Sunt acceptabile icoanele create cu inteligența artificială? – p. Paul Truebenbach

Urmăriți un foarte bun cuvânt al părintelui Paul Truebenbach care răspunde unor importante întrebări legate de folosirea inteligenței artificiale în Biserică.

Vizionare plăcută!

Powered by RedCircle

Sunt acceptabile icoanele create cu inteligența artificială? – p. Paul Truebenbach

În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin.

Dragii mei, vedeți după titlu că acest video are un subiect fierbinte. Există o mulțime de întrebări legate de tehnologie care apar în zilele noastre, întrebări care, în esență, rămân fără răspuns pentru creștinii ortodocși. Lucruri cu care sfinții din trecut nu au avut niciodată de-a face, și prin urmare pot prezenta provocări semnificative în modul în care le abordăm. Cu adevărat suntem într-un stadiu în care trebuie să facem rugăciune multă, cu pace, liniște și încredere în Hristos, învățând cum să le facem față.

Există și alte întrebări legate de tehnologie care nu sunt atât de dificile. Cred că aceasta este una dintre ele: “Putem folosi inteligența artificială (IA) pentru a crea icoane?” Răspunsul este un categoric NU. Absolut nu. Trebuie să înțelegem că, atunci când avem de-a face cu IA nu ne confruntăm cu un creator de idei logice ce vin ca rezultat al întrebărilor noastre. Nu e o sursă creativă. Întotdeauna sunt algoritmi implicați, iar acei algoritmi sunt creați de oameni. Întotdeauna sunt oameni în spatele acestor lucruri, despre care pot să declar fărăr ezitare că, în mare parte, nu împărtășesc valorile creștine ortodoxe.

Dar indiferent de asta, iconografia însăși este un rod al rugăciunii. Este rodul unui nous curățit și a unei inimi curate. Iar inteligența artificială nu are deloc nous și nu implică în nici un fel inima. Și tocmai de aceea, IA nu poate fi folosită pentru crearea de icoane. Aceasta este o întrebare pe care am primit-o tot mai des în ultimele luni. Dacă poate fi folosit IA-ul pentru a crea sau modifica imagini astfel încât să se poate crea icoane așa cum credem noi că ar trebui să fie? Sunt multe probleme cu asta. Prima este cea pe care tocmai am menționat-o, că IA-ul nu are nici inimă, nici nous, și prin urmare acestea nu sunt rodul rugăciunii. Este pur și simplu un produs al încercării de a imita iconografia adevărată. Iar asta în sine este o problemă. Iconografia ar trebui să izvorască din rugăciune și din viața duhovnicească. În afară de asta, cred că există și un pericol.

Există un pericol ascuns în spatele acestui lucru, în sensul că suntem cumva, dintr-un motiv oarecare, nemulțumiți de tradiția iconografiei și a imnografiei, transmisă nouă, ca și cum ar fi nevoie să creăm întotdeauna ceva ca rod al propriei noastre imaginații. Asta în sine este problematic pentru viața duhovnicească ortodoxă. Și asta cred că este, din nou, pericolul ascuns din spatele acestei întrebări.

Am constatat că mulți oameni par să creadă că trebuie să aibă un rol creativ în ceea ce privește propria lor viață duhovnicească, ceea ce desigur nu este conform cu tradiția ortodoxă, unde ne însușim din preaplinul transmis nouă. Aceasta este promisiunea lui Hristos privind existența Duhului Sfânt în Biserică. El va trimite Duhul Sfânt să ne călăuzească în plenitudinea adevărului. Deci, din cauza asta, trebuie să învățăm să folosim ceea ce Duhul Sfânt ne-a învățat și a păzit întru noi, nu doar ca să fim mulțumiți cu asta, ci să învățăm că, în timp, dacă suntem nemulțumiți de asta, nu omul duhovnicesc este cel care e nemulțumit, ci egoul nostru. Egoul are nevoie de un rol creativ în asta, are nevoie de o mână creatoare și crede că ce ni s-a dat nu e suficient. Desigur, a fost suficient pentru toți sfinții din spatele meu și toți sfinții Bisericii, dar nu este suficient pentru noi. Și prin urmare, avem nevoie de un fel de manipulare a vieții duhovnicești pentru a crea imagini și idei care nu au existat niciodată înainte.

