Exemplul Sfinților Români din închisori – p. Teologos, Florin Gafencu

Vizionați o discuție cu Florin Gafencu care și-a dat teza de licență pe tema: martiri din închisorile comuniste. Dialogul relevă importanța Sfinților Români din închisori și duhul tineretului – în principal, al studenților de astăzi.

Vizionare plăcută! (după videoclip aveți podcastul și transcriptul)

Powered by RedCircle

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin

Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Amin

O temă de licență

Părintele Teologos: Suntem cu Florin aici, Florin Gafencu, care a făcut o teză de licență cu tema paralela dintre sfinții?

Florin Gafencu: Tema se numește: Mărturii din temnițele comuniste – părintele Dimitrie Bejan și Valeriu Gafencu.

Părintele Teologos: Valeriu Gafencu, da. O temă extraordinar de frumoasă și am insistat foarte mult să vorbim pe tema asta. De ce? Pentru că este o mare plângere a mea, o mare durere a mea – faptul că noi avem sfinți mari și mulți în secolul 20, cu un nucleu – Sfinții români din închisori, dar pe care poporul îi cunoaște prea puțin și îi cinstește și mai puțin. Din cauza asta aș dori foarte mult de la Florin să ne vorbească puțin despre acești doi mari sfinți, doi mari oameni duhovnicești, cum i-a cunoscut, ce experiență are și mai ales, ce înțelege prin paralela dintre cei doi? Cum a făcut paralela? Ai cuvântul.

Florin Gafencu: Mulțumesc. Sărut mâna, părinte. În legătură cu ce ați spus, cu acești doi mari sfinți, ei se numără printre miile sau milioanele de sfinți poate știuți sau poate neștiuți de noi și avem oarecum mărturie vie de la ei, prin scris, că majoritatea lor au lăsat o mărturie. De exemplu, părintele Dumitru Bejan a lăsat în jur de patru cărți scrise de el – Amintiri din captivitate, Amintiri de la Oranki.

Și Valeriu Gafencu și-a exprimat această mărturie prin poezii, foarte mult. Deci vedem oarecum și o comparație a modului de trăire. Deci părintele Dumitru Bejan a scris, a mărturisit, a povestit ce i s-a întâmplat…

Părintele Teologos: Mai multă proză…

Florin Gafencu: Da, mai multă proză, iar Valeriu Gafencu și-a exprimat această suferință, dacă putem să-i spunem așa, în poezie. 

Părintele Teologos: Mult mai sensibil…

Florin Gafencu: Da, mult mai sensibil și mult mai atractiv zic eu pentru cel care citește.

Pe părintele Dumitru Bejan l-am cunoscut în orașul natal de unde sunt eu, Hârlău…

Părintele Teologos: Deci chiar l-ai cunoscut…!?

Florin Gafencu: Nu l-am cunoscut, mormântul lui fiind acolo.

Părintele Teologos: Aha.

Florin Gafencu: El a fost înmormântat la parohia Sfântul Vasile din Hârlău. Mai cântam adeseori la parohia respectivă…

Părintele Teologos: Slavă lui Dumnezeu!

Florin Gafencu: Și am auzit din întâmplare că este un părinte care a trăit în temnițele comuniste în captivitate la Oranki, în Rusia.

Părintele Teologos: Și?

Un subiect viu

Florin Gafencu: Și multă perioadă  de timp nu am băgat în seamă. Apropiindu-se tema de licență, eu mai eram pasionat și am mai auzit pe această temă și această prigoană asupra poporului nostru și am fost foarte impresionat și am fost să iau legătura cu părintele de acolo să văd un pic, poate pot să caut câteva materiale să vorbesc și am ajuns la un așa mod încât să fiu alături chiar și de nepoata părintelui care mă trăiește, doamna Cornelia Nichitei.

Părintele Teologos: A, să o ajute bunul Dumnezeu! 

Florin Gafencu: Și ea are grijă de casa unde se află părintele acum, casa memorială unde astăzi este muzeu și chiar se poate vizita oricând aveți ocazia.

Părintele Teologos: Să mergeți să vedeți!

