Părintele Panaghiotis Papagheorghiou: Ne mântuim numai prin credință?

Vizionați pe părintele Panaghiotis Papagheorghiou, doctor în teologie care ne explică despre relația dintre credință și fapte combătând idea greșită pe care o au anumite denominațiuni – aceea că suntem mântuiți numai prin credință.

Această greșeală provine din faptul că denominațiunile respective nu respectă tradiția Bisericii și, din această cauză, nu beneficiază de efectul terapeutic al Acesteia.

Părintele Panaghiotis Papagheorghiou: Date biografice

Părintele Panaghiotis Papagheorghiou este CEO și consultant teologic pentru Trisagion Films. S-a născut în Cipru. Și-a făcut studiile gimnaziale la Școala Engleză din Nicosia. După serviciul militar a plecat în SUA, unde a studiat ingineria chimică în New York, la City College. A obținut diploma de licență în inginerie cum laude. Apoi și-a continuat studiile pe o bursă de cercetare universitară la Universitatea Notre Dame, unde și-a finalizat masteratul în inginerie chimică.‎

‎S-a alăturat Școlii Teologie Ortodoxe „Sfânta Cruce” din Boston în august 1984 pentru a urma studii teologice, de unde a absolvit trei ani mai târziu cu diploma de Master of Divinity cu Înaltă Distincție.‎‎A obținut titlul de doctor în februarie 1995 cu specializarea în istoria și teologia Bisericii Creștine Timpurii.‎‎ Titlul tezei sale a fost “O analiză teologică a temelor selectate în omiliile Sfântului Ioan Gură de Aur din Epistola Sfântului Pavel către romani”.‎

‎Părintele Panaghiotis Papagheorghiou a fost hirotonit diacon în Astoria, New York, la 24 aprilie 1988 și presbiter (preot) o lună mai târziu (22 mai 1988) în Orange, New Jersey. A slujit ca preot cu fracțiune de normă în diferite parohii ortodoxe din zona Metropolitană Washington, în timp ce și-a finalizat teza de doctorat. Din aprilie 1989 până în decembrie 1993 a slujit într-o parohie de misiune (pe care a ajutat-o să se înființeze) în Fredericksburg, Virginia.‎

‎S-a mutat în Cipru în decembrie 1993, unde a slujit parohia Ayia Napa până în iulie 2001, când s-a întors în SUA și a preluat Parohia Sf. Gheorghe din New Port Richey, Florida (la 1 august 2001). În august 2006, el și familia sa s-au mutat la Marietta, unde în prezent slujește ca protopop al Bisericii Ortodoxe „Schimbarea la față” din Marietta.‎

‎Este căsătorit cu Presbitera Catherine. Au doi copii, un fiu (Stratis) și o fiică (Olympia).‎

Afiliații

‎Părintele Panaghiotis este membru al Asociației Internaționale pentru Studii Patristice, al Societății Teologice Ortodoxe din America și al Societății Patristice Nord-Americane. Își continuă cercetările în perioada creștină timpurie și a publicat mai multe articole în reviste teologice internaționale. A prezentat lucrări de cercetare la Conferințele Internaționale de Studii Patristice de la Universitatea Oxford (1991, 1995 și 1999) și la alte Conferințe Patristice.

Vizionare plăcută! (transcriptul este după video)

Ne mântuim numai prin credință?

Credință și fapte

Credința fără fapte este moartă? așa cum se menționează în Iac. 2:14-23 sau este un dar de la Dumnezeu?…și nu ca urmare a faptelor așa cum este în Efeseni 2:8-9?

Da, credință și fapte, asta e o problemă care a fost practic creată atunci când Martin Luther, în timpul Reformei …

Ei bine, a început Reforma obiectând cerința Bisericii Catolice de la acea vreme – ca oamenii să aibă indulgențe și să plătească bani și faptele lor să fie parte a mântuirii lor. Plata banilor ca să ai păcatele iertate și astfel de lucruri, a fost parte din proces.

Și, desigur, Luther avea dreptate că nu exista așa ceva, că nu putea fi susținut de tradiția creștină și de Scripturi.

Dar el a mers prea departe în unele moduri, ca să respingă lucrările; a folosit scripturile pentru asta.

Dar scripturile erau despre lucrări așa cum a înțeles el, sau a fost ceva diferit? Și acolo cred că trebuie să ne concentrăm.

Credința conduce la fapte bune

Și iată ce aș spune că, în Biserica Răsăriteană, în Biserica Ortodoxă, nu a existat niciodată o dihotomie între credință și fapte, deoarece credința produce fapte, fapte bune. Și lucrările bune pot fi reflexul acelei credințe pe care o avem, astfel încât să nu respingem una față de cealaltă și nu ne concentrăm pe una față de cealaltă. Cele două merg împreună și am avut asta tot timpul.

Acum, ce s-a întâmplat cu Luther, e că el vorbește despre el, respinge conceptul de lucrări bazat pe ceea ce a spus Sfântul Pavel și apoi se concentrează doar pe credință și pe Sola Fide = „credința singură”. Este cu adevărat ceea ce accentuează Luther.

Sola Fide este ceea ce oamenii zic astăzi pentru a disputa faptele.

Deci, el se bazează pe versetul „căci prin har ați fost mântuiți prin credință și nu prin voi înșivă și este un dar al lui Dumnezeu”, ce e din Efeseni 2:8 … „nu de fapte ca nu cumva să se laude cineva ,” acesta este Efeseni 2:9. Și sunt de fapt de acord cu el și cred că părinții ortodocși, părinții din est și Biserica Ortodoxă sunt încă de acord cu asta. Că nu am face nimic din ceea ce ne-ar mântui, ci credința în Hristos.

