Să se teamă femeia de bărbat? …și sinteza săptămânii

Ce înseamnă capul familiei? Mulți înțeleg greșit cuvintele din slujba Cununiei. Părintele Nicolae Tănase de la Valea Plopului oferă sfaturi pentru toți cei care doresc să își întemeieze o familie sau au deja una.

Vizionare plăcută! (după clip aveți podcastul și sinteza săptămânii)

Powered by RedCircle

În continuare, citiți și o selecție de citate din articolele publicate în cursul acestei săptămâni pe site-ul nostru „O Chilie Athonită: Bucurii din Sfântul Munte”. Vă încurajăm astfel să reveniți asupra lor pentru o mai bună înțelegere. Dumnezeu să vă binecuvânteze!

Sub fiecare citat aveți și previzualizarea articolului din care a fost luat. 

Dacă faceți click/tap pe previzualizare, veți naviga la articolul sursă. Ca și până acum, comentariile voastre sunt binevenite!

Răspândiți dragostea!

Lectură și vizionare plăcută!

Deci nu există o altă cale nici pentru monahi, nici pentru oamenii căsătoriți. „Eu sunt calea” – Hristos. Deci nu există mai multe căi, că și aici de multe ori greșim că noi, monahii spunem că noi avem o cale de nevoință, cei din lume au o altă cale, dar Calea este aceeași-  este Hristos și ascultarea de Hristos și de Dumnezeu. Deci fără ascultare nu există har, fără ascultare nu există pocăință și mântuire! (…)

Duhovnicul trebuie să Îl arate tot timpul pe Hristos pentru că nu este lucrarea duhovnicului, nu e lucrarea preotului.

Preoția nu-i a noastră, a oamenilor, ci preoția este a lui Hristos și noi, duhovnicii de fapt intrăm în lucrarea lui Hristos – via este a lui Hristos, noi suntem lucrătorii.

Vă invităm să vizionați cel mai celebru film ortodox până în prezent, modelat după viața Sf. Teofil cel nebun pentru Hristos: „Ostrov”.

Iisus ne avertizează în primul rând, nu ca să ne inducă teamă de lucrurile din această lume, ci pentru a ne reține de la a iubi prea mult lucrurile acestei lumi, pentru a ne ajuta să ne îndepărtăm de la îmbrățișarea lor și de a ne dărui lucrurilor din această lume, acelor lucruri despre care ne spune că vor trece, care se vor dovedi nesigure, care ne vor amenința. Trebuie să nu ne lăsăm zdruncinați de ele, ci mai degrabă, decât să ne temem de lucrurile din această lume, Iisus ne încurajează să permitem lucrurilor, dezastrelor din această lume să ne ajute să ne temem de Judecata care va veni.

Adormirea Maicii Domnului a fost prin excelență un eveniment isihast în care cea mai mare isihastă din toate timpurile s-a mutat de pe pământ la cer. Această delicatețe a isihasmului și a iubirii de Dumnezeu transpare în sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului. Vizionați un amplu fotoreportaj de la sărbătoare și ascultați catavasia „Biruiescu-se hotarele firii” ce se cântă de Adormirea Maicii Domnului în loc de Axion. Catavasia este cântată de către corul părinților din Schitul Lacu, Sfântul Munte Athos.

De fapt, fiecare dintre noi facem astfel: în clipa în care avem una sau mai multe patimi în lucrare și ne mustră glasul conștiinței adică glasul Celui ce strigă în pustia dinăuntrul nostru, atunci dacă nu dorim să scăpăm de patimile noastre, ci – dimpotrivă – dorim să le protejăm și să le creștem, atunci aruncăm conștiința noastră în temniță. O aruncăm în străfundurile noastre ca să n-o mai auzim. Ea vorbește încontinuu, însă nu se mai aude pentru că este acoperită de zgomotul patimilor noastre. Sf.Ioan este icoana glasului conștiinței.

La fel a făcut și Irod, încercând să-l mențină ascuns pe Sf. Ioan pentru a nu fi periculos, însă, pe de altă parte îl prețuia pentru înțelepciunea sa și încerca să-l folosească pentru scopurile sale distorsionate. Omul pătimaș încearcă să-L pună chiar și pe Dumnezeu, dacă e posibil, în scopul patimilor sale.