Florin Gafencu: Da, să vizitați! Se află chiar la intrarea în orașul Hârlău și sunt foarte multe documente lăsate de părintele. Cum am zis, cele scrise și văzând aceste documente…

Părintele Teologos: Au un duh foarte arzând, foarte activ. Închisoarea cred că l-a întărit…

Florin Gafencu: Da, sigur așa este. Și oricum și-a exprimat cred că… și prin rugăciunile lui și-a ales oamenii, dacă pot să zic așa, care să vorbească despre el. 

Părintele Teologos: Inclusiv pe tine.

O coincidență de nume

Florin Gafencu: Da. Nu au fost puțini. De-asta și insist asupra acestei teme. Iar pe Valeriu Gafencu, am o cercetare chiar de când eram la seminar, am făcut seminarul la Mănăstirea Neamț, o formare mult mai academică, zic eu, în acea perioadă. Și a fost această asemănare între nume.

Părintele Teologos:  A, da! A, nu sunteți rude!

Florin Gafencu: Nu. Și am căutat în arborele genealogic, în această spiță. Chiar m-am interesat și pe la Iași, am vorbit cu cineva, dar nu este.

Părintele Teologos: Doar duhovnicesc.

Florin Gafencu: Doar duhovnicesc să îl port în gând și în suflet. Și ajungând în anul 4, la facultate, am zis că să-mi iau pe această temă, fiind pasionat de misiune.

Părintele Teologos: Da.

Florin Gafencu: Nu m-a interesat foarte mult viața lor, bine, că era știută, era cunoscută.

Viața lui Valeriu Gafencu

Părintele Teologos: Iartă-mă puțin! Oameni buni, vă rog frumos să citiți viața Sfântului Valeriu Gafencu, care se află într-o carte celebră și foarte importantă, numită „Întoarcerea la Hristos”, scrisă de Ioan Ianolide. Cartea este corpus magna despre tot ceea ce s-a scris despre sfinții români din închisori. Iartă-mă!

Florin Gafencu: Așa este. Ioan Ianolide a fost prietenul lui cel mai bun, al Sfântului Valeriu Gafencu și a lăsat foarte multe mărturii despre Valeriu, despre modul cum își petrecea timpul în temnițele comuniste, sărbătorile, marile sărbători cum erau privite în acel loc și cum trăiau, cum se împărtășeau, cum se spovedeau prin codul lui Morse.

Părintele Teologos: Da, da…

Florin Gafencu: Aveau un anumit cod în care ei își mărturiseau păcatele. 

Părintele Teologos: De fapt, toată transformarea asta din om, deținut, dacă dorești, în sfânt. 

Florin Gafencu: O putem numi taina martiriului, dacă vreți. Pe lângă celelalte taine, o putem numi taina martiriului. În primul rând (pentru) că cuprinde o jertfă în care te jertfești pentru celălalt…

Părintele Teologos: Așa este…

Florin Gafencu: Și în al doilea rând, având exemplu pe însăși jertfa Mântuitorului de pe Cruce.

Părintele Teologos: Primul martir. Noi spunem că Sfântul Ștefan este primul martir și e adevărat, spune Biserica asta, dar mai presus de Sfântul Ștefan, primul martir a fost Domnul nostru Iisus Hristos.

Jerfa

Florin Gafencu: Așa este. Și această formă de jertfire a lor s-a manifestat prin iubire față de semeni. Vedem la părintele Dimitrie Bejan, ajungând în captivitate, la Oranki fiind închis, a fost ales preot pe front, a botezat foarte mulți ruși, a încreștinat foarte mulți ruși, ceea ce este astăzi o…, dacă ne gândim așa, un contrariu la ce se întâmplă în zilele noastre cu războiul și cu ceea ce se întâmplă. 

Iar Valeriu Gafencu, având această nevoie de…, având o boală foarte gravă de plămâni, și-a dăruit pastila lui unui doctor care a dat mărturie mai târziu despre viața lui. 

Părintele Teologos: Richard Wurmbrand. Nu?

