Să punem capăt educației ateiste – p. Iosia Trenham

Ascultați un cuvânt foarte bun și direct al părintelui Iosia în care acesta prezintă, plecând de la un caz recent de abuz al statului, situația învățământului public din SUA care este dominată de spiritul ateismului. Părintele dă ca exemplu de luptă împotriva sistemului ateu chiar pe părintele Gheorghe Calciu.

Vizionare plăcută!

Powered by RedCircle

Să punem capăt educației ateiste – p. Iosia Trenham

Bună tuturor, Dumnezeu să vă binecuvânteze! Hristos a înviat! Mulțumesc mult că sunteți conectați!

Am pregătit astăzi o reflecție pentru voi, pe care am intitulat-o „Încetarea educației ateiste”. Este o reflecție asupra deciziei Curții Supreme de astăzi, care a fost chiar destul de dezamăgitoare. Dar aș dori să o folosesc ca punct de plecare pentru o reflecție. Sper că asta va duce la rezultate mai bune.

Despre acest caz: mulți dintre cei cărora le pasă de educația liberă în America, l-au urmărit foarte atent. Cazul provine, de fapt, din statul Oklahoma. Vă voi spune mai multe despre caz imediat. Dar trăim în S.U.A. cu un sistem educațional foarte restrictiv. Nu doar că este un sistem educațional slab după toate criteriile, comparat cu alte națiuni dezvoltate, din păcate. Fac această reflecție din statul California, și noi suntem printre cei cu cele mai slabe statistici din educația americană, din păcate. Nu doar că avem un sistem educațional foarte slab în prezent, dar nu avem nici libertate în acea educație. Așa că suntem obligați în țara noastră să finanțăm un sistem foarte inadecvat pentru a susține sistemul școlar public cu dolarii noștri din taxe. Milioane de cetățeni americani care nu folosesc sistemul școlar public sunt forțați, de fapt, să finanțeze sistemul școlar public, chiar dacă îl detestă.

De fapt, chiar așa și este, mai ales în statul California. Eu însumi văd sistemul nostru educațional de stat ca pe un sistem anti-creștin, foarte mult îndreptat împotriva credinței tradiționale și cu o părtinire incredibilă. Și totuși, impozitele noastre pe proprietate, fie că ne place sau nu, merg la finanțarea acelui sistem. Unele state din S.U.A. au votat pentru alegerea școlii sau pentru educație liberă, și asta este minunat. Recent, numeroase state, deși încă sunt o minoritate în țara noastră, precum Florida, au permis ca banii din taxe, să fie direcționați către școala aleasă de contribuabil. Mi se pare foarte rezonabil. Nu pot să-mi imaginez cum cineva care este american ar putea să se opună unei astfel de libertăți. Totuși, astăzi în instanță, acea libertate a fost testată.

Totul provine din Oklahoma. Aici a început această controversă care a fost rezolvată astăzi în Curtea Supremă. Întrebarea în discuție era: ”Poate statul Oklahoma să furnizeze finanțare pentru școli charter religioase?” Și acesta este contextul: în iunie 2023, consiliul de cinci membri al Școlii Charter Virtuale de Stat din Oklahoma a aprobat cererea de operare a Școlii Sf. Isidore de Sevilla într-un vot de trei la doi. Aceasta este o școală virtuală catolică mică care a aplicat să fie susținută la fel ca orice altă școală charter, astfel încât cei care aleg această formă de educație să poată fi susținuți de dolarii lor din taxe, iar Consiliul de Stat pentru școli charter a aprobat această cerere. Asta a fost urmată de reacția Procurorului General al Statului, Gentner Drummond care a dat în judecată Consiliul, susținând că aprobarea era ilegală și temându-se că mișcarea ar: „deschide porțile și ar forța contribuabilii să finanțeze tot felul de indoctrinări religioase, inclusiv islamul radical sau chiar Biserica lui Satan”.

”O…. Am înțeles…” A da libertate celor 70 de milioane de creștini catolici din America care trebuie să plătească dublu pentru a-și educa copiii așa cum doresc, ar permite cumva susținerea bisericii lui Satan sau a islamului radical? Este un răspuns foarte slab al procurorului general al statului. Dar măcar a oferit o justificare minimă pentru a se opune acestei extinderi a alegerii educaționale pentru comunitatea catolică care vrea să participe de asemenea la școala online a Sfântul Isidore de Sevilla. Apropo, nu există nicio biserică a lui Satan; asta este complet inventată. Satanismul și islamul radical sunt mari răutăți, și dacă ele există, nu numai că nu ar trebui finanțate educațional, dar ele nu ar trebui tolerate în S.U.A. Să raspundem acestei ridicole mișcări sataniste, acestui jalnic circ. Să recunoaștem pur și simplu ce este: nu este o religie, nu este legitimă, nu are drepturi. Este o glumă, o glumă absolută. Asta e situația. Și dacă islamul radical este un mare rău de care ne temem că ar germina aici, atunci interziceți-l.

