Sau cum concluzionează Dobelli, „Știrile sunt o poluare mentală. Păstrează-ți creierul curat. Este organul tău cel mai important. Încă ești îngrijorat că vei rata ceva important? Din experiența mea, când se întâmplă ceva cu adevărat important, afli de el chiar dacă trăiești într-un cocon protejat de știri. Știrile mari vor ieși inevitabil la iveală și te vor găsi, iar dacă cumva nu auzi de atacul asupra autobuzului, nu contează. Dimpotrivă, ar trebui să fii mulțumit.

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!