Florin Gafencu: Da, da, așa este și vedem această iubire față de aproapele. Însăși o poruncă iarăși respectată și îndeplinită de Mântuitorul Iisus Hristos: să-ți iubești aproapele.

Părintele Teologos: Da, să-ți iubești aproapele și trebuie să spunem că Valeriu Gafencu ar fi scăpat. Deci medicamentele alea ar fi…

Florin Gafencu: Ar fi scăpat, dar vedem ceva mai presus de atât.

Părintele Teologos: Exact.

Florin Gafencu: Această formă de jertfire și de dăruire pentru celălalt, care consider că este condiția supremă în care poți să ajungi.

Părintele Teologos: Da și mai ales că Wurmbrand era evreu și legionarii – Valeriu Gafencu nu era legionar, dar era din frățiile de cruce, adică din organizația de tineret, dacă doriți, a legiunii. Legionarii erau acuzați că erau împotriva evreilor, antisemiți. 

Richard Wurmbrand pe care l-a salvat cu prețul vieții sale a fost evreu. Nu putem să acuzăm…

Florin Gafencu: Așa este. Și cum ați spus de frățiile de cruce: nu trebuie confundat acum, să creadă cineva că ne implicăm în politică.

Părintele Teologos: Da, da, nici vorbă. Vorbim pe duhovnicesc.

Florin Gafencu: Vorbim pe plan duhovnicesc, pentru că politica și frățiile de cruce cuprind altă tematică.

Părintele Teologos: Exact, mult mai mare și mai complexă.

Un semn de recunoaștere

Florin Gafencu: Da, să nu se zică că vorbim despre politică noi ca și preoți. La Valeriu Gafencu, de asemenea, vedem această jertfă de dăruire mai mult pentru modul lui interior de trăire. Ceea ce trăia el și ceea ce manifesta se cunoștea prin chipul său luminos când cerând chiar în ultimele clipe de viață ca să fie înmormântat cu o cruciuliță în gură pentru a fi depistat după ce va fi descoperit.

Un anunț mai nou și o știre mai nouă a fost acum câteva săptămâni în urmă, nu mai știu exact când am citit, despre Sfântul Valeriu Gafencu că s-ar fi găsit moaștele la Târgu Ocna.

Părintele Teologos: Așa este.

Florin Gafencu: Acum nu știm dacă este el. Încă nu s-au lămurit dacă…

Părintele Teologos: Cred că un test ADN o să lămurească clar treaba asta, pentru că într-adevăr cruciulița respectivă este un semn, dar se poate pierde și dincolo de asta, gardienii știau de treaba asta și luau orice lucru care este de valoare și mai ales dacă era folosit ca semn de…

Florin Gafencu: Mai ales că în acea perioadă ei erau înmormântați în gropi comune…

Părintele Teologos: Da, da

Florin Gafencu: Și fiind înmormântați în aceste gropi comune, greu putem deosebi care ar fi fost trupul lui Valeriu Gafencu – Sfântul Închisorilor, cum este numit – și care ar fi fost ceilalți deținuți. Alții sunt cunoscuți, s-au arătat. Cred că aici implică foarte mult și voia sfântului.

Părintele Teologos: Da, așa este.

Florin Gafencu: Dacă sfântul vrea să fie găsit, se găsește.

Părintele Teologos: Și cred că s-a arătat dacă nu mă înșel. Există o mărturie că Valeriu Gafencu s-ar fi arătat cuiva și ar fi spus „săpați, săpați și o să mă găsiți”. Țin minte că cineva…

Propuneri pentru canonizare

Florin Gafencu: Da, sperăm ca în viitorul apropiat… Biserica Ortodoxă Română  a propus ca în 2025 să fie trecuți spre canonizare acești sfinți ai închisorilor comuniste în care nădăjduim să fie și Sfântul Valeriu Gafencu. Deci noi îl vedem sfânt.

Părintele Teologos: Bineînțeles.

Florin Gafencu: Și părintele Dimitrie Bejan. Mai ales la București foarte muți merg la părintele Lăcătușu.

Părintele Teologos: Așa este… Și deja părintele Ilarion Felea o să fie canonizat care este tot din…

Florin Gafencu: Da. Părintele Iustin Pârvu, de asemenea. 