Mulți oameni au venit la mine și mi-au spus: “Am avut această idee pentru o icoană. Pot folosi IA pentru a o crea?” Ei bine, nu în ambele cazuri. Doar pentru că ai avut o idee pentru o icoană nu înseamnă că ar trebui creată. Asta în sine este o problemă. Dar IA-ul în sine nu ar trebui folosit în zona asta. “Are IA-ul vreun loc în iconografie?” Asta este una dintre acele întrebări mai complexe fără răspuns.

Singura excepție pe care am făcut-o atunci când oamenii m-au întrebat despre IA în iconografie este: “Pot folosi IA-ul pentru a modifica o imagine distorsionată, sau o imagine care are pe undeva umbre, sau ceva, pentru a o curăța?” Referitor la această această întrebare, ceea ce încercăm să facem este să găsim o imagine care reprezintă mai bine icoana respectivă, în forma în care aceasta a fost pictată la început. Acum, este un loc pentru asta? Poate că da. O să spun poate, pentru că, din nou, aceasta este o întrebare care cred că necesită mult discernământ. Iar realitatea este că aceasta este o zonă în care trebuie să fim precauți pentru că mergem pe o pantă alunecoasă. Cât de departe putem mergem cu asta? Deci cred că dacă cineva va face asta, ar trebui să o facă în circumstanțe clare. Ar trebui să existe o necesitate specifică pentru asta, și nu numai din curiozitate. Și ar trebui făcută cu binecuvântare.

Și ca preot, vă spun că, chiar și în asta, am fost foarte precaut cu oamenii. Am încercat să o fac doar ca să văd cât de precis este IA-ul în a face asta. Și am descoperit că de fapt, în curățarea anumitor aspecte ale imaginii, a ajuns să distorsioneze altele. Și s-a dovedit că nu este un ajutor atât de mare. Singura excepție pe care am făcut-o este că am utilizat o aplicație care este specială pentru curățarea pozelor vechi sau imaginilor șterse. Am descoperit că în ce privește figurile oamenilor nu face o treabă foarte bună. Are mari probleme cu reproducerea bărbilor, ceea ce evident creează o problemă când vine vorba de părinții ortodocși și sfinții. Deci nu o folosesc pentru asta.

Totuși, am descoperit că în cazul icoanelor, în care rezoluția nu este suficient de mare, trecerea prin acel filtru face adesea imaginea mult mai clară și o readuce în starea în care a fost pictată inițial. Am folosit asta probabil de zece ori pentru a curăți imagini, chiar și poze, pe care eu însumi le-am făcut. Poate am găsit o frescă pe un perete a unui sfânt pe care îl iubesc cu adevărat. Mi-a placut acea imagine și i-am făcut o poză și-mi zic: ”oh, iluminarea nu e prea bună.” O trec prin filtru și se potrivește cu ce am văzut eu de fapt. Da. Dar chiar și acolo, cred că avem nevoie de multă precauție. Trebuie să fim foarte precauți cu asta. Și din nou, acea întrebare de bază, pe care trebuie să ne-o punem: ”oare nu sunt acestea doar dorințe și curiozități simple pe care le am și care nu trebuie satisfăcute tot timpul?”

Aceasta este una dintre problemele cu tehnologia astăzi. Credem că fiecare curiozitate pe care o avem tebuie să ne-o satisfacem imediat. Uneori fac și eu asta. Mă uit la un film și zic: “Vai, de unde e actorul ăsta? Este cine cred eu că e?” Merg imediat pe IMDB. Și îmi zic: ”Întregul scop al vizionării acestui film este experiența poveștii și a personajelor, sperând că sunt niște mesaje inteligente deosebite în spatele lor, iar eu sunt distras de la asta pentru o simplă curiozitate.” Și trebuie să învățăm să renunțăm la unele dintre aceste lucruri. Acum, întorcându-ne la problema IA-ului și a iconografiei. Din nou, răspunsul meu la întrebarea dacă IA ar trebui folosită pentru a crea icoane este un absolut NU. Absolut și categoric NU. Absolut nu ar trebui să fie folosită.

