Fericirile sunt răspunsul lui Hristos către lume – Părintele Varnava Iancu

‎Fericirile lui Hristos sunt un exemplu destul de complet al tipului de om care experimentează împărăția Cerurilor. Cei care prin viața lor sunt cu adevărat bucuroși și, prin bucuria lor, într-adevăr, se apropie de Dumnezeu. Ele sunt un memento pentru care Hristos a venit în lume. Nu pentru cei “drepți”, ci pentru cei “săraci cu duhul”, nu pentru fanatici, ci pentru cei “blânzi”. ‎

‎Fericirile pentru omul modern sunt dincolo de limitele rațiunii. Contribuția deplină a omului la semenii săi, devotamentul deplin față de ei și față de Domnul, este dincolo de logica modernă. Este dincolo de logica noastră ca neprihănirea omului să vină de la Domnul și evanghelia Sa și de la cuvintele apostolilor Săi, dar nu dincolo de capacitățile noastre, deoarece totul (chiar și cele care par iraționale) devin posibile în biserica lui Hristos. ‎

Vizionare plăcută! (după clip aveți podcastul și transcriptul)

Powered by RedCircle

„Fericirile” sunt un semn, o lege fundamentală a vieții creștine. Sunt rezumatul modului în care creștinul își poate trăi toată viața duhovnicească.

Ce să facă? Nu ca să devină un copilaș bun al școlii de catehism. Ci ca să trăiască starea de fericire a lui Dumnezeu, să trăiască acea fericire pe care Dumnezeu o dăruiește.

Ați văzut că Dumnezeu este Dumnezeul bucuriei, al luminii, al fericirii. Astăzi Îl nedreptățim și Îl rănim pe Dumnezeu atunci când Îl prezentăm ca pe un Dumnezeu asupritor, tiran, Care ne controlează, Care e uneltitor împotriva bucuriei noastre. Trebuie să accentuăm lucrul acesta: Dumnezeu este Dumnezeul fericirii veșnice, al fericirii, înălțării, al bucuriei, al luminii!

Drumul spre aceasta sunt fericirile, care sunt trepte: smerenia, blândețea, milostenia, pacea. Fericirile ne arată cum să ajungem acolo. Sunt un indicator care ne spune: „Îl vrei pe Dumnezeu? Vrei fericirea lui Dumnezeu? Vrei viața cea adevărată? Ceea de care ai nevoie în mod real? Doar că poate nu ai priceput acest lucru?” Vei urma aceste indicatoare, care te vor duce pe acest drum. Fericirile reprezintă aceste indicatoare.

Trebuie să o trăiești pe fiecare. Să luăm milostenia – după cum ați spus. Să o experiez chiar în familia mea. Să fiu milostiv cu soțul, cu soția mea. Să devin îngăduitor, iertător. Am uitat aceste cuvinte: îngăduință, iertare. Asta înseamnă milostenie. Nu e doar ajutorul material, ci și sprijinul duhovnicesc. Să fiu iertător și înțelegător, să-l ajut la nevoie, să-i slujesc. Să-i preiau îndatoririle, ca celălalt să se odihnească.

Prin urmare, aceste îndrumări nu au fost date întâmplător de Hristos. Nu se adresează doar monahilor, ci fiecărui om. La măsura posibilităților sale și a modului de viață, e cu putință să trăiască această viață – fiecare acolo unde se află. Am amintit de milostenie. Iată o modalitate! Cineva nu are bani, dar are la îndemână acest fel de a face milostenie.

Să vorbim despre blândețe. Atunci când celălalt ți se face pricină de mânie, tu să-l supui prin blândețe. Nu sufocându-l, ci încercând să găsești motive să nu-i fii dușmănos și să-l critici. Și ceea ce vei afla atunci, te va face să te înțelegi pe sine însuți. Astfel înaintăm!

Evanghelia este busola

Evanghelia este busola; problema e cum o tâlcuiești lumii, cum faci să o priceapă. Trebuie să vorbești pe înțelesul celuilalt. Ce a făcut Hristos? Hristos a făcut un pogorământ, S-a făcut om.

S-a făcut ceea ce suntem noi, a vorbit cu cuvintele noastre, a folosit modul nostru de înțelegere, ne-a înțeles nevoile, ca să ne poată ridica.

În primul rând, este foarte important pentru Biserică să exprime și să explice oamenilor – în special tinerilor – , faptul că Dumnezeu este bucurie, că Dumnezeu este Lumină. Biserica nu este demodată, nici Dumnezeu nu e asupritor. Poate că modul în care noi Îl arătăm lumii este învechit și arătăm un Dumnezeu falsificat, în locul Dumnezeului Celui adevărat.

Întâi de toate, să ne pocăim noi, cei din Biserică, să ne revenim în sine. Să ne reînnoim duhovnicește, ca să-L putem dărui lumii pe adevăratul Hristos, astfel încât omul să priceapă  și să fie atras de Hristos. Suntem responsabili de faptul că oamenii nu se simt atrași de Hristos.

Poate că pastorația noastră e greșită, și modul în care o facem. Pentru că există sfinți – să-l luăm ca exemplu pe Sfântul Porfirie, da? Nu spunea de aceeași Evanghelie? Chiar mai bine decât noi!

Însă el îi entuziasma pe tinerii lumești. De ce? De ce?

Mergeau la el cei cu părul lung, cu cercei și el îi însuflețea. Acest lucru arată că nu avem iubirea lui Hristos înlăuntrul nostru și nu ne doare inima pentru oameni. Ceea ce aude tânărul, nu este ceeea ce îi spunem, ci CUM îi spunem. Nu aude ce îi spunem, ci cine suntem noi, cei de lângă el, ce iese din inima noastră.

Știți, atunci când vorbim cu cineva, aude foarte puțin cuvintele noastre, absoarbe mai mult duhul nostru, felul nostru de a fi, energia pe care o transmitem. Asta aude. Prin urmare, poate că energia

oamenilor Bisericii nu transmite ceva ce l-ar elibera pe om, l-ar insufla să vină aproape de Hristos.

Și ne consumăm în a spune că „asta e învechit sau nu”. Nu cred că aceasta este problema.

Dacă arătăm o inimă care împreună-pătimește, care simte, care suferă împreună cu celălalt, care-l iubește va primi orice i-am spune. Probabil că aceasta e problema noastră și nu modul [de exprimare] – după cum ați spus.

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!