Dar nu despre asta este vorba. Libertatea de alegere a școlii, a educației, este ceva care afectează milioane și zeci de milioane de americani, mai exact milioane și milioane de familii în mare parte ortodoxe, catolice și protestante, care plătesc de două ori pentru educația copiilor lor. Plătesc pentru ca copiii lor să fie educați corespunzător într-un mediu sănătos și plăcut lui Dumnezeu, și plătesc totodată impozite pentru a susține școlile publice, în care adesea refuză să-și înscrie copiii. Cazul a provocat o diviziune printre principalii republicani din Oklahoma. Administrația Trump și guvernatorul din Oklahoma, Kevin Stitt, au susținut școala charter și au salutat decizia Consiliului Școlii Charter.

Decizia de astăzi a Curții Supreme este foarte tristă. Eu așteptam o decizie minunată. Mă gândeam, pe baza discuțiilor dintre judecătorii Curții Supreme și a precedentelor stabilite în ultimii câțiva ani, că vom avea în curând o adevărată avansare majoră pentru libertatea educațională în America și de asemenea pentru libertatea religioasă. Ce am primit a fost exact opusul. Părea că judecătorii Curții Supreme aveau de gând să răstoarne situația. Au avut două ore de discuții luna trecută, iar cei care au observat discuțiile dintre judecători au simțit că va fi luată o decizie mare atât pentru alegerea educațională, cât și pentru cea religioasă. Ce am primit a fost un vot împărțit, patru la patru, care a blocat votul. Din păcate, consecința este că decizia anterioară a Curții Supreme de Stat din Oklahoma privind anularea deciziei Consiliului școlii charter va rămâne în vigoare. Finanțarea din fonduri publice pentru școli catolice sau religioase nu va fi permisă. Și nici măcar nu vom ști cine a votat, deoarece nu va fi emis niciun comunicat scris de către instanță, pentru că nu a fost luată nicio decizie. A fost un vot împărțit și prin urmare, așa că nu există o decizie majoritară și nu vom mai primi informații despre asta.

Permiteți-mi să citesc puțin comentariul lui Amy Howe de pe vlogul SCOTUS despre această decizie și în special despre motivul pentru care judecătoarea Curții Supreme, Amy Coney Barrett, s-a abținut. Ea a fost cea care nu a votat, ceea ce a permis ca decizia să fie împărțită. Și majoritatea oamenilor știu că judecătoarea Barrett este romano-catolică practicantă și o mare susținătoare a educației creștine. Este pur și simplu foarte rău că deși ea avea legături atât de strânse cu unii dintre cei implicați în această decizie, ea s-a abținut. Altfel credem că ar fi fost o decizie de cinci voturi și ar fi fost o zi nouă în S.U.A. în ceea ce privește respectul pentru religie și pentru libertatea în educație.

Deci, iată puțin din comentariul lui Amy Howe: ”Școala charter a fost reprezentată la Curtea Supremă de Clinica pentru Libertate Religioasă de la Facultatea de Drept a Universității Notre Dame, unde Barrett a predat timp de 15 ani înainte de a deveni judecător federal și ulterior judecător al Curții Supreme. Nicole Stelle Garnett, care e profesor de drept la Notre Dame și o susținătoare de frunte a permiterii utilizării fondurilor publice în școli religioase, e o prietenă apropiată cu Barrett. De fapt, Barrett e nașa unuia dintre copiii lui Garnett. Din 2017, judecătorii au dat dreptate părinților și instituțiilor religioase în trei provocări la adresa politicilor statale care le interziceau să primească fonduri legate de educație, care erau disponibile pentru beneficiari seculari, dar nu pentru cei religioși. Mai întâi, au decis că Missouri a încălcat Constituția când a interzis unei grădinițe care ținea de o Biserică să participe la un program de stat pentru refacerea suprafeței terenului de joacă. În 2020, au decis că Montana nu putea exclude școlile religioase dintr-un program de credit fiscal folosit pentru a furniza finanțare copiilor pentru a frecventa școli private. Iar în 2022, au invalidat o politică din Maine care a permis utilizarea fondurilor publice pentru plata taxelor de școlarizare la școli non-sectare, dar nu la școli religioase. Deci acestea sunt trei precedente fantastice care au influențat speranțele majorității oamenilor că decizia de astăzi va fi una în favoarea libertății educaționale și a libertății religioase.