Primesc întrebări similare: “Ar trebui folosită IA pentru a crea acatiste, sau canoane, către sfinți pentru care nu le avem în engleză?” Și din nou, răspunsul meu este absolut NU. Nu contează cât de mult se modelează IA pe acatistele și canoanele existente. Nu contează cât de mult se modelează după rugăciunile ortodoxe. Rugăciunile sunt un produs, din nou, al unei vieți spirituale vii și active, pe care inteligența artificială nu o poate avea, și nu o are. IA-ul pur și simplu nu poate face asta. Poate încerca să o copieze, dar nu poate face asta cu adevărat. Rugăciunile Bisericii sunt scrise în mare parte de sfinți, de cei care și-au curățit inimile și și-au unit mintea cu inima, și au avut rugăciune neîncetată. Și astfel, Duhul Sfânt a venit, i-a luminat, și i-a inspirat.

Acum, asta nu este adevărat pentru orice acatist sau canon scris vreodată, dar în timp s-a instituit o acceptare generală a Bisericii pentru anumite acatiste. De fapt, am văzut asta întâmplându-se: un acatist a fost creat de nu știu cine dar, în timp, un altul a fost creat și l-a înlocuit pe cel original, iar cel original a fost cumva pierdut, nu l-ai mai putut găsi. Și cred că asta se datorează, probabil, Duhului Sfânt, deoarece celui original i-a lipsit ceva Nu era ceva în regulă cu el. Nu toți avem această abilitate să scriem pur și simplu rugăciuni și imne care să devină parte a conștiinței Bisericii. Mai degrabă, acesta este un proces ghidat de Duhul Sfânt.

Un exemplu în acest sens este pentru unul dintre sfinții mei preferați: Sf. Simeon cel Nebun pentru Hristos. Unul dintre copii mei poartă numele lui. Am și o icoană frumoasă cu el pictată manual. Ei bine, din câte am văzut, nu există un acatist al său. Aș vrea eu să compun unul în timp, dar dacă fac asta, va fi cu multă rugăciune, și cu binecuvântarea ierarhului meu, care va trebui să-l citească și să-l aprobe. Altfel nu este binevenit nici pentru o distribuire publică, dar nici chiar pentru uz personal. Nu înseamnă că nu putem să ne rugăm cu cuvintele noastre, dar trebuie să fim precauți cu asta, mai ales când vine vorba de a scrie imne și slujbe pentru Biserică. IA-ul pur și simplu nu poate face asta și nu ar trebui folosit niciodată în acest scop. Pur și simplu nu ar trebui.

Cel mai mult am folosit IA-ul pentru ajutor în traducerea anumitor lucrări. Soția mea și cu mine traducem în prezent viețile unor sfinți români și am folosit IA să clarifice unele aspecte și să ofere sugestii pentru unele părți de traducere de care nu eram siguri. Și în multe cazuri IA-ul a fost util, dar în multe alte cazuri l-am găsit complet greșit și nu l-am folosit deloc. L-am respins pur și simplu. Deci toate astea trebuie făcute cu multă grijă și discernământ. Toate acestea trebuie făcute cu multă trezvie. Și ne lipsește enorm de mult trezvia în viața duhovnicească în zilele noastre. Avem nevoie de trezvie. Trebuie să facem un pas înapoi și să chibzuim prin rugăciune la aceste lucruri și să ne asigurăm că le facem în conformitate cu Tradiția care ne-a fost transmisă.

IA este în mod evident ceva cu care Biserica nu a avut de-a face înainte. Nu spun că nu este absolut de niciun folos dar când vine vorba efectiv de creație de imne, de imagini și icoane, răspunsul este, în opinia mea, absolut NU. Absolut nu. Nu putem deconecta aceste lucruri ale Bisericii – imnele, icoanele- de viața în rugăciune. Aceste lucruri nu pot deveni impersonale. Apoi sunt aceste lucruri nebunești ale unor oameni care se întreabă: “Pot să mă spovedesc la inteligența artificială?” Desigur că NU. IA-ul nu poate fi hirotonit. IA-ul nu este o persoană. Nu este o persoană. Și trebuie să încetăm să o tratăm ca atare.

