Dependență digitală: Wade joacă jocuri video 13 ORE pe zi

Urmăriți un documentar impresionant care povestește o perioadă din viața lui Wade – cum acesta era dependent de jocurile pe calculator și cum a reușit să scape de această adicție.

Vizionare plăcută! (după clip aveți podcastul și transcriptul)

Powered by RedCircle

Următorul program conține discuții sensibile referitoare la dependență și sănătatea mintală. Conversația dintre privitori este încurajată.

WADE: Cu siguranță este vorba despre a avea controlerul potrivit, deoarece controlerul potrivit afectează modul în care poate fi jucat jocul.

Wade a fost de acord sa participe într-un documentar despre cum folosește tehnologiei digitală. În timpul filmărilor va fi asistat de un expert în adicție digitală.

Columbia, Carolina de Sud

WADE: În timp ce joc jocuri video și trag cu arma trebuie să aud “Pfu… tu tu tu! Pfu… tu tu tu!” Știi…? Senzația aceea de foc de armă. Este o senzație de caldură și împlinire pentru că știu că împușcătura va atinge ținta și vibrația controler-ului este ca și cum aș fi acolo de fapt. Este ca și cum ai viziona un film și vrei doar un final fericit… Știi…?

JAMES [tatăl lui Wade]: Wade suferă de dependență de jocuri și asta cred că îl împiedică să ajungă undeva.

Wade, 38 ani, petrece până la 13 ore pe zi cu jocurile video. Joacă în special jocuri de “first-person shooter” (FPS).

SYLVIA [prietena lui Wade]: Îl cunosc pe Wade de șapte ani și a jucat mereu jocuri video, dar nu ca acum… A fost concediat când juca “Kobe Hitman”, așa că acesta era jocul de fiecare zi.

WADE: Dependența de jocuri nu cred că mă afectează negativ cu adevărat. Mă afectează doar în măsura în care îmi împiedică creierul să fie prea inactiv. Jocurile video de fapt sporesc abilitățile mele de rezolvare a problemelor.

GEORGE [prietenul lui Wade]: Să-l văd pe Wade în acest stadiu și să [văd că] nu își poate menține un job stabil din cauza adicției de jocuri este un șoc. Este foarte talentat, așa că încerc să-mi dau seama de ce Wade este blocat.

GEORGE: Când eram la Facultatea de Film, era un foarte bun editor, foarte bun fotograf și arăta bine și pe cameră. Este atât de talentat, cu multe daruri, dar nu își folosește abilitățile, nici măcar nu face slujbe de ocazie pentru a câștiga bani să se întrețină. Eu i-am spus că dacă ar putea să se concentreze pe un lucru și să își găsească un loc de muncă, să economisească ceva bani, l-aș ajuta să revină în producția video.

Wade a muncit rareori de la începutul pandemiei. Wade și colocatarii riscă evacuarea având o datorie la chirie de 7000$.

JAMES: Wade…

WADE: O.., îmi pare rău, îmi pare rău!

JAMES: Wade joacă jocuri video de când avea, poate, șase ani și cred că din cauza mea… Când Wade era mic, era foarte artistic, desena de la o vârstă foarte fragedă, dar era un fel de introvertit rezervat.

WADE: Tatăl meu lucra în armată, așa că noi ne mutam mereu prin țară, așa că m-am săturat să încerc să-mi fac prieteni, pentru că știam că trebuie să mă mut din nou.

JAMES: Pentru adaptare, i-am cumpărat sistemul de joc.

WADE: După aceea, jocurile au devenit parte din viața mea, dar nu chiar așa de intens. La câțiva ani după ce am terminat liceul, m-am gândit să încerc la facultate, așa că am fost la o Școală de Film sau Institut de Artă.

GEORGE: Wade a fost un student foarte bun și se autodepășea când era vorba de proiecte. După studii, a mers la Los Angeles pentru a deveni celebru, dar lucrurile nu au mers în California în încercarea lui de a deveni vedetă.

WADE: Până la urmă am ajuns persoană fără adăpost în L.A. Locuiam în camionul meu și jocurile video au mers mână în mână cu jocul pe care îl jucam noaptea, și mi-au salvat viața. M-au ținut sănătos la minte, m-au împiedicat să înnebunesc.

Acum șapte ani, Wade a părăsit L.A.-ul și s-a mutat în California pentru a lucra la un proiect de film cu un coleg. Proiectul nu s-a mai realizat și Wade a început să lucreze la locuri de muncă cu salarii mici.

JAMES: Cred că acum este obosit și epuizat să fie respins și așa că a încercat să scape de stresul vieții de zi cu zi.

Wade se întâlnește cu un expert în adicții digitale.

Dr. GREENFIELD: Spune-mi puțin despre cum folosești ecranele și jocurile și alte chestii [de genul].