La argumentația orală din 30 aprilie, mai mulți judecători, inclusiv Președintele Curții Supreme, John Roberts, au sugerat că cazul școlii charter este diferit de trio-ul de cazuri în care instanța a decis împotriva statului. Aceste cazuri, sugerează Roberts, implicau o implicare de stat destul de discretă, în timp ce implicarea statului în funcționarea unei școli charter virtuale catolice ar fi o implicare mult mai cuprinzătoare. Judecătorii au părut, de asemenea, preocupați de impactul pe care o decizie fie în favoarea, fie împotriva statului l-ar putea avea. Pe de o parte, judecătoarea Elena Kagan, a avertizat: ”O decizie în favoarea consiliului școlii charter ar putea obliga un stat să aprobe o școală religioasă al cărei curriculum seamănă puțin cu cel al unei școli publice tradiționale.

Ei bine, doamnă judecător Kagan, eu cred că exact aici e problema. Motivul pentru care oamenii ortodocși, catolicii și protestanții vor să aibă propriile școli este tocmai pentru că nu vor curriculum-ul dezvoltat în ultimii 50 de ani și care se dezvoltă constant într-o direcție seculară tot mai agresivă. Exact de aceea vrem libertatea ca copiii noștri să fie educați în norme educaționale creștine tradiționale, Deci da, doamnă judecător Kagan are dreptate că, o decizie în favoarea școlii charter ar putea obliga statul să aprobe o școală religioasă al cărei curriculum seamănă puțin cu cel al unei școli publice tradiționale. Foarte adevărat! Cum de este acesta un motiv să nu acordăm libertate creștinilor ortodocși, catolici și protestanți care vor o educație tradițională?

După mai mult de două ore de dezbatere, vlog-ul continuă: ”Judecătorii par divizați. Ordinul de joi a confirmat că prin neparticiparea lui Barrett, ei nu au putut găsi cinci voturi pentru vreun rezultat. Și din cauza împărțirii, nicio decizie scrisă nu este emisă. De asemenea, nu știm cine a votat cum din cauza împărțirii. Un progres major în libertatea religioasă și libertatea educațională în America a fost pierdut, cel puțin deocamdată. Aș vrea să spun, totuși, un cuvânt despre cum mă afectează asta pe mine, și cred că, într-un fel, sunt un preot tipic în America, și despre cum îi afectează pe enoriașii mei, deoarece impactul este uriaș.

Și nu vă pot spune cât de descurajat sunt de această lipsă de susținere din partea Curții Supreme pentru libertatea religioasă și educațională în America. Ca preot de decenii, am încercat cu toată dragostea mea, cu toate rugăciunile și eforturile mele să ajut sutele de tineri din parohia mea să iasă din școlile noastre publice distrugătoare de suflet din California. Acum, recunosc că există multe locuri în America unde școlile publice sunt mult mai bune. Știu asta din vizitele mele acolo. Știu asta pentru că am avut sute de enoriași care au părăsit statul în ultimul deceniu și s-au mutat în locuri mai sănătoase educațional. De exemplu Texas, Idaho, Arizona; acestea sunt locuri care au primit sute de enoriași de-ai mei. Și am auzit de la ei despre școlile lor. Am avut recent o conversație despre enoriași care erau în Texas și copiii lor erau în școlile publice, dar preotul lor îi vizita și păstorii erau acolo în fiecare zi rugându-se cu copiii și oferind studii biblice după școală, compensând astfel pentru coruptul și ateistul sistem educațional public secular și curriculum, prin aceste suplimentări, ceea ce este cu siguranță mult mai bine decât ce facem noi aici în California, când încercăm să-i facem pe copii transgender și să promovăm homosexualitatea, ceea ce facem constant prin cluburile noastre obligatorii în toate campusurile de școală generală și liceu, pentru a promova imoralitatea și pentru a demoniza pe clericii ca mine, care păstrează Cele Zece Porunci. Evident, suntem oameni cu adevărat groaznici pentru că facem asta.

