Erezia Filioque – Pr. Iosia Trenham

Ascultați-l pe părintele Iosia Trenham care ne explică scurt și clar una dintre cele mai problematici erezii din istoria Bisericii – erezia care stă la baza despărțirii catolicilor de Biserică: filioque.

Vizionare plăcută! (după clip aveți podcastul și transcriptul)

Powered by RedCircle

Pr. IOSIA TRENHAM: Bun găsit tuturor! Dumnezeu să vă binecuvânteze! Mulțumesc mult că ne urmăriți. Ceea ce urmează să ascultați și să vedeți este o reflecție pe care am făcut-o pe tema doctrinei Filioque într-o discuție mai amplă din cadrul catehismului nostru global de pe Zoom. Sper să vă placă și să fie edificatoare pentru sufletul vostru. Dumnezeu să fie cu voi!

– Întrebarea spune: “Părinte Iosia, puteți detalia, vă rog, erezia Filioque și cum diminuează ea providența și puterea Duhului Sfânt?”

Pr. IOSIA: Este o întrebare foarte importantă. Caut persoana care a întrebat, Rachel. Cred că văd o Rachel. Tu ești.

Ce este și cum a apărut Filioque

Deci Filioque, această erezie occidentală se numește așa, Filioque de la latinescul Filio (fiu) și que (și) – [adică “și de la Fiul”]. Aceste cuvinte împreună au fost adăugate la Crez irevocabil la începutul secolului al XI-lea de către papa de la acea vreme. Acest lucru s-a întâmplat în anul 1009. Se manifestase pentru prima dată, în mod credibil, în secolul al V-lea, pe teritoriul Spaniei de astăzi, ca o încercare a episcopilor spanioli de a riposta împotriva unei reapariții a ereziei ariene, care învăța că Iisus este cea mai înaltă creatură, dar nu Fiul co-etern al lui Dumnezeu, o blasfemie teribilă împotriva divinității lui Hristos. Bineînțeles că arienii au fost puși la pământ la primul conciliu ecumenic și apoi din nou definitiv la al doilea conciliu.

Dar din cauza incursiunii barbarilor, după căderea Romei, în ceea ce numim azi Europa de Vest, mulți dintre barbari s-au despărțit de creștinismul Imperiului, îmbrățișând o formă de arianism, iar unii dintre episcopii spanioli sau iberici încercau să respingă această erezie. Ei au crezut că, preluând opiniile Sfântului Augustin din lucrarea sa despre Sfânta Treime, în care a făcut o afirmație că Sfântul Duh purcede și de la Tatăl și și de la Fiul, deși, evident, nu era în Crez și știa că nu era credibilă, dar era genul lui de contemplare. Avea o mulțime de contemplații, nu uitați că era un filozof complex iubit în mod universal de părinți, dar nu pentru teologia sa experimentală, majoritatea marilor părinți îl iubeau pe Sf. Augustin mai ales pentru evlavia sa, mai ales pentru “Confesiuni”, cea mai faimoasă carte a sa, dar și pentru cum a condus Biserica.

Dar acea dogmă care a fost contemplată de Sf. Augustin a fost preluată de acești episcopi. Ei au fost puternic criticați de către Papă. Două secole mai târziu, francii au făcut același lucru, promovând Filioque și, din nou, în jur de 800 au fost pedepsiți nu doar de Patriarhii Răsăriteni, ci și de Papă, iar acesta a pus să fie lipit Crezul original de la Niceea, în greacă și traducerea sa originală în latină, pe ușile Vaticanului, la [Bazilica] Sfântul Petru. De fapt, acele plăcuțe încă există, nu mai sunt pe ușile Bisericii Sfântul Petru, dar dacă intrați pe ușile Bisericii Sf. Petru din Roma, ele se află în anticameră; în partea de sud a anticamerei încă se pot vedea originalele. Când papii s-au răzgândit cu privire la doctrina Filioque în sec. al XI-lea și au introdus-o în Crez, s-a încetat pomenirea Papei de către Patriarhii Răsăriteni deoarece nu numai că afirma o erezie, erezia Filioque, care a fost articulată ca atare în mare detaliu de Sf. Fotie cel Mare în sec. al IX-lea, în mistagogia sa despre Duhul Sfânt, și preluată mai târziu de alți părinți precum Sfântul Grigorie Palama în mare detaliu (sec. al XIV-lea), Sf. Marcu de Efes (secolul al XV-lea).

Mistificările catolice

Avem foarte mult material despre eroarea doctrinei Filioque. Dar această erezie a fost îmbrățișată și susținută încă din sec. XI în Occident. Nu numai că este o erezie, și voi explica ce este atât de drastic la ea imediat, dar introducerea ei în Crez a fost și un act de imensă mândrie din partea Papei, ca și cum Papa ar fi avut autoritate asupra Crezurilor ecumenice ale Bisericii, până la domnia unui papă foarte arogant pe nume Nicolae I, la mijlocul sec. IX. Acesta a fost oponentul Sfântului Fotie cel Mare. Până în vremea lui Nicolae I, colecția de drept canonic din Răsărit și din Apus începea cu cele 85 de canoane apostolice, era urmată de canoanele conciliilor ecumenice, apoi de cele ale conciliilor locale, apoi de cele ale Sfinților Sărinți și în particular ale Patriarhilor.