Credința noastră este Hristocentrică

Deci credința noastră este Hristocentrică, se bazează pe Hristos și asta ne salvează. Dar asta nu înseamnă că nu ar trebui să facem nicio lucrare, deoarece, în același timp, Hristos, în parabola Judecății de Apoi, zice: „mi-a fost foame și nu m-ai hrănit, mi-a fost sete și nu mi-ai dat apă, am fost în închisoare, nu ai venit să mă vizitezi, eram dezbrăcat și nu m-ai  îmbrăcat.

Ei bine, acestea sunt fapte și el bazează mântuirea doar pe fapte, în acest caz, dacă privești independent.

Deci, cineva poate lua parabola și spune, uite, că vorbește doar de fapte, fapte bune, așa că faptele bune te vor ajuta să fii în Împărăția lui Dumnezeu. Chiar așa?

Nu chiar. Credința în Hristos e cea care produce fapte bune care ne vor mântui, care ne aduce la mântuire.

Epistola Sfântului Iacob

Deci, cred că asta se reflectă în Sfântul Iacov, în Epistola Sfântului Iacob, în cap. 2 versetele 14-22 unde, în esență vorbește despre credință echilibrată prin fapte.

Și chiar oferă o descriere bună a modului în care ar trebui să ne uităm la asta. Și, din păcate, Martin Luther a fost cel care a văzut acest lucru, pentru că era atât de concentrat doar pe credință, că de fapt a vrut să arunce cartea lui Iacov și să o scoată din Noul Testament, deoarece lucra împotriva învățăturii sale.

Desigur, el nu a făcut asta în cele din urmă. și Asta este o indicație a cât de departe a mers Luther și trebuie să fim atenți să nu fim unilaterali. Există un echilibru și nu există dihotomie între credință și fapte.

Credința prin ea însăși, fără fapte, este moartă

Deci, la ce folosește, frații mei, dacă cineva spune că are credință, dar nu are fapte bune?

Poate credința să-l salveze dacă un frate sau o soră este gol și lipsit de mâncare zilnică și unul dintre voi le spune să plece în pace să fie încălziți și sătui, dar tu nu le dai lucrurile de care are nevoie trupul, ce folos? La ce folos vouă și la ce folos lor?

Îți poți revendica credința, dar ai lăsat persoana goală și flămândă.

Este ceea ce Domnul îți cere să faci?

Astfel, și credința prin ea însăși, dacă nu are fapte, este moartă. Credința prin ea însăși, dacă nu are fapte, este moartă.

Dar cineva va spune că ai credință și eu am fapte, arată-mi credința ta fără lucrările tale și eu îți arăt credința mea prin faptele mele.

Și demonii cred în Dumnezeu

Crezi că există un singur Dumnezeu și bine faci. Chiar și demonii cred și tremură. Deci demonii au credință și tremură în fața lui Dumnezeu, dar sunt mântuiți? Deci, demonii știu cine este Dumnezeu, ei știu mai bine decât noi și cred în El, cred în El ca Dumnezeu pentru că ei, știi, vreau să spun că sunt sub El și tremură în fața Lui mai mult decât ființele umane. Dar sunt mântuiți?

Aceasta este întrebarea, dar știi, vrei să știi, oh, omule prost, că credința fără fapte este moartă?

Exemplul lui Avraam

Vă dau un exemplu, spune Sfântul Iacob, și el dă exemplul lui Avraam. Nu era oare Avraam Tatăl nostru îndreptățit prin fapte când l-a oferit pe fiul său Isaac pe altar? Ok, acesta a fost testul suprem al credinței sale. Deci, vedeți că Credința lucra împreună cu faptele sale și prin fapte credința s-a desăvârșit. Credința a fost dovedită în Avraam prin ascultarea față de Dumnezeu, într-un mod că era dispus să-și sacrifice Fiul la porunca lui Dumnezeu.

Astfel, mă voi întoarce și voi spune că dezbaterea despre credință și fapte este o abatere de la locul în care ar trebui să fim, deoarece nu există dihotomie între credință și fapte și credința fără fapte este moartă și faptele fără credință nu au efect asupra noastră.

Credința în Hristos produce fapte bune în noi

Deci, Hristos este centrul. Credința noastră în Hristos este cea mai importantă și credința în Hristos va produce fapte bune în noi.

Acum, vorbim simplu de credință și fapte.

În alt caz, el vorbește despre cerințele Vechiului Testament sau de cerințele legii evreiești ale lucrărilor și Sfântul Pavel spune că am trecut dincolo de cerințele faptelor Legii Vechiului Testament pentru a îndeplini Legea.

Poruncile: expresia credinței în Dumnezeu

Și acesta poate fi un alt mod de a privi ce a fost asta. Dar poruncile sunt încă acolo și poruncile sunt despre fapte bune.

Cele Zece Porunci. Este credința în Dumnezeu, să cinstești părinții tăi, să nu furi, să nu desfrânezi, să nu minți, să nu râvnești lucrurile sau soțiile altora sau orice au. Acestea înseamnă și fapte bune și încă ne menținem asta chiar și ca creștini. Nu am renunțat nicicând la ele.

Deci poruncile sunt o expresie a credinței noastre în Dumnezeu atunci când ne-am predat Lui și Îl ascultăm și le facem.

Deci, există mai multe moduri de a privi această combinație de credință și fapte și cele două aparțin împreună și cele două sunt dependente una de cealaltă și una nu poate fi fără cealaltă.

traducerea: www.chilieAthonita.ro

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!