Sunt oameni care suferă de fapt de o mare boală psihologică astăzi, care tratează IA ca pe o persoană. O tratează ca pe o iubită, sau un iubit, sau un soț, sau soție, sau altceva. Am avut de fapt oameni care au venit la mine și mi-au spus: ”Am avut o întrebare, dar am întrebat IA-ul și m-a lămurit.” Pentru mine, lucrul acesta, în sine, este problematic. Nu mergeți la IA. Răspunsurile bune vin dintr-o legătură personală.

Avem chiar această precauție, apropo, când citim scrierile sfinților. Am citit recent niște scrieri ale Sfântului Paisie. Și am constatat că răspunsurile pe care le dădea erau specifice persoanei care pusese întrebarea. Și m-am întrebat: ”Oare, dacă știa că aceste răspunsuri vor ajunge la marele public – pentru că acestea erau înregistrate și apoi transcrise – ar fi răspuns în același fel? Și mă întreb serios asta, pentru că avem nevoie de acele legături personale. Să treci prin viață și să nu ai un răspuns pentru fiecare curiozitate pe care o ai nu este un lucru atât de rău. Nu este un lucru atât de rău și ar trebui să acceptăm mai mult faptul că nu trebuie să știm totul. Mai degrabă, ia ce știi și aplică în viața ta. Și dacă Dumnezeu dorește ca tu să găsești răspunsul la acele întrebări mai târziu, El ți le va descoperi. Și vor exista căi potrivite de a găsi acele răspunsuri.

Dar vă spun, nu oricine vine la mine cu o întrebare primește un răspuns direct. Uneori le spun pur și simplu – și asta dacă nu știu răspunsul – le spun pur și simplu: “Nu știu.” Dar dacă știu răspunsul, uneori le spun: ”Știi ceva? Aceasta nu este cu adevărat problema pe care trebuie să te concentrezi acum.” Aceasta este mai degrabă o distragere de la realitatea vieții duhovnicești. Și pe măsură ce vei trăi adâncurile adevăratei vieți duhovnicești, vei vedea că aceste lucruri devin mai puțin importante.” Deci nu trebuie să accesăm IA-ul pentru toate întrebările noastre.

Nu trebuie să întrebăm IA-ul despre toate curiozitățile noastre, și nu trebuie să utilizăm IA-ul pentru împlinirea dorințele noastre creative. Cred că avem o problemă mai profundă aici și trebuie să avem multă prudență aici. Voi spune destul de direct și fără ezitare aici: “Cred că IA, oricât de multe beneficii am putea obține de la ea, a adus mult mai multă influență demonică asupra societății noastre, și mai ales atunci când vine vorba de multe din problemle discutate aici.

Deci stați departe de IA când vine vorba de aceste chestiuni cum ar fi crearea de rugăciuni și slujbe, sau icoane. Pur și simplu stați departe de IA. Acesta este sfatul meu. Pot exista preoți care nu sunt de acord cu mine în privința asta. Cred că aceasta este o zonă în care ar fi foarte greu să-mi schimb părerea. Ar fi foarte, foarte dificil. Pur și simplu nu cred că IA-ul are vreun loc în aceste domenii. Și lăsați deoparte unele dintre aceste curiozități. Mergeți și puneți în aplicare ce știți. Trăiți ce ați învățat, și până la urmă veți descoperi nu doar că este suficient, ci de fapt că există o bogăție imensă de lucruri deja disponibile pentru noi.

Nu ducem lipsă de nimic, și putem trăi o viață de o mie de ani și niciodată să nu ne fie de ajuns. Ce avem cu adevărat nevoie este o viață spirituală mai simplă, cu trezvie. Pur și simplu să căutăm să ne conectăm cu Hristos și cu Maica Domnului. IA-ul nu este necesar pentru asta. Și cred că, de fap, IA-ul este un obstacol pentru asta. Deci fiți precauți. Și în acest caz, aș spune de fapt, pur și simplu, să ridicați un zid și spuneți: absolut fără IA când vine vorba de aceste probleme.

Mă rog ca această reflecție să fi fost benefică pentru voi, și, în vorbele unui mare Sfânt al României, Sf. Cleopa de la Sihăstria, “Mânca-v-ar raiul”. Amin.

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!