Părintele Teologos: Problema cea mare și necazul meu cel mare este că încă în popor există această inepție, adică oamenii nu-i cinstesc pe acești sfinți. Ar trebui să îi cinstească, să se cunoască mai mult de ei.

Florin Gafencu: Am ajuns la concluzia că noi, cei mai tineri, de exemplu, de vârsta mea, căutăm totul ca printr-o minune. Totul să apară deodată.

Părintele Teologos: La buton.

Florin Gafencu: La buton. De exemplu, am băgat pomelnicul ca la aparat și aștept să iasă minunea de acolo.

Părintele Teologos: Sau cum spune „pică pară mălăiață în gura lui nătăfleață”.

Florin Gafencu: Exact. Încât e mai mult de atât: o căutare, o cercetare, o amănunțire a lucrurilor…

Părintele Teologos: O jertfă. Că tot vorbim… 

Florin Gafencu: O jertfă, exact. Și nu cred că se mai regăsește cel puțin în rândul tinerilor de vârsta mea. Consider că această jertfire nu mai este și nu mai sunt implicați în căutarea lor. Astfel, sfinții sunt cinstiți la marile sărbători.

Părintele Teologos: Slavă lui Dumnezeu! 

Florin Gafencu: Atunci când sunt pomeniți. Încă nu s-a pierdut această rânduială sau mod de cinstire.

Părintele Teologos: Amintire sau duhul lor. Tinerilor mai ales, ieșiți din dolce far niente, ieșiți din băltire, ieșiți din asfaltare! Cred că asta e ideea.

Florin Gafencu: Da, da. Asat este ideea. Sperăm. Eu nădăjduiesc.

Părintele Teologos: Și să ne rugăm la sfinți să ne ajute.

Florin Gafencu: Ca odată cu canonizare și cu trecerea lor sigur o să aibă influență mult mai mare asupra noastră.

Părintele Teologos: Se oficializează cultul unui sfânt care  există deja.

Florin Gafencu: Da, da, așa este. Atât timp cât apare slujba, atâta timp cât apare icoana. Icoana, de exemplu, a Sfântului Valeriu Gafencu este foarte cunoscută, este pictată. A părintelui Dimitrie Bejan, mai puțin, pentru că apar doar anumite imagini ale lui. Dar cum ați spus și sfinția voastră, odată ce apare acest cult, cred că o să fie cinstiți mult mai mult de către noi și o să le acordăm o importanță mult mai mare pentru că dacă stăm și ne gândim, de aici și datorită lor avem noi astăzi…

România și harul sfinților

Părintele Teologos: O mare binecuvântare pentru că România la ora asta este într-un moment duhovnicesc  foarte bun, foarte sensibil pentru că tradiția a fost știrbită comunism, a fost lovită de comunism, dar e foarte bun momentul. În alte părți, vedeți ce se întâmplă în Europa, fraților, sau în Statele Unite, ferească bunul Dumnezeu! Pe când România este bine tocmai datorită harului foarte mare câștigat de acești sfinți.

Florin Gafencu: Acești sfinți care au rămas…

Părintele Teologos: Care au trecut prin niște chinuri, ferească bunul Dumnezeu! 

Florin Gafencu: Da. Nu putem vorbi de chinurile… Nu putem să dăm aici chiar toate suferințele, supliciile lor pe care le-au avut acolo în temniță. În primul rând, ne gândim la cei mai sensibili.

Părintele Teologos: Da, exact.

Florin Gafencu: Dacă putem să-i numim așa, dacă ne gândim la ce torturi, ce torționari erau…

Părintele Teologos: Care se foloseau tot de cunoștințele psihologiei…

Florin Gafencu: Exact…

Părintele Teologos: Și a bestialității și așa mai departe.

Experiențe 

Florin Gafencu: Carcere și tot felul de suplicii asupra lor. Și nu știu, ne gândim foarte mult la ceea ce a rămas în urma lor. Pentru că în perioada comunismului a fost cred ridicată cea mai mare parte din punct de vedere economic, canalul Dunărea – Marea Neagră care a fost construit de ei. Și erau puși la aceste munci tocmai forțat. 

