Războiul împotriva ta însuți – p. Iosia Trenham

Ascultați un frumos și foarte actual cuvânt duhovnicesc al părintelui Iosia Trenham care, plecând de la învățăturile a doi mari sfinți ai secolului XX, ne împărtășește adevărata învățătură ortodoxă despre război.

Vizionare plăcută!

Powered by RedCircle

Războiul împotriva ta însuți – p. Iosia Trenham

Salutare, dragilor, Dumnezeu să vă binecuvânteze. Mulțumesc că v-ați conectat.

Azi am pregătit o reflecție pentru zidirea voastră sufletească intitulată „Războiul împotriva ta însuți”. Aș putea să o numesc, cred, ”cel mai important sfat pentru noii convertiți”. Mă aflu în mijlocul unei serii a Școlii Catehetice Sf. Ioan Gură de Aur care se ține la noi din parohie în fiecare miercuri seara și care a debutat acum 27 de ani.

Sunt în mijlocul unei serii mai lungi pe această temă, pe care am intitulat-o ”Darul lui Dumnezeu pentru Apus: Viața și învățăturile Sf. Nicolae Velimirovici”, episcop de Ohrida, care a trudit aici în America în ultimii 10 ani ai vieții sale, din 1946 până în 1956, și a murit aici la Seminarul Sf. Tihon, al cărui rector a fost. A predicat și a predat la toate seminariile noastre în acel ultim deceniu. De asemenea, a călătorit constant între Europa și America între cele două războaie mondiale, trudind să lumineze Apusul pentru cauza păcii. Am ținut multe prelegeri despre viața sa, iar săptămâna aceasta a fost a 4-a, dedicată războiului, despre care acesta știa atât de multe deoarece trăise tragediile primului și al doilea război mondial. Acesta fusese trimis de Biserica Serbiei să vorbească în toate centrele majore din Europa de Vest și din America. A fost foarte bine primit în acele locuri și a avut atât de multe de spus. Ne-a lăsat o carte numită „Războiul și Biblia”, un text foarte valoros despre învățătura creștină privind războiul.

Această învățătură a sa este aceea pe care vreau să v-o împărtășesc acum, împreună cu niște cuvinte similare ale unui sfânt mai recent, Sf. Sofronie Athonitul de la Essex, care a trecut la Domnul la 11 iulie 1993; Sf. Nicolae Velimirovici a trecut la Domnul în 1956. Acești doi sfinți sunt daruri incredibile pentru noi, iar învățăturile lor valorează cât greutatea lor în aur, cum s-ar spune, iar din acest motiv Sf. Nicolae Velimirovici mai este numit și ”Noul Hrisostom”, Hrisostomul sârbesc, ”Hrisostom” însemnând ”Gură de Aur”. Cuvintele lui sunt atât de inspirate de Duhul Sfânt încât schimbă viața, cu adevărat schimbă viața.

Subiectul „Cel mai important război: războiul împotriva ta însuți”, este și cel mai important război pe care noii convertiți trebuie să-l învețe și să înceapă să se lupte și să se implice în el. Acest principiu al războiului interior se găsește peste tot Noului Testament. Domnul Dumnezeu a inspirat această învățătură. Ea apare în multe locuri. De pildă, în celebra Epistolă către Romani a Sf. Ap. Pavel, cap. 7, acesta scrie următoarele despre războiul interior: „Găsesc deci în mine, care voiesc să fac bine, legea că răul este legat de mine.” Și mă opresc aici. Nu este asta o sinteză a întregii noastre probleme, a fiecăruia dintre noi? Noi, cei care Îl iubim pe Hristos și, din cauza acestei iubiri, vrem să facem binele, și să-L bucurăm pe El, dar observăm totuși că răul este prezent în noi? Asta spune Sf. Pavel. Dacă Sf. Pavel, care și-a dedicat întreaga viață pentru Hristos, putea spune asta, cu cât mai mult ar trebui să o spunem noi, care suntem nimeni comparativ cu el? „Găsesc deci în mine, care voiesc să fac bine, legea că răul este legat de mine Că, după omul cel lăuntric, mă bucur de legea lui Dumnezeu; dar văd în mădularele mele o altă lege, luptându-se împotriva legii minţii mele şi făcându-mă rob legii păcatului, care este în mădularele mele.” Nu vă simțiți și voi așa uneori? Eu da, cu siguranță.

