Cum să ne tratăm semenii – IPS. Athanasie de Limassol

Ascultați un cuvânt scurt și frumos al IPS Athanasie de Limassol în care acesta ne învață cum să ne purtăm cu ceilalți. IPS sa ne povestește cazuri și învățături directe pe care acesta le-a primit de la Sf. Paisie Athonitul.

Vizionare plăcută! (după clip aveți podcastul și transcriptul)

Powered by RedCircle

Spune în Pateric un avvă, avva Apollo, un părinte: „trebuie să ne închinăm fraților care vin la noi. Dacă l-ai văzut pe fratele tău, L-ai văzut pe Domnul Dumnezeul tău”. Când vedem că vine un frate al nostru, spune avva, trebuie să ne închinăm lui, adică să îi facem metanie, ceea ce facem noi, monahii la mănăstiri. De ce, când vedem un călugăr, la mănăstire, când ne întâlnim, nu ne salutăm zicând, știu și eu: „Ce faceți? Bine. Cum ați petrecut? …” Și eu, prima dată când am fost în Sfântul Munte am fost foarte impresionat când am văzut doi călugări care mergând și când s-au întâlnit au făcut unul celuilalt, metanie până jos, s-au aplecat până jos și mi-am zis: „Ce fac oamenii ăștia acolo?”, mi s-a părut foarte ridicol spectacolul. „Ce mai e și asta? Ce fac acești oameni? Judecă normal? Ce e lucrul ăsta? Să facă metanie unul altuia?! Ce se întâmplă?” Dar explică avva, spunând: „L-ai văzut pe fratele tău, L-ai văzut pe Domnul Dumnezeul tău”.

Să vedem în celălalt pe Dumnezeu

Dacă înveți să-L vezi în celălalt pe Dumnezeu, atunci îl vei cinsti pe acel om așa cum Îl cinstești pe Dumnezeu. Nu o să zici „Maica Domnului, de unde a mai apărut și ăsta?”. Nu o să vreau să o iau pe alt drum imediat ce îl văd, să îți vină să zici: „Iar a apărut ăsta…”, așa cum fac uneori și eu când sunt nevolnic și dacă văd mulți oameni, să zicem, încerc să mă sustrag. Dar omul lui Dumnezeu, atunci când îl vede pe celălalt, îl primește cu atât de multă bucurie ca și când L-ar vedea pe Dumnezeu înaintea lui. Dacă trăim acest fapt și îl vedem pe celălalt, care vine în numele lui Dumnezeu, „întru numele Domnului”, de vreme ce vine întru numele Domnului, este binecuvântat, este fratele nostru, este Domnul Dumnezeul nostru.

Știu pe cineva, undeva, în fine, la care merg mulți oameni și îi cer de pomană. Este firesc ca printre aceștia să fie și mulți care sunt, să zicem, profesioniști, despre care se știe că sunt escroci, fac asta ca pe o profesie sau fac, în fine, diverse lucruri rele. Și îi spun ceilalți, de pildă, să nu-i dai acestui om bani pentru că e hoț, este un mincinos, pentru că este un escroc, își bate joc de tine. Va pleca de aici și se va duce să mănânce, să petreacă, va face orice altceva sau chiar, plecând, își va bate joc de tine că ai fost prost și ți-a luat banii. Dar care a fost răspunsul? Nu, acesta este Hristos, Hristos a venit la noi acasă. Și când s-au dus ceilalți călugări să-i spună acestui bătrân, să ai grijă, dacă faci milostenie să dai celor care au nevoie, el le-a spus: „Dar a venit Hristos și noi să Îl alungăm?” Dacă o să învățăm să îi privim pe frații noștri în acest fel, prezența lor va fi foarte plăcută.

Poziția Sf. Paisie

Îmi amintesc că l-am întrebat odată pe părintele Paisie în acest sens. Acolo unde stăteam, a venit cineva și a început să spună diverse despre o viță de vie, cum a sădit-o și cum a tăiat-o și cum a legat-o, două ore, să zicem tot vorbea. Eu nu mai rezistam, îmi venea să crăp ascultându-l. Dar ce este asta, ce ne interesează pe noi de vie și de sârmă și de toate lucrurile astea? Iar eu, mic fiind, fără discernământ, îl vedeam pe părintele care stătea și asculta zâmbind, acceptând, participând la discuție.

Și mi-am zis cum e posibil așa ceva, părintele acesta, părintele Paisie, este un om purtător de Dumnezeu, care are mintea în ceruri, este întocmai cu îngerii, se află la o înălțime duhovnicească extrem de mare. De vreme ce nu-l supără că celălalt îi vorbește atâta timp despre vie, iar el nu mănâncă nici măcar un strugure, este piele și os, de parcă nu ar fi om. Și când a plecat omul acela, l-am întrebat: „Părinte, cum de l-ai suportat atâta timp și nu te-ai indignat?” „Nu, deloc, nu m-am indignat. Pentru că, în primul rând, eu sunt mai rău decât acest om și în al doilea rând omul acesta este fratele meu, este Hristos. Este fratele meu, cum pot fi indignat? Deloc, sunt foarte mulțumit”.

Pe noi cum ne suportă Dumnezeu?

Îmi amintesc și de altă dată, când au venit alții și un grup de trei-patru persoane, care erau, să spunem așa, golani, între ghilimele, ca să folosim un nume care se folosește pentru astfel de persoane. Și în toată puterea cuvântului pentru că aveau așa un aer un tupeu și se și făleau cu starea lor, cu statutul lor. Iar părintele s-a dus la ei și le-a vorbit cu dragoste. Și mai era acolo și un teolog, care a zis: „Dar cum îi suportați, părinte? Cum îi suportați?” Și s-a dus la un moment dat și i-a zis: „Părinte, alungați-i odată, haideți să mergem, să mergem, să mergem”.

Îl trăgea, dar părintele nimic, stătea acolo și vorbea cu ei. Și îi zice: „Părinte, cum de îi suportați atâta vreme?” Iar el îi răspunde: „Pe tine cum te suportă Dumnezeu? Te-ai gândit vreodată la asta?” A înlemnit acela. Cum să se gândească teologul că e cu putință ca Dumnezeu să-l suporte? Și totuși, Dumnezeu ne suportă. Iar noi zicem că noi suntem cei care Îl suportă pe Dumnezeu. Și facem asta atunci când deseori ne gândim că Dumnezeu ne datorează și recunoștință. Și de parcă nu ar fi de ajuns că Îl suportăm, să nu ne împlinească ceea ce dorim, asta e prea de tot.

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!