Putem spune de un fragment din cartea părintelui Dimitrie Bejan. La fel cu munca în carceră, îi puneau să încarce vagoane – în jur de 20 de vagoane – în așa fel încât ei ca să nu încarce, puneau doar vârful de lopată. Făceau un fel de revoltă asupra lor. Și cu cât era această revoltă mai mare, cu atât și torționarii erau mult mai asupritori asupra lor. 

Părintele Teologos: Din ce în ce mai tare…

Florin Gafencu: Da, din ce în ce mai tare. Oarecum se căuta ca să fie lămurită, nu știu, această să zicem jertfă a lor, să fie lămurită să treacă în cealaltă sferă de liniște sufletească. Putem vedea de exemplu, de asemenea, la părintele Dimitrie Bejan, cum am zis, modul de mărturisire. A botezat pe fiul comandantului de atunci din Oranki pe Mișenska – un copil foarte mic.

Părintele Teologos: Da? Slavă lui Dumnezeu! 

Florin Gafencu: Care la fel, printr-o minune a trăit, în urma bolilor pe care le suferea.

Curaj și mărturisire

Părintele Teologos: Să vede un caracter foarte mărturisitor al sfinților închisorilor. Adică nu le era frică. Astăzi dacă nu mă înșel mai ales în rândul tinerilor este foarte multă frică, foarte multă crispare, foarte multă … Nu există acea vână, acel curaj. Valeriu Gafencu era foarte tânăr.

Florin Gafencu: Da, era foarte tânăr. În acea perioadă, n-am spus la început viața că am zis să nu intru în viața lor. Fiind student la Drept, avea oarecum această dorință arzătoare și la școala din Iași, s-au adunat toți în Piața Unirii, i-a adunat pe toți elevii făcând o revoltă și astfel, societatea îi considera pe aceștia fiind ceva împotriva statului, ceva împotriva… Și cei intelectuali erau oarecum urmăriți și prin alte metode de a elimina această…

Părintele Teologos: Dar ei de fapt nu erau neapărat împotriva statului, cum să spun, fără motiv, ci era vorba de decadența duhovnicească din vremea respectivă, de nedreptățile din vremea respectivă, despre asta era vorba, pt cine nu știe.

Florin Gafencu: Da.

Părintele Teologos: Pentru că foarte mulți încearcă să politizeze tema și să spună că cei din vremea respectivă, tinerii din vremea respectivă erau împotriva sistemului de conducere. Nu erau împotriva sistemului de conducere. Erau împotriva păcatelor foarte mari care se întâmplau atunci în acea perioadă, inclusiv în Iași.

Florin Gafencu: De asta se căuta foarte mult și era această frăție de cruce. Erau cei mai străluciți, să zic așa, din Iași.

Părintele Teologos: Da și din punct de vedere duhovnicesc și cultural, dar în principal, duhovnicesc.

Florin Gafencu: Da. Cultural. Ei asta urmăreau. Urmăreau oarecum o rânduială și o continuă spovedanie, împărtășanie, participarea la slujbe.

Părintele Teologos: Asta, da.

Florin Gafencu: Asta se urmărea și în acea perioadă fiind introdus ateismul la noi în țară cei care aplicau din ce în ce mai mult această nevoință, să zicem, încercau să fie înlăturați. 

Părintele Teologos: Da.

Acuzații

Florin Gafencu: Și cum puteau să fie înlăturați? Doar acuzați pe nedrept. Dacă stăm și ne gândim, au fost acuzați pe nedrept. 

Părintele Teologos: Pe ndeprept. Și Ianolide a fost băgat la închisoare că a avut 10 pe linie la Facultatea de Drept, printre altele. 

Florin Gafencu: Da, da, așa este. Atât Valeriu cât și părintele Dimitrie Bejan – pentru că nu a vrut nimeni să ajungă acolo și cred că tot la fel a fost cu voia lui Dumnezeu.

Părintele Teologos: Exact.