în cazul traumei, care e specialitatea mea, este interesant faptul că activitatea foarte timpurie a călugărilor din deșert, din deșerturile Egiptului și Palestinei, în secolul al IV-lea, avea de-a face cu logismoi (gânduri agresive sau ispititoare) și ideea era că un gând simplu și o dorință puternică sau emoție erau sudate împreună și era treaba călugărilor să le separe. Un lucru e gândul la aur ca gând simplu, și gândul de a dori aurul, [care] face din el un logismos (gând pătimaș). Astfel, călugării nu ar trebui să stea într-o celulă dorindu-și aurul, ci ar trebui să poată să se gândească la aur fără dorință. Același lucru se aplica și unui călugăr care se gândește la o femeie – a se gândi la o femeie este un lucru, a se gândi la o femeie cu dorință e altul, sau a se gândi la un om cu care a avut conflict înainte de mănăstire este una, a se gândi la acel om cu continuă animozitate și ură este altceva, deci acest gând este tot un logismos, resentimentul este un logismos.

Vedeți că țara noastră are permanent locuri minunate și oameni minunați? De asta trebuie să avem grijă de ea, să o păstrăm și cum am mai spus celor de prin străinătate, ușor ușor să înțeleagă că trebuie să se apropie timpul să se întoarcă în țară. Să accepte ideea asta, să-și pregătească și copiii pentru asta când va veni timpul pentru că avem locuri prea minunate și ar fi păcat să nu ne bucurăm de ele și să trăim frumos în țara noastră, cât se poate și aici. Și se poate, oricât de greu ni s-ar părea!

Nu suntem aici pentru a ne recrea… Suntem aici pentru a servi oamenii, pentru a construi o relație cu Dumnezeu și să găsim mântuirea și să-i ajutăm pe alții. Asta e tot! Adică, ce ne-a învățat Iisus? Ne-a învățat să servim…, să servim! Adică tot Noul Testament, dacă aș putea spune un singur cuvânt, ar fi: „Slujește oamenii, iubește oamenii și pe Dumnezeu, iubește-ți aproapele”, iar la final, ceea ce e ironic, de asemenea scripturistic, este că, de fapt, găsești fericirea acolo, mult mai mult decât dacă te-ai recrea.

Cei care au rămas sunt cei rezistenți, sunt băieții duri și fetele dure și dacă ei spun: „Știi ce? Sunt terminat. Capul meu nu este bine. O să mă îndepărtez puțin de asta…” credeți-i, pentru că vă spun adevărul, pentru că deja au îndurat mai mult decât v-ați putea imagina pentru a ajunge în acel punct în care tu îi știi cine sunt. Așa că ei spun adevărul, deja sunt duri, nu niște pămpălăi, așa cum uneori sunt portretizați a fi. Și au nevoie doar de o pauză, așa că să le dăm o pauză.

Urmăriți un documentar îngrijorător și documentat în care asistăm la creșterea deprimantă a „prietenelor” care sunt de fapt programe bazate pe inteligența artificială (IA). O nouă dovadă a decadenței societății departe de Dumnezeu.

Vizionați o poveste șocantă a unei fetițe – astăzi este femeie – care a fost vândută într-o rețea de trafic de copii pentru sex (pedofilie) rețea în care membrii erau/sunt persoane foarte sus-puse. Urmăriți să vedeți unde poate ajunge societatea depărtată de Dumnezeu.

Fiecare erezie dezvoltată în Sfânta Biserică a fost întotdeauna un rezultat al accentuării unui anumit punct asupra restului și nevăzând totul dintr-o perspectivă echilibrată. Și atunci când un grup insistă asupra unui aspect și un alt grup insistă pe un alt aspect, avem această polarizare și avem erezii care se dezvoltă, doar din cauza acestei insistenței asupra unui anumit punct sau altuia, până la excluderea a orice altceva. Nu este echilibrat.

P. TEOLOGOS: Da…

P. STEVEN: Echilibrul e cheia…

P. TEOLOGOS: Da. Echilibrul a venit din dragoste.

P. STEVEN: Da.

P. TEOLOGOS: Din înțelegerea celuilalt.

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!