Sinteza săptămânii ….și cerșetorii în haină monahală

Înainte de a vă prezenta sinteza săptămânii, vă aducem în atenție un reportaj foarte recent făcut de Trinitas TV legat de o problemă stringentă a zilelor noastre: cei care se dau drept monahi ca să obțină bani de la trecători.

În continuare, citiți o selecție de citate din articolele publicate în cursul acestei săptămâni pe site-ul nostru „O Chilie Athonită: Bucurii din Sfântul Munte”.

Sub fiecare citat aveți și previzualizarea articolului din care a fost luat. 

Dacă faceți click/tap pe previzualizare, veți naviga la articolul sursă. Ca și până acum, comentariile voastre sunt binevenite!

Răspândiți dragostea!

Lectură și vizionare plăcută! 

Sfântul Luca al Crimeii este un sfânt foarte, foarte popular care nu mai are nevoie de nicio prezentare. Vă oferim mai jos, cu subtitrare românească un film artistic de calitate care reușește să surprindă o parte din drama acestui mare Sfânt.

Noi ar trebui să Îl slăvim pe Duhul Sfânt prin faptele noastre. Dar noi ne închidem în fața Duhului Sfânt, noi nu Îl dorim pe Duhul Sfânt și din cauza asta suntem triști, suntem depresivi, din cauza asta avem toate aceste probleme. (…) Prin noi trebuie să Se slăvească Duhul Sfânt.

Duhul cel Sfânt este singurul Împărat adevărat care poate să mângâie cu adevărat. Pentru aceasta, însă, noi trebuie să ne pregătim să-L primim. Dacă nu Îl vom dori, vom rămâne nemângâiați.

(…) chestiunea esențială este aceea că înțelegerea creștinului ortodox asupra a ceea ce înseamnă Sfânta Scriptură este văzută în contextul Tradiției noastre, a istoriei noastre, a serviciului religios în Biserică, a Sinoadelor Ecumenice, a ceea ce Părinții Bisericii au mărturisit; sau a acelor Sfinți care au interpretat Sfânta Scriptură.

„Să știi că același lucru, nici păcatele duhovnicului, ale preotului nu se amestecă cu spovedania. Tu dacă te-ai spovedit și te-a dezlegat, harul lui Dumnezeu lucrează și ești dezlegat. Dacă ți-a dat un sfat, ăla îți este de folos. E treaba lui, el răspunde cu păcatele lui, dar nu se amestecă cu harul lui Dumnezeu care lucrează prin asta.”

Semnul autenticității credinței noastre, autenticitatea creștinismului nostru, este dorința nu de a ne îndepărta, ci de a ne angaja cu suferința: suferința lumii, suferința Bisericii, suferința aproapelui și a familiei noastre… Nu să fugim de propria noastră suferință, ci să încercăm să găsim răbdare și pace și încredere în Dumnezeu. Încrezători în Dumnezeu indiferent cât de teribilă ar fi suferința în jurul nostru sau pare a fi în jurul nostru.

Și s-a pus lângă mine – s-o scurtez – și m-a învățat atât de multe, fără să îmi zică nimic, niciun cuvânt de folos sau de învățătură. 

Părintele Teologos: Slavă lui Dumnezeu! Doar prin prezența sa. 

Sorin Gadola: Prin prezența sa și ulterior am început să înțeleg: băi, frate, aia e smerenie, așa îți vorbește smerenia. Prin râsul lui, ziceam că ăsta e naiv, dar ulterior am văzut că e o chestie mai profundă, mai de copil acolo, mai….

Părintele Teologos: Harul lui Dumnezeu.

Sorin Gadola: Harul lui Dumnezeu… Da, copil, eu mă refer așa inofensiv și da și acum am așa, nu pot să zic că mă cutremură. Nu pot să vorbesc foarte repede despre asta, știți? 

Acest lucru este foarte periculos. A început de la teologia academică și a trecut la mulți oameni ai Bisericii – să teologhisim în numele Bisericii, dar în esență, să scoatem în evidență părerile noastre personale și să ne aflăm departe de Tradiție. Pentru că am spus. Ce este Tradiția? Adevărul trăit din generație în generație. Această tradiție a tainei credinței și Însuși Hristos nu se schimbă. Însă firește că se schimbă modul.

Și să nu uitați un lucru foarte însemnat din Sfânta Scriptură: „Căutați mai întâi Împărăția Cerurilor și toate celelalte se vor adăuga vouă!”.

În prim-plan întotdeauna să fie Dumnezeu! Că Dumnezeu știe de ce avem noi nevoie. Să nu-l dăm deoparte, să ne batem noi capul să rezolvăm, că atunci vom avea numai probleme! Pentru că noi suntem limitați, nu avem noi atotștiința și puterea ca să facem noi. Fără ajutorul lui Dumnezeu sau fără Dumnezeu suntem animale raționale.

La înmormântare, chipul lui strălucea și trupul îi era frumos mirositor. Nu a putut fi îngropat în cimitir din cauza iernii grele și a fost înmormântat în Baptisteriu, unde erau camerele pentru spovedanie. Poporul și-a arătat constant evlavia la mormântul lui.  Există relatări despre experiențe minunate la mormântul său.

Noi nu avem nicio agonie ca să-i convingem pe oameni despre sfințenia părintelui. Părintele dă singur mărturie despre sfințenia sa. Vedeți că Preabunul Dumnezeu ne-a spus nouă, creștinilor care-L urmăm: „Voi veți face lucrarea în ascuns, iar eu o voi vădi pe ea.” Pr. Visarion si-a săvârșit în taină, întru ascuns, lucrarea imensă și vreau să cred că Dumnezeu l-a dăruit nouă să-l vedem acolo, în primul rând noi, preoții, iar apoi, creștinii, ca să-i urmăm exemplul.

Cine trăiește cu adevărat ortodoxia se spovedește, trăiește în dragoste, în milă, în milostenie, în tot ce face el. Deci omului ăluia nu-i mai trebuie nimic. Pentru că el a gustat Ortodoxia. A gustat din harul Lui Dumnezeu, din bucuria harului.

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!