Sau ce spune de Sf. Iacov, fratele Domnului, în capitolul 4, versetul 1? „De unde vin războaiele şi de unde certurile dintre voi? Oare, nu de aici: din poftele voastre care se luptă în mădularele voastre?” Există un război în interiorul fiecăruia dintre noi, spune Scriptura. Și Sf. Petru, să auzim un cuvânt și de la el, din Epistola 1, cap. 2, versetul 11: „Iubiților, vă îndemn, ca pe niște străini și călători, să vă abțineți de la poftele trupești care se războiesc împotriva sufletului”. Aceasta este învățătura scripturistică despre marele război interior, cel mai important război pe care trebuie să-l câștigăm. Și această realitate, și îndreptarea a toate resursele inimii și minții voastre spre câștigarea acestui război, angajându-vă în el și câștigându-l, aceasta e cea mai mare realizare a vieții spirituale pe care, în special, noii convertiți trebuie s-o accepte, s-o obțină, s-o asimileze și s-o trăiască. Trebuie să trecem de la concentrarea pe dușmanii noștrii exteriori la concentrarea pe noi înșine, dușmanii noștrii fiind noi înșine, corpul nostru, propriile noastre patimi. Dușmanul este în interior. Să mutăm focalizarea de pe alții pe noi înșine. Nu ceilalți sunt problema noastră. Noi suntem cea mai mare problemă a noastră. Eu sunt cea mai mare problemă a mea. Trebuie să respingem externalizarea credinței, care e ceva foarte superficial, și în schimb să analizăm omul dinlăuntru, să ne analizăm inima, s-o curățim, s-o remodelăm cu harul lui Dumnezeu, să o crucificăm. Lasă-L pe Hristos să îți facă asta, supune-înima lui Hristos Dumnezeu, ori altfel ea te va trăda.

Să vă împărtășesc cuvântul care a inspirat această reflecție de la Sf. Nicolae [Velimirović]: ”Pentru ca un om să poată umbla acum pe calea plăcută lui Dumnezeu către El, acesta trebuie să ducă singurul război care este plăcut lui Dumnezeu. Toate celelalte războaie, fie ele necesare sau nu, sunt neplăcute Lui. Dar războiul care îi place lui Dumnezeu este războiul împotriva sinelui. Prin acest război, omul este eliberat din nămolul păcatului, care întunecă vederea scopului și a căii. Prin acest război voluntar, el se eliberează de povara poftelor trupești și de cele ale pământului, de povara sub care se clatină și cade când la stânga, când la dreapta căii. Oricine luptă împotriva lui însuși poate merge lin pe calea dreaptă spre adevăratul scop. Dacă nu luptă împotriva lor înșiși, trebuie să lupte împotriva lui Dumnezeu și împotriva altor oameni. Prin Evanghelia Sa, Domnul Hristos a învățat omenirea cum să ducă războiul împotriva lor înșiși, pentru ca prin acel război ei să devină blânzi, smeriți, cultivați, nobili, și chiar îndumnezeiți. Mântuitorul a adus pace omenirii și bunăvoință și rațiune, a descoperit scopul și a arătat calea, a numit mijloacele și a oferit ajutor constant tuturor. Mulți vor respinge aceste daruri divine, și de aceea vor fi bătuți cu nuiaua războiului – aici el vorbește de războiul fizic, desigur – și profețind aceste războaie, Iisus a plâns.”