WADE: La început am fost [implicat] în jocuri, nu intens, cam așa …

Dr. GREENFIELD: Deci o făceai puțin.

WADE: Da, dar am fost concediat la cele două locuri de muncă ale mele în 2020.

Dr. GREENFIELD: Atunci jocul tău a început să prindă amploare?

WADE: Da…

Dr. GREENFIELD: Cred că comportamentul dependent al lui Wade este o problemă pentru că nu se întâmplă prea multe în viața lui în afară de jocurile video. Este cu adevărat blocat…

Dr. GREENFIELD: Așa că, pentru a te ajuta, primul lucru pe care am vrea să-l facem, este să vedem cum arată creierul tău, nu pe droguri, ci pe jocuri. Cred că trebuie să începi din seara aceasta o detoxifiere, așa că ceea ce aș vrea să faci este să-ți aduni toate lucrurile legate de joc. Fără jocuri diseară și să începi să-ți obișnuiești creierul fără jocuri. Ești dispus să faci asta?

WADE: Cred că aș putea încerca…

Dr. GREENFIELD: Bine! Să le strângem! Acesta este încă unul? Din cariera mea de 25 de ani, el [Wade] deține recordul de console și controlere de jocuri. Rămânem fără spațiu… Mai sunt și altele pe aici?

WADE: Mai sunt doar câteva controlere.

Dr. GREENFIELD: Pentru detoxifiere de jocuri video și alte conținuturi de pe internet este ca atunci când oamenii renunță la substanțe.

Acestea sunt cele mai multe console și controlere de jocuri video pe care le-am văzut vreodată în cei 25 de ani de tratare a dependenței de jocuri video. Sper că Wade poate tolera anxietatea care va veni asupra lui.

WADE: Pfuu …

Wade a fost de acord sa participe la o sesiune de terapie cu prietenii și familia, sub supravegherea Doctorului Greenfield.

Cum m-am simțit aseară? Am fost anxios fără jocuri. Mi-am frecat puțin degetele, dar în această dimineață mi-am simțit creierul mai simplificat… într-un fel.

SYLVIA: Iată-l pe Wade!

Dr. GREENFIELD: Hei…! Wade, cred că ai o adicție destul de mare la jocuri video. Cred că ai avea mult de câștigat în urma unui tratament, pornit de la ceea ce văd. Cu acest gând, având în vedere situația, ceea ce aș dori să fac este să îți spun ce suntem pregătiți să îți oferim. Am aranjat un tratament rezidențial gratuit, de o lună, în Arizona la Centrul de tratament Meadows. Acesta este un loc care te poate ajuta în dependența de jocurile video și ideea este că tu ai merge de mâine în același avion cu George. Aceasta este o oportunitate de aur pentru tine și sper să profiți de ea.

JAMES: Este o oportunitate grozavă pentru a scăpa de mecanism pentru un timp.

Dr. GREENFIELD: Deci, ce spui?

WADE: Mă ia cu amețeală acum…

Dr. GREENFIELD: Cum îți este acum?

WADE: Buzele devin amorțite, vârfurile degetelor [asemenea]…,

Dr. GREENFIELD: Te simți puțin neliniștit. Este în regulă. Așa că bea puțină apă! Relaxează-te!

SYLVIA: Ce îți face alegerea dificilă?

WADE: Avioanele …

SYLVIA: Dar îl vei avea pe George chiar acolo alături de tine.

WADE: Vreau să o fac, dar instinctul îmi spune să nu o fac. Știu că aveți nevoie de un răspuns acum.

Dr. GREENFIELD: Și trebuie să fie un da!

WADE: Ok… [Raspunsul este] nu!

GEORGE: Acesta este o treabă serioasă. Da? Nu mai ești același tip pe care l-am cunoscut la facultate. Pot vedea pe fața ta că te sinucizi și ne vei omorî și pe noi dacă ți se întâmplă ceva. Am terminat cu asta… Bine, ai făcut alegerea!

SYLVIA: Nu e o treabă bună…

GEORGE: Asta e tot ce am de spus, nu vreau să mai vorbesc. Am terminat!

WADE: Jumătate din mine regretă că nu am acceptat tratamentul.

La o lună după ce a refuzat tratamentul.

WADE: Mi-ar fi dat timp să lucrez la mine, dar ceea ce am învățat vorbind cu doctorul mi-a dat un apel de trezire pentru că frica de a mi se deteriorarea creierului este înfricoșătoare, așa că, cu siguranță, am stat departe de jocuri. Câștigul pentru mine din toată această experiență este: pot suporta greutatea reală în jocul vieții, în contrast cu cea dintr-un joc video? Cu siguranță da, cu siguranță acum pot.

Wade face voluntariat la producții video locale în timp ce își cauta un loc de muncă plătit. A redus jocul cu 90% și își propune să renunțe total.

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!