Reîncarnare sau înviere? – părintele Teologos
3 mai 2022
Fericirile sunt răspunsul lui Hristos către lume – Părintele Varnava Iancu
4 mai 2022
Cu puțin timp în urmă, Sfântul Sinod a Patriarhiei Ecumenice a trecut în Calendarul său un nou Sfânt: Cuviosul Evmenie Saridakis. Mai jos aveți două videoclipuri: în primul îl vedeți pe însuși sfântul în diferite ipostase (nu l-am tradus pentru că sunt doar secvențe din slujbe). Clipul este filmat la Paraclisul Sfinților Doctori fără de Arginți de la Spitalul „Sfânta Varvara” – fostul spital de boli infecțioase – acolo unde slujea sfântul.
Cel de-al doilea clip conține în partea a doua a sa o mică analiză duhovnicească a ceea ce înseamnă sfântul, cine este sfântul și a câtorva momente din viața sfântului Evmenie!
Vizionare plăcută!
Câteva cuvinte despre Sfântul:
Sfântul Eumenie s-a născut în 1931 la Ethia Monofatsi, în prefectura Heraklion, Creta și a fost al optulea copil al unei familii sărace și credincioase.
A devenit călugăr la vârsta de 17 ani, a luptat pentru cultivarea sufletului său cu dragoste și rugăciune și a fost aspru încercat de boala leprei, dar și mai târziu, pe când era deja preot, de influența demonică, care l-a torturat psihosomatic. S-a eliberat de aceasta după multe rugăciuni, privegheri și exorcisme în mănăstirile din Creta, cum ar fi mănăstirile Koudoumas și Panagia Kaliviani. Chiar Maica Domnului Koudouma i-a făcut minune și l-a vindecat.
Lepra l-a adus la Spitalul de Boli Infecțioase „Sfânta Varvara”, Atena. Acolo s-a vindecat, dar, văzând suferința umană, a decis să rămână în Spital ca preot, pentru a ajuta cât a putut de mult la ușurarea semenilor săi!
Sfântul Porfirie a spus despre cuviosul Evmenie: “Duceți-vă și luați binecuvântarea părintelui Evmenie, pentru că el este Sfântul ascuns al zilelor noastre. La fel ca părintele Evmenie se poate găsi om o dată la două sute de ani”.
La Spitalul de Boli Infecțioase a avut norocul să-l întâlnească pe sfântul călugăr lepros Nikifor – cunoscut sub numele de Sf. Nikifor Leprosul, care, deși orb de boala sa, a devenit un mare părinte duhovnicesc al creștinilor și învățător al cuviosului Evmenie.
Și-a petrecut ultimii doi ani din viață la Spitalul “Evangelismos”, iar la 23 mai 1999 și-a predat duhul Domnului și a fost îngropat, după dorința sa, în locul în care s-a născut (în Ethia).
Vizionare plăcută!
Drumul sfințeniei cu studiu de caz Sfântul Evmenie:
Pomelnice online și donații
Doamne ajută!
Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.
Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .
Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)
Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.
Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!
7 Comments
Sa avem parte de rugaciunile lui!
Hristos a înviat! Părinte mă iertați întrebarea poate fi copilareasca dar de ce atâta liniște îți dau videoclipurile cu bisericile grecești chiar și sfintitii?
Parintilor! [offtopic] Este voie ca o femeie sa umble cu capul descoperit in BIserica? CHiar mai mult este voie sa fie cu parul vopsit si tunsa scurt ca barbatii? Este voie sa umble in pantaloni? Este voie sa se impartaseasca avand aceste pacate? Dar este voie ca preotul sa nu faca cel putin o minima observatie legat de aceste lucruri? La Deuteronom 22:5 scrie “Femeia să nu poarte veşminte bărbăteşti, nici bărbatul să nu îmbrace haine femeieşti, că tot cel ce face aceasta, urâciune este înaintea Domnului Dumnezeului tău.”
Este voie ca femeia sa se impartaseasca in aceste conditii? Mi se pare ca nu! Si ce aveti dumneavoastra de zis despre acestea?
In viata Sfantului Arsenie Capadocianul este descris cum acesta a mustrat foarte aspru pe o femeie care si-a pus – mi se pare daca tin bine minte – batic rosu cand venea la slujba facand sminteala. Mai exact ii mureau de mici/ingerasi copiii pe care ii nastea. Iata cat de aspru mustra ca sa nu se invete si celelalte femei a proceda la fel ca acea femeie.
Urmaresc de ceva timp ce se pune pe internet legat de credinta in Dumnezeu si observ ca incet incet ajungem sa ne dam seama care este problema…. adevarata problema este aceeasi care a fost si in vechime: neiubirea de Dumnezeu si de aproapele. Vreau sa mentionez ca iubirea aproapelui nu este o iubire autentica si nici macar iubire daca nu invatam sa-l iubim pe aproapele prin Dumnezeu.
Oricine iubeste pe Dumnezeu nu poate suferii ca sa fie incalcate atat de grav poruncile lui Dumnezeu. Ma intreb unde e iubirea si ce vorbim noi aici! Vorbe goale, fara continut! Si un ateu poate sa zica acestea! Le invata si le zice ca o masina, in rest nimic.
Imi pare rau! Eu sunt cel mai netrebnic dintre toti dar ce mi se pare v-am spus aici putin.
Cat de frumoasa este o femeie cu carpa pe cap. (Da! Smerenia e frumoasa!) Carpa nu batic! si baticul ala transparent si pe sfertul capului si colorat cat de viu se poate… ce nebunie! Cata ignoranta! Cat feriseism!… Fereasca Dumnezeu!
Daca tu crezi ca asta e cea mai mare problema a zilelor noastre, ori esti foarte naiv, ori habotnic. 1.Ma intreb unde e iubirea aia de care vorbeai? si 2. Ia vezi daca tu faci absolut tot ce se cere si dupa ce le faci pe astea toate, arunca cu pietre, in caz ca ai uitat pilda
Da Părinte!
Un jurul Sfinților este multă pace
și te simți un copil chiar de ești bătrân…
Am avut așa o stare frumoasă în jurul duhovnicului meu care este pentru mine și multe suflete un Sfânt adică un trăitor de jertfă pentru aproapele din dragoste pentru Dumnezeu și Măicuța Domnului!
Am citit rugăciunile Sfântului Nichifor Leprosul că ascultare de duhovnic și mi-au fost de Mare ajutor pe perioada pandemiei… adică mi-a trecut starea de fobie.
Din panică adică necredință aveam starea că cineva îmi pune o pungă in cap și rămân fără aier!
Acum mă gândesc cum să cer ajutor la Dumnezeu să mă ajute să mai fiu copil cu copiii…să pot și eu dărui iubire copiilor mei așa cum am primit și am văzut dăruire la duhovnicul meu! Amin
… Mă întreb… Dacă erai Dumnezeu, oare nu priveai aspectele de care vorbești cu condescendența unui părinte care se uită la ciondanelile copiilor săi?
Eu unul, în timpul Sfintei Liturghii stau cu ochii închiși, sau privind în jos, astfel că o mare parte dintre posibilele “surse” de sminteală sunt astfel eliminate.
Poate că și dumneata, când vei ajunge la înălțimea duhovnicească a celui mai mic dintre bătrânii Sfântului Munte, (sau ai oricărui alt loc din lumea asta plin de mănăstiri) , vei ajunge să înțelegi altfel rolul și rostul Canoanelor.
Îi raspunsesem user-ului Marius, nu știu de ce nu s-a “poziționat” textul unde trebuie. 🙂