Florin Gafencu: Ca ei să ajungă acolo. Nouă să ne fie model și exemplu, prin această îngăduință și să le urmăm pașii, această trăire a lor, să putem da și noi dovadă la rândul nostru mai târziu de această mărturie atâta timp cât am fost implicați, cred că vom lua și răsplată.

Întâmplări duhovnicești

Părintele Teologos: Da, da, mare. Dar trebuie să avem puțin curaj în Hristos, curajul de a iubi, curajul de a ne jertfi. Este foarte important. Știi vreo întâmplare duhovnicească cu cei doi?

Florin Gafencu: Da, cu părintele Dimitrie Bejan. Tatăl lui, când era mic, i-a pus pe prispa casei o carte și sapă. Și i-a zis să aleagă între aceste două. A ales cartea și a ajuns unul dintre cei mai buni ucenici în acea perioadă ai profesorului de istorie de la București și mergând la biserică să se roage pentru a se înscrie la seminar, la Iași, în acea perioadă, se roagă la Maica Domnului. Avea în jur de 5 ani. Și Maica Domnului se zice…nu mai știu exact ce-i zice, dar el se întoarce înapoi către tată…

Părintele Teologos: A, deci o vede pe Maica Domnului.

Florin Gafencu: Da, da. Se întoarce înapoi către tată și-i spune: Măicuța Domnului m-a lăudat. 

Părintele Teologos: Slavă lui Dumnezeu! 

Florin Gafencu: Și cred că aceasta este cea mai mare minune în care putem să vedem…

Părintele Teologos: Da, pentru că Maica Domnului l-a binecuvântat pe drumul acesta al cărții.

Florin Gafencu: Da, pe drumul acesta al cărții.

Părintele Teologos: Bănuiesc că a avut și o luminare de la Dumnezeu că a ales cartea, da. 

 Florin Gafencu: Așa este. Și cred că sunt și alte minuni știute de noi.

Părintele Teologos: Da. Citite, altele.

Florin Gafencu: Mărturii sunt foarte multe și ale duhovnicilor. 

Un moment bun pentru descoperirea sfinților din închisori

Părintele Teologos: Bine, eu te-am întrebat ceva personal și într-adevăr mi-ai spus ceva personal, ceva care nu prea se știe. Eu cred că acum este momentul, încet-încet, al redescoperirii sfinților români din închisori și trebuie să fructificăm acest moment și să avem curajul de a înainta pe această cale.

Florin Gafencu: În primul rând pentru a valorifica mai mult sfinții noștri.

Părintele Teologos: Așa este. Tezaurul pe care îl avem.

Florin Gafencu: Tezaurul pe care îl avem pentru că este un tezaur foarte mare.

Părintele Teologos: Pe care alte neamuri nu știu dacă îl au. Rușii au și-l valorifică. Grecii nu-l au. Noi îl avem, dar nu-l valorificăm. 

Florin Gafencu: Nu-l valorificăm, pe când ar trebui să ne implicăm mult mai mult, să canonizăm cât mai mulți sfinți. 

Părintele Teologos: Și cu toate astea, Patriarhia văd că face anumite lucruri.

Florin Gafencu: Face, da… Acum cred că și evlavia poporului.

Părintele Teologos: Exact.

Florin Gafencu: Cu cât porul este mult mai evlavios la un sfânt, are mai multă atracție.

Părintele Teologos: Așa este.

Florin Gafencu: Și sunt spuse mai multe rugăciuni, mai multe cereri, cu atât și cultul acesta devine.

Părintele Teologos: Bineînțeles, pentru că deci canonizarea este oficializarea unui cult care există deja. Deci dacă oamenii nu au evlavie, bineînțeles că nici Sfântul Sinod nu avansează.

Florin Gafencu: Doar trebuie să fie acești oameni dornici de a…

Părintele Teologos: Așa este. Trebuie să se trezească românii.

Florin Gafencu: De a face cunoscută viața lor, de a le citi viața mai mult pentru că sunt foarte mulți știuți și neștiuți.

Părintele Teologos: Așa este, așa este. De a ne ruga lor.