Deci recunosc că există o varietate, dar curriculum-ul școlilor publice în sine este profund corupt. Absolut groaznic. Și este foarte trist că efortul meu de a putea ajuta tinerii din propria mea parohie să primească o educație decentă, non-ateistă, este atât de afectat de o decizie ca asta a Curții Supreme, deoarece este pur și simplu imposibil pentru mulți părinți din California să susțină financiar atât sistemul școlar public, prin impozitele pe proprietate, cât și taxele de școlarizare la școli private. Școlile noastre le îndeasă imoralitatea pe gât elevilor noștri. Ele predau pe principiul ateismului, fie că îl recunosc sau vorbesc despre el sau nu. Nu poate exista nicio referire la Dumnezeu, nicio referire la Biblie, nu poate exista rugăciune. Aceasta se numește ateism, dacă nu știați. Pentru a învăța, a crește, a se dezvolta, a examina, a studia lumea și toate aspectele lumii fără referire la Dumnezeu, fără referire la rugăciune, fără referire la Biblie, aceasta se numește ateism, educație ateistă. Poate că nu o numim așa, ei poate nici măcar nu știu că asta fac promovând un curriculum ateist. Dar când Dumnezeu, în principiu, trebuie exclus și orice referire la El, la Sfântul Său Cuvânt și la rugăciune, aceea se numește educație ateistă. fie că vă place termenul sau nu. Nu contează. Asta este.

Nu trebuie să ai mereu nasul în cărțile lui Karl Marx ca să funcționezi într-un bazin educațional ateist. Și exact asta avem aici. Acest caz de instanță a avut șansa să distrugă complet acest experiment de o jumătate de secol al educației ateiste în America, dar am ratat oportunitatea. Am fi putut să-l aruncăm înapoi în iad, de unde a pornit. Recunoașteți că această abordare formală a sistemului nostru de școli publice datează abia din 1963. Asta e din timpul vieții mele. Americanii nu erau atât de proști odată. Vastă majoritate a istoriei noastre îl avea Dumnezeu, pe pastori, rugăciunea, Biblia în centrul educației.

Trebuie să punem capăt domniei educației ateiste în America și să reafirmăm fundamentul pentru libertate în educație în țara noastră. Părinții ar trebui să poată direcționa dolarii lor din taxe către o educație în care cred și pe care o susțin. Acum va trebui să continue prejudecata masivă împotriva educației religioase în America, pentru majoritatea statelor, într-un moment în care multe școli creștine se închid din cauza costurilor. Cea mai apropiată școală catolică de mine, pe care o pot vedea literalmente de pe fereastra biroului meu, tocmai și-a închis porțile, după 46 de ani. Multe școli ortodoxe și furnizori educaționali și asociații, demarează peste tot în lume, pe măsură ce oamenii se revarsă în Biserica Ortodoxă și mai ales aici în S.U.A.

Dar din păcate, capacitatea noastră de a susține aceste școli a fost complet subminată în această jumătate de secol de acestă lege cu adevărat falsă, secularistă. A fi forțat să plătești pentru școlarizare seculară, ne omoară pur și simplu și ucide și eforturile noastre de a construi școli creștine aici. Unul dintre lucrurile care mă țin treaz noaptea cu adevărat este nevoia de a susține financiar corespunzător familiile parohiei noastre și eforturile lor educaționale, asociația noastră de școlarizare acasă, Academia Sf. Andrei a noastră și pe cei care încearcă atât să trăiască cât și să le dea o ducație adecvată copiilor lor în California.

Dacă am avea justiție în statul nostru, mult mai mulți dintre enoriașii mei ar putea să-și susțină copiii să primească o educație iubitoare, cu teamă de Dumnezeu, fără să trimită familia în buget negativ lunar. De altfel, asta nu e atât de greu de realizat. Și nu trebuie să fii o națiune super dedicată spiritual, deși aș vrea asta, ca să faci lucrul acesta. Anglia face asta. Când am locuit în Anglia, familia mea a beneficiat de libertatea lor religioasă și educațională. Familiile de acolo pot alege unde să meargă banii lor din taxe. Și deci, când am locuit acolo, fiii mei mai mari au fost susținuți să meargă la Liceul Romano-Catolic. Copiii mei mijlocii au mers la o școală anglicană. Copiii mei cei mai mici au mers la o școală de stat. Cum de Anglia poate face asta fără agitație și noi nu putem? Am crezut că ne-am desprins de Anglia acum 250 de ani, pentru a deveni țara liberă. Ei bine, este clar că nu este cazul în ceea ce privește educația. Suntem cât se poate de departe de ceea ce este o țara liberă când vine vorba de educație.