În Apus, acolo se găsesc decretele papale la sfârșitul acestei colecții canonice, După sec. al IX-lea, după Papa Nicolae I, și nu uitați că aceasta este și perioada odioaselor minciuni catolice cunoscute sub numele de Decretele Isidorice și Donația lui Constantin; acestea au fost documente falsificate pentru a susține conceptul că Papa este capul universal al Bisericii, că el posedă atât putere spirituală cât și temporală, falsuri în totalitate, dar Papa Nicolae le-a promovat ca și cum ar fi fost decrete autentice date de marele egal al Apostolilor și rege încoronat de Dumnezeu, Constantin. Chipurile, aceste documente erau păstrate din timpul domniei lui Constantin în care acesta și-ar fi dat Tiara, coroana sa, Papei și ar fi declarat că [Papa] are autoritatea universală chiar și asupra tărâmului temporal. Un gunoi complet, complet inventat, dar folosit timp de șase secole și jumătate de o succesiune de papi care au vrut putere pentru a redefini guvernarea bisericii, și astfel, după această perioadă, după ce Nicolae a folosit aceste documente, acestea au reproiectat colecția canonică occidentală și, în loc de canoanele apostolice, conciliile ecumenice, conciliile locale, etc., ei bine, ghiciți ce este în vârf? Decretele papale! Ca și cum acestea ar fi cea mai importantă și mai autoritară colecție.

Filioque și unitatea Sfintei Treimi

Ce e atât de teribil în erezia Filioque? Ce este atât de teribil în erezia Filioque e că atacă persoanele unice ale Tatălui, Fiului și Sfântului Duh în acest fel:

Principiul teologic al Bisericii este că orice nu este partajat de esența comună, ceea ce îl face pe Dumnezeu Dumnezeu, este unic persoanei. Deci Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt au în comun o natură comună, o natură divină, lucruri cum ar fi: omnipotența – faptul că Dumnezeu este atotputernic, omnisciența – faptul că Dumnezeu este atotștiutor, înțelepciunea, necircumscriptibilitatea. Toate aceste lucruri sunt pur și simplu calități care îl fac pe Dumnezeu Dumnezeu și care sunt partajate în mod egal de Tatăl, de Fiul său co-etern și de Duhul Sfânt. Tot ceea ce este specific Tatălui, Fiului și Sfântului Duh care nu face parte din acea esență comună, aparține doar persoanei, astfel încât Tatăl, de exemplu, este originea sau monarhul Treimii, Fiul Său este născut din El în afara timpului, iar Sfântul Duh provine din El (din Tatăl). Fiul este Fiul, iar aceasta este calitatea unică a persoanei Fiului, ceea ce îl deosebește de Tatăl Său este că nu este Tatăl, nu este originea, este singurul născut, este Fiul iubit care s-a odihnit întotdeauna în sânul Tatălui, este cuvântul Tatălui. Iar Duhul Sfânt purcede de la Tatăl, deci ceea ce este unic la Duhul Sfânt nu este faptul că este atotputernic sau atotștiutor, acestea sunt calități ale divinității pe care le împarte cu Tatăl și cu Fiul. Ceea ce e unic la Duhul Sfânt este faptul că este duhul care purcede de la Tatăl și se odihnește asupra Fiului. De îndată ce iei una dintre calități, cum ar fi calitatea Duhului Sfânt de a purcede de la Tatăl, și o aplici unei alte persoane, spunând acum că Duhul Sfânt purcede și de la Tatăl și de la Fiul, ai atacat imediat acel principiu teologic de cunoaștere a lui Dumnezeu, și anume că ceea ce e comun divinității e comun tuturor celor trei persoane și orice altceva e unic pentru persoana respectivă.

Asta dispare dacă acum Tatăl și Fiul au în comun ceva ce nu este o calitate a divinității, ci o calitate a persoanei, pe care Duhul Sfânt nu o are. Tatăl nu mai e doar un monarh, iar Fiul nu mai e doar unicul născut, ci împreună sunt sursa din care purcede Duhul Sfânt, așa că acum Tatăl și Fiul au ceva împreună care nu este divinitate, altfel ar avea-o și Duhul Sfânt, și nu e ceva unic persoanei lor, pentru că ei împărtășesc ceva ce Duhul Sfânt nu împărtășește. Există un aspect al relației divine, unic persoanei, cu care Duhul Sfânt nu are nimic de-a face.

Catolicii L-au degradat pe Sfântul Duh și L-au pierdut

Tocmai această retrogradare a Duhului Sfânt și această încălcare a principiilor teologice ale Bisericii, conform căreia tot ceea ce nu aparține naturii comune este unic persoanei, e ceea ce ni se pare atât de jignitor în afirmația din Filioque și credem că de aceea catolicii, latinii, în general, o dată ce L-au retrogradat pe Duhul Sfânt în relația dintre persoanele Trinității, Îl exclud și dintr-un fel de relație pe care o împărtășesc Tatăl și Fiul, dar pe care El nu o împărtășește.

Ca urmare, însuși liantul Bisericii, care este Duhul Sfânt, Cel care leagă Biserica împreună în viața antropică, a fost retrogradat și, prin urmare, au încercat să se țină împreună prin crearea unui aparat lumesc extern care nu a funcționat. Ei au creat toate aceste lucruri de când au îmbrățișat erezia Filioque și anume Colegiul Cardinalilor, infailibilitatea papală și toate aceste idei despre cât de puternic este Papa, pentru a menține, chipurile, biserica unită și a o guverna. Dar ce vedem? Un mare haos teologic care face ca micile neînțelegeri dintre ierarhii ortodocși să pară o joacă de copii în comparație cu ceea ce se întâmplă în lumea catolică, teologic vorbind. Deci noi credem că [erezia Filioque] are efecte negative uriașe.

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!