Despre rugăciunea pentru pace – Pr. Serghei Baranov

Ascultați un material extraordinar și sensibil al părintelui Serghei Baranov în care acesta ne vorbește despre rugăciunea pentru pace și cum trebuie să ne raportăm noi la starea de pace sau de război armat.

Audiție plăcută! (după clip aveți podcastul și transcriptul)

Powered by RedCircle

Întrebare: Se spune că în perioada războiului este necesară o intensificare a rugăciunii. Mai exact, pentru ce ar trebui să ne rugăm?

Răspuns: O să vă spun următoarele: Aspectul principal în rugăciune nu este cererea voastră, ci Hristos! În rugăciune, noi ar trebui să-L găsim pe Hristos și nu să ne prezentăm cererile! Dacă nu L-ai găsit pe Hristos, cine îți va rezolva cererile sau chiar plângerile? Recent, un ateu mi-a spus: „Dacă ar fi existat Dumnezeu, copiii nu ar fi suferit niciodată, iar oamenii nevinovați nu ar fi murit.”. De asemenea, a adăugat sarcastic: „Deci, unde este Dumnezeul Tău? De ce se întâmplă toate acestea?”. Și i-am răspuns sincer: „Nu înțeleg nimic din pronia dumnezeiască. Numai un om nebun ar face-o! Oamenii trezvitori realizează că este ceva care trece dincolo de înțelegerea lor. Acum este din cauza îngustimii minții și a imposibilității de a înțelege, dar mai apoi, în timp, am putea vedea rostul”.

De aceea, aspectul principal în rugăciune este găsirea lui Hristos. Dacă L-ai găsit, iar El este aici, în inima ta, nu va trebui să-I explici nimic acolo și nici să-L întrebi ceva pe Cel în Care crezi. Ar trebui să-L ai pe Hristos, Căruia să-I poți spune: „Voi fi gata!” Deși nu înțeleg ceva pe deplin, dacă Îl găsești pe Hristos și ai o astfel de relație cu El, orice rugăciune de-a ta, chiar și rugăciunea din perioada războiului va fi doar: „Iisuse, Iisuse, Iisuse, Iisuse, Iisuse!”. Iar El îți va răspunde: „Te aud, te aud, te aud, te aud! Nu-ți ascult cuvintele. Îți ascult inima! Aud că îți sângerează. Și s-ar putea ca nici măcar să n-o pui în cuvinte. Eu pur și simplu îți percep durerea și știu despre ce este vorba. Pentru Mine, aceasta a luat deja o formă. Nu te agita să găsești o formulă! Dă-i pace! Eu știu totul! Te simt prin durerea ta.”.

Iisuse, Iisuse, Iisuse, Iisuse, Iisuse! Cred că rugăciunea pentru pace nu are nevoie de noi. Are nevoie de Hristos! Rugăciunea noastră este plină de emoții personale și de o evaluare subiectivă a evenimentelor pentru care ne rugăm. Este subiectivă și distorsionată. Cuprinde furie, judecată și contradicție. Din această cauză, întreaga imagine devine distorsionată, în timp ce Hristos vede toate acestea dintr-o singură privire.

Cum să iubim în război?

Întrebare de la Daria din Kiev: „Fiecare zi este plină de cruzime, aduce pierderi și morți. Fiecare noapte este înfricoșătoare: șuierăturile rachetelor și focuri de armă. Rugăciunea a devenit mai împrăștiată. Nu avem nicio posibilitate de a ne spovedi sau de a ne împărtăși. Cum să nu ne sălbăticim, cum să nu urâm, cum să nu-i dușmănim pe oameni în această perioadă? Cum să ne păstrăm credința nezdruncinată și să rămânem oameni? Vă mulțumesc foarte mult!”.