Să nu credeți că secularismul principial, umanismul secular, care inspiră educația publică din America, nu este o religie. Să nu credeți asta pentru că ar fi o prostie. Este o religie! Este o religie foarte rea care a avut roade foarte rele. Religia este inevitabilă pentru ființele umane. Chiar și ateismul este o religie în sine, adesea fanatică, dacă putem trage vreo concluzie din sec. 20 și din toți oamenii care au fost uciși de atei fanatici. O singură dată rasa umană a fost suficient de nebună încât să încerce ateismul, pe care toate culturile anterioare îl știau ca fiind culmea nebuniei. Și totuși, umanismul secular este baza sistemului nostru educațional. Este timpul să punem capăt la asta.

Recent am ținut o prelegere, de fapt chiar aseară, despre Părintele Mărturisitor Gheorghe Calciu, care a suferit în închisorile românești sub comuniști timp de atât de mulți ani, 21 de ani, și apoi a venit în America și a petrecut ultimii 21 de ani ai vieții sale aici. Părintele Gheorghe a fost o persoană incredibilă. Fac o serie despre noi Sfinți și Părinți și el a fost foarte clar. După ce a fost hirotonit preot și preda limba și literatura franceză și teologia acolo, la seminarul din București, Părintele Gheorghe a ținut șapte predici numite Cele șapte omilii pentru tineri. Le-a ținut în miercurile consecutive ale Postului Mare. Și, ca rezultat al predicării sale, a fost pedepsit foarte grav, vă detaliez imediat, dar a fost foarte clar în predicile sale: marxismul, umanismul secular, este o religie, este o religie foarte rea cu roade foarte rele și fără o istorie bună, și oamenii care o îmbrățișează, iertați-mă, și-au pierdut mințile.

Dar el a fost foarte clar. A numit comunismul și marxismul o religie, o religie foarte rea și o filosofie a deznădejdii. La fel este și acest experiment secular care se desfășoară în SUA, în sfera educațională din 1963, când s-a interzis rugăciunea și s-a interzis Biblia din școlile noastre. Nebunie, absolută nebunie! Este timpul să punem capăt acelor lucruri. Părintele Gheorghe, după a patra predică, a fost interzis să vorbească în Biserică. Și atunci a ținut ultimele predici afară, în piață, și sute și sute de tineri au venit. Iar pentru ultimele predici, autoritățile ateiste au încuiat chiar porțile. Copiii, tinerii, studenții universitari au urcat pur și simplu peste porți.

Și apoi a fost amenințat cu moartea pentru că predica adevărul, despre iubirea lui Dumnezeu, despre Iisus, Mântuitorul lumii, și despre libertate și că suntem făcuți după chipul lui Dumnezeu, neputând fi vreodată împăcat cu ateismul. Când a fost amenințat cu moartea, răspunsul său a fost în duhul clasic martiric. A răspuns la amenințare anunțând o nouă serie de prelegeri care să înceapă după Paști. Noua serie: “Hristos în cultură”. Atunci a fost arestat și, pentru a doua oară, s-a întors în închisoare, căci deja petrecuse 16 ani în închisoare. Urma să stea încă 5 ani în închisoare, cred că din 1979 până în 1984, înainte să fie eliberat și să vină în America. De fapt, vicepreședintele George Bush a mers în România și a cerut eliberarea Părintelui Gheorghe. Părintele Gheorghe a fost eliberat, a venit în America și a petrecut ultimii ani, ultimii 21 de ani ai vieții sale, din 1985 până în 2006, slujind ca preot cu normă întreagă și predicând Evanghelia peste tot în America și în multe călătorii prin toată Europa.

Are dreptate! Ateismul este o religie urâtă, este religia oficială, fie că o recunoaștem sau nu, a sistemului de școli publice americane, care, în principiu, Îl interzice pe Dumnezeu, Biblia și rugăciunea. Să punem capăt acestei situații, vă rog! Suntem mai inteligenți și mai bine formați după 50 de ani de educație ateistă? Sunt copiii noștri mai maturi, mai educați sau mai sănătoși? Oricine care cunoaște statisticile noastre educaționale știe răspunsul: 100% NU! Aceasta a fost un experiment eșuat, putred de la început. Să punem capăt întronării umanismului secular în educația americană și să punem capăt azi. Vă rog, cineva, să deschidă un alt caz în alt stat, să ajungă la Curtea Supremă să pună judecătorii Curții Supreme capăt domniei ateismului în sistemul nostru educațional din această țară. Hristos a Înviat! Domnul să fie cu voi!

O Duminică binecuvântată întru Domnul, fraților și surorilor! Pe 17 noiembrie, zi în care îl comemorăm pe Sfântul Grigorie de la Tours… Începem acest nou curs la Școala Catehetică Sf. Ioan Gură de Aur… Acum disponibil pe magazinele Apple și Google Play.

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!