Ce cuvânt! Ce cuvânt! Cel mai mare și mai important război pe care trebuie să-l ducem este războiul împotriva noastră înșine și nu cel extern. Dacă nu facem asta, dacă nu suntem implicați în această pocăință, atunci vom exterioriza conflictele noastre și vom lupta împotriva lui Dumnezeu și împotriva altor oameni.

Să adaug și un cuvânt similar de la Sf. Sofronie de la Essex, care a adormit în Domnul în iulie 1993. El dă acest sfat important celor proaspăt convertiți: ”Când cineva care nu este ortodox vine în Biserica Ortodoxă, trebuie să treacă prin topitoria pocăinței, a schimbării și regenerării întregii sale gândiri și viețuiri. Asta va lua mult timp. Pentru ca atitudinea pozitivă a acestuia față de Ortodoxie să devină o experiență a inimii sale, el trebuie să ducă o viață de asceză și răstignire timp de mulți ani sub îndrumarea unui părinte duhovnicesc experimentat. Aceasta este viața noastră normală.”

Auziți asta? Este un lucru să îmbrățișezi inițial Ortodoxia cu minte, să fii încântat de adevăr. Desigur, cine n-ar fi? Toată lumea. Dar trebuie să ne angajăm în topitoria pocăinței, a schimbării și a regenerării întregii noastre gândiri și viețuiri, spune el, și va dura mult timp ceea ce înseamnă că trebuie să rămânem atașați de pocăință până la ultima suflare. Nu doar în timpul catehizării, nu doar câteva luni după botez. Nu, nu, nu. ”O topitorie a pocăinței, a schimbării și regenerării, care schimbă întreaga noastră gândire și viețuire. Asta va dura mult timp. Și pentru ca atitudinea pozitivă a cuiva față de ortodoxie să devină o experiență a inimii sale – trecând de la minte la inimă, la sinele profund, la adevăratul ”eu”, devenind un adevărat creștin – el trebuie să ducă o viață de asceză și răstignire timp de mulți ani sub îndrumarea unui părinte duhovnicesc experimentat. Altfel, vechiul ”eu” va rămâne, având ca rezultat necredința, iar înclinația de a reveni la vechea viață va apărea des. Convertirea nu este o experiență singulară, nici o decizie intelectuală. Adevărata convertire la Hristos este ceva continuu. Fie ca Dumnezeu să aibă milă de noi și să ne îndrume mereu pe calea spre împărtășirea cu El, indiferent cât de departe ne aflăm de calea Sa.”

Ce cuvânt frumos! Aceasta este calea. Aceasta este calea ortodoxă. Acesta este singurul război binecuvântat, cel mai important război: lupta împotriva propriului sine. Aceasta este calea pentru a ne asigura de împărăția lui Dumnezeu, pentru a deveni cu adevărat ai lui Hristos. Fie ca Domnul să ne binecuvânteze pe toți să rămânem, cum spun tinerii de azi, „fixați”, să rămânem fixați pe pocăința noastră. Amintește-ți că inima ta este cea mai importantă afacere a ta. Dumnezeu să fie cu voi!

Lecturi Teologice Dorești să afli adevărul într-o lume plină de zgomot? Descarcă aplicația ”Patristic Nectar”, care-ți prezintă înțelepciunea patristică a Ortodoxiei. De ești acasă, sau la plimbare, sau în mașină, ai acces instant la sute de ore de predici puternice, vieți ale sfinților, prelegeri, conferințe și podcast-uri, toate în legătură cu credința ortodoxă. Noutățile sunt adăugate săptămânal, totul fiind complet gratuit. Alătură-te miilor de oameni care cresc în credință în fiecare zi. Aplicația PatristicNectar este complet gratuită datorită susținătorilor generoși. Descarc-o acum și ia în considerare să ne ajuți să hrănim și pe alții cu învățăturile dulci ale Sfinților Părinți.

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!