Răspuns: Atât timp cât nu suntem personal implicați, ni se pare că totul este în regulă în lume. Însă zilnic se petrec necazuri în lume. Astăzi aici, mâine dincolo. Astăzi sub această formă, mâine sub alta. Dar lumea este mereu plină de necazuri. Vedem lumea prin prisma prezenței noastre în ea și prin modul nostru de a gândi. În timp ce Dumnezeu o vede mereu ca pe un întreg. Imaginați-vă doar: astăzi suntem sănătoși, mâine suntem bolnavi. Astăzi suntem prosperi, mâine nu mai suntem. Dar Dumnezeu ne observă pe toți și trăiește simultan prin toate evenimentele. El îi îmbrățișează pe oamenii care au fost în război, pe cei care au fost în spitalele de oncologie, pe cei care au fost înșelați, asupriți, dar și pe cei care trăiesc în prosperitate. El îi observă simultan pe toți dintr-o singură privire.

Încercați să percepeți lumea prin Dumnezeu, prin Hristos! Acum ceva timp le-am dat surorilor noastre următorul exemplu: Când bătrânul Sofronie Saharov – numit în tinerețe Serghei Saharov – a încercat în timpul Primului Război Mondial să înțeleagă singur, prin sine însuși, durerea, a ajuns la o contradicție cu Dumnezeu și s-a mirat: „O, Doamne, este atât de multă durere! Unde ești?”. În adâncul sufletului simțea o durere pentru întreaga lume, în timp ce Dumnezeu cel indiferent nu Se găsea nicăieri. În cele din urmă, în acel moment de ispită, Hristos, răstignit pe Cruce, a apărut în fața lui și i-a spus: „Ai fost tu răstignit pentru ei? Nu poți înțelege pe deplin durerea fiecărei persoane în parte. Tu nici măcar nu ești din această sferă. Tu suferi emoțional și, de aceea, ești egoist. Tu greșești, presupunând că ești un susținător. Eu am fost răstignit pentru ei și încă sunt pe Cruce: pentru oricine a fost omorât în acest război, și pentru orice ucigaș care ia viața. Inima Mea sângerează și pentru el. Pentru orice clipă. Tu poți vedea doar un drum îngust în tot acest spațiu. Și ți se pare ție că ești un susținător, în timp ce Eu, în fiecare clipă, îndur toată durerea lumii”.

Și ghici ce s-a întâmplat! L-a făcut pe tânărul Serghei Saharov un om trezvitor. Apoi a început să perceapă durerea lumii nu prin el însuși, ci prin Hristos, Care duce în fiecare clipă această durere. Și toate s-au așezat. El a încetat să-L ofenseze pe Dumnezeu, iar neînțelegerea a luat sfârșit. Cred că și-a lăsat ochii în jos și a spus: „Iartă-mă, Domnul meu!”. I-a spus aceste cuvinte lui Hristos, pe Care L-a văzut pe Cruce, suferind pentru toți cei chinuiți de acest război și pentru cei care vor trăi după aceea. Căci Hristos este dincolo de timp. El trăiește prin istorie cu un ochi imediat, iconic precum „Amin!”

Încercați să trăiți prin Hristos! Însă veți fi de multe ori răniți și îndurerați. Cu toate acestea, sinele se va opri și vei realiza că tu nu ești deloc un înțelegător. Doar ego-ul tău se revoltă. Doar Hristos suferă în mod dezinteresat și deplin. Iar rugăciunea ta va reveni imediat, căci rugăciunea este Hristos. Când rugăciunea este egoistă, mereu se pierde. Dar când rugăciunea este Hristos, aceasta este stabilă, nebiruită și de neschimbat. Învățați să trăiți evenimentele istorice prin Hristos. Astăzi suntem nedumeriți. Ne întrebăm asemenea tânărului Serghei Saharov: „De ce, Doamne, vedem doar astăzi și nu vedem mâine și poimâine?”. Domnul nostru vede toată perioada de timp. El vede ce urmează să se întâmple. O rază de speranță după acest mare necaz.

Mănăstirea Iveron, Orsk, Rusia 2022

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!