Florin Gafencu: De a ne ruga lor. Și cred că o să ne descopere și nouă… 

Părintele Teologos: Așa este…

Florin Gafencu: Cum de altfel, despre părintele s-a descoperit și am încercat să pun cât de cât în lumină cine a fost el. Despre Valeriu Gafencu se mai cunoaște pentru că s-a mai scris de-a lungul timpului. Încă nu avem ceva concret adică anumite cărți în care să ne fie dezvăluită toată viața, opera, activitatea. Sunt împărțite pe teme. Unele cărți sunt împărțite pe viață, altele sunt împărțite pe opere.

Părintele Teologos: Am înțeles.

Florin Gafencu: Dar foarte puține cărți sunt împărțite pe misiune. 

Părintele Teologos: Am înțeles.

Florin Gafencu: Ceea ce au făcut ei acolo în temniță, ceea ce au mărturisit și cum  a fost modul lor de trăire.

Părintele Teologos: O monografie generală…

Accent pe modele de viață

Florin Gafencu: Dacă putem să o numim o misiografie. Adică misiografia se axează foarte mult pe sfântul în sine. Adică pe ceea ce face el treptat, mai mult pe misiunea lui. Noi punem accent foarte mult pe viață și pe operă, ceea ce a lăsat. Dar ceea ce a făcut, cred că trebuie valorificat mai mult. 

Părintele Teologos: Ca și model de viață de urmat.

Florin Gafencu: Da.

Părintele Teologos: Cred că asta este capital pentru că sfinții români din închisori nu sunt, nu au fost mari asceți în sensul de monahi aghioriți care aveau o viață îngerească ce nu putea fi urmată. Ei s-au sfințit oarecum în cotidian, ei erau oameni din cotidian, nu? Și deci pot să fie exemple pentru noi dacă le urmăm viața. Bineînțeles, înainte de închisoare, astfel încât în clipa în care și noi o să avem momentul ispitei, momentul crucii, că fiecare dintre noi o să avem momentul crucii, atunci să putem să fim și noi la măsurile lor.

Florin Gafencu: Așa este. Această, să-i zic, formă de mărturie a noastră poate fi legată de viața unora și se găsesc la unele persoane aceste modele  de viață. Fie prin închisori. Și azi foarte sunt poate acuzați pe nedrept. 

Părintele Teologos: Da, da. Există foarte multă dezinformare, să știți, pe tema sfinților din închisori, foarte multă dezinformare.

Florin Gafencu: Și ar mai fi multe de spus.

Părintele Teologos: Da.

Florin Gafencu: Multe de mărturisit, dar nici politica nu-și are loc.

Părintele Teologos: Da. Nu, eu cred că este vorba de un mesaj de foarte multă nădejde, de un viitor foarte luminos, dar trebuie să ne stoarcem și noi puțin, să avem puțin curaj.

Florin Gafencu: Să valorificăm mai mult.

Părintele Teologos: Exact, să valorificăm mai mult. Așa să ne ajute bunul Dumnezeu!

Florin Gafencu: Să ne ajute bunul Dumnezeu să căutăm și noi mai mult să ne rugăm lor să ni se descopere și să avem evlavie mai multă la acești sfinți.

Părintele Teologos: Exact. 

Florin Gafencu: Că sunt românii noștri. 

Părintele Teologos: Sunt românii noștri, sunt mari, mari sfinți.

Florin Gafencu: Putem să ne gândim că sunt bunicii noștri, străbunicii noștri sau chiar din neamul nostru.

Părintele Teologos: Exact.

Florin Gafencu: Și altă evlavie ai când știi că din familia ta ai un sfânt, (ce) se roagă pentru tine. 

Părintele Teologos: Așa este. Sau din satul tău, orașul tău cum e cu părintele Dumitru Bejan. 

Așa să ne ajute bunul Dumnezeu! 

Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Amin 

---

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!

Sumă donație

20 €

5 €

10 €

31 €

50 €

100 €

300 €

Altele

Valoare

€

Frecvență donație

O singură dată

Săptămânal

Lunar

Pomelnic Vii:

Adormiți:

Adresă email

